Umiditatea solului

Stransa legatura a umiditatii aerului si a evapotranspiratiei potentiale cu apa din sol, obliga la enuntarea catorva idei privind umiditatea solului.

Umiditatea solului reprezinta cantitatea de apa cuprinsa intr-o cantitate anume de sol uscat.

Apa din sol exercita o influenta puternica in microclimatul vegetatiei de acoperire si in caracteristica climatica annuala.

In sol, inmagazinarea si miscarea apei este rezultatul a trei forte (Berbecel, O., si colab., 1970):

forta de adsortie a particulelor de sol;

forta de ascensiune capilara;

forta de gravitatie a Pamantului

si se reprezinta sub mai multe forme cu insusiri caracteristice:

apa de hidroscopicitate;

apa peliculara;

apa capilara;

apa gravitationala;

vapori de apa.

O data ajunsa in sol apa satureaza higroscopic si capilar particulele si porii, patrunde sub actiunea gravitatiei in adancime pana la adancimea de saturatie. Miscarea apei in sol se poate face sub forma de:

vapori;

miscare capilara;

miscare gravitationala.

Avand in vedere forma principala de miscare a apei in sol exista doua situatii:

a.      miscarea sub actiunea fortei capilare, la pori mici (contact aer-apa), si de la suprafata unei particule de sol la alta. Acest tip de miscare este caracteristic unui sol nesaturat;

b.     miscarea sub actiunea greutatii in porii de dimensiuni mai mari. Acest tip de miscare apare intr-un sol saturat.

Relatiile de dependenta dintre sol si apa, si exprimarea lor cantitativa se obtine prin determinarea unor parametri, numiti constante hidrofizice. Acestea sunt:

c. higr.=coeficientul de higroscopicitate;

Co=coeficientul de ofilire;

C=capacitatea pentru apa, in camp a solului;

K=permeabilitatea pentru apa a solului;

Gv=greutatea volumetrica.

Solul se aprovizioneaza cu apa din mai multe mai multe surse naturale. Cea mai importanta dintre ele o constituie precipitatiile, urmate de panza de apa freatica (daca aceasta este situata la adancimi de 1,4-3 m), roua interna (in special in regiunile secetoase) ce rezulta din condensarea vaporilor de apa existenti in porii solului.

Sursa artificiala o constituie irigatiile, prin care se asigura, de catre om, cerintele de apa ale plantelor.

O problema deosebita o prezinta consumul apei din sol, care se petrece prin doua fenomene: evaporarea si absortia de catre plante.

Evaporarea este considerat un fenomen neproductiv in sensul strict al cuvantului, desi imbogateste atmosfera cu vapori de apa. Evaporarea depinde de doua categorii de factori, factori meteorologici si factorii de sol. Evaporarea are loc doar atata timp cat atmosfera nu este saturata.

Factorii meteorologici care influenteaza evaporarea apei din sol sunt:

radiatia globala, de care depinde temperatura aerului;

presiunea vaporilor din atmosfera; fara o diferenta de presiune dintre vaporii de apa din sol si cei din atmosfera, nu se poate produce fluxul sol-atmosfera;

precipitatiile atmosferice; determina cantitatea de apa evaporata in mod real, la un moment dat;

vantul; accelereaza procesul de evacuare prin impiedicarea saturarii (in miscarea sa pe orizontala, compozitia aerului se modifica mereu).

Factorii din sol sunt urmatorii:

umiditatea solului;

textura si structura solului;

starea de afanare sau tasare;

culoarea, panta, expozitia.

Consumul productiv prin absortia apei de catre plante depinde de starea fiziologica a plantei, de factorii meteorologici si cei hidrofizici (Berbecel, O., si colab., 1970).

In conditii normale, apa pierduta prin transpiratie este compensata prin absortia radiculara astfel incat raportul numit bilant hidric.

Apa. abs./Apa transp=1

Cand insa bilantul hidric devine supraunitar, adica apa absorbita este in excedent fata de apa transpirata apare fenomenul de gutatie.

Consumul total al apei din sol se determina cu relatia:

Consum=e+t  in care:

-e=consum neproductiv;

-t=consumul productiv.

Cantitatea de apa necesara pentru producerea a 1 kg seminte, fructe si plante uscate depinde de felul plantei, de umiditatea sa relativa si de radiatia globala (tabe 24).

Tabel 24

Cantitatea de apa transpirata necesara producerii a 1 kg de seminte, fructe si plante uscate

O schema foarte intuitiva a circulatiei apei este redata in fig 47.

Fig.47 Circulatia apei in natura