Executia schitei dupa model. Intocmirea desenelor pentru constructii

Executia schitei dupa model. Intocmirea desenelor pentru constructii

1. Hasurarea in desen tehnic. Reprezentari

conventionale in desenul tehnic de constructii

Hasurarea in desenul tehnic

Hasurarea este modalitatea prin care se reprezinta sectiunile obiectelor reprezentate pe desen, indiferent de natura materialului din care sunt reprezentate obiectele respective.

Hasurarea se executa cu linii continuii subtiri, paralele, inclinate la 45⁰ fata de una din liniile de contur (Fig. 104 a-b) sau fata de una din liniile de axa ale obiectului (Fig. 104c). Daca acest lucru nu este posibil, hasurarea se face fata de chenarul desenului (Fig. 105).

a b c

Fig. 104

Fig. 105

Daca liniile de axa (Fig. 106 a) sau de contur sunt inclinate la 45⁰ , atunci pentru a evita coincidenta acestora cu hasurile, acestea din urma se reprezinta inclinate la 60⁰ sau 30⁰. Pentru doua sectiuni alaturate hasurarea se executa cu linii orientate diferit sau/si distantate diferit (Fig. 106 b).

 

a b

Fig. 106

Distanta dintre doua hasuri se alege in functie de marimea suprafetei hasurate si se pastreaza aceeasi pentru toate sectiunile aceluiasi obiect, reprezentate la aceeasi scara (minim 0,7 mm)..Hasurile se intrerup in dreptul unei cote sau a unui text (Fig. 107 a). Sectiunile obiectelor a caror latime pe desen este mai mica de 2 mm se evidentiaza prin innegrire completa (Fig. 107 b).

a b

Fig. 107

Reprezentari conventionale

reprezentarile conventionale sunt acelea care utilizeaza simboluri pentru indicarea pe desen a materialelor si a structurilor din care sunt executate obiectele reprezentate.

Tabel nr.10 - Simboluri pentru reprezentarea conventionala a materialelor si structurilor

2. Reprezentari simplificate

Reprezentarile simplificate sunt acelea in care obiectele sunt desenate la scara dar sunt reprezentate doar formele esentiale si, daca se poate, doar prin conturul acestora

Pe desenele de ansamblu sau de montaj, acele elemente care sunt detaliate sau prezentate in alte documente, pot fi reprezentate intr-un mod simplificat.

2.1. Reprezentarea simplificata a usilor si ferestrelor

In plan, pe desenele executate la scara 1:100 si mai mici, usile si ferestrele se reprezinta simplificat, cu linie continua subtire, astfel:

usile, prin desenul tabliei usii, intr-un unghi de 30⁰, fara arc de cerc (Fig. 108 a), sau intr-un unghi de 90⁰ cu un arc circular (Fig. 108 b)

ferestrele, prin desenul tocului si, daca este necesar, se reprezinta si geamurile cu o linie subtire continua (Fig. 108 c)

a b c

Fig. 108

In plan, pe desenele executate la scara mare, 1:50 sau mai mare, usile si ferestrele se reprezinta cu indicarea tipului, pozitiei pragului, etc. (Fig. 109)

a) usi cu prindere laterala fara prag

b) usi cu prindere laterala cu prag

c) usi batante

cu deschidere vizibila cu deschidere in intrand

d) usi glisante

e) usa turnanta f) usa basculanta

g) usi pliante si glisante

h) ferestre

Fig. 109 - Reprezentarea usilor si ferestrelor la scara mare

2.2. Reprezentarea simplificata a scarilor

Scarile se reprezinta simplificat cu linie continua subtire, prin indicarea vangurilor, a treptelor si a liniei pasului. Pe axul scarii se deseneaza o sageata deschisa, orientata in sens urcator pana pe treapta cea mai de sus si care se termina cu un cerc prin care se indica treapta cea mai de jos. Atat nivelurile palierelor cat si treptele pot fi numerotate in sensul de coborare, cu numarul "1" pe treapta cea mai de jos. Sectiunea orizontala printr-o scara trebuie sa fie reprezentata simbolic printr-o linie subtire oblica, continuata cu un zig-zag.

a) fara sectiune b) cu sectiune

Fig. 110 - Reprezentarea simplificata a scarilor

2.3. Reprezentarea simplificata a plafoanelor suspendate

In plan, pe desenele de ansamblu, plafonul suspendat se reprezinta cu linie -doua puncte, de tip K trasata pe diagonala si se indica nivelul fetei inferioare a plafonului. Conturul plafonului care nu atinge peretii se reprezinta cu acelasi tip de linie (Fig. 111).

Fig. 111

2.4. Reprezentarea simplificata a golurilor si a niselor

In vedere si in sectiune, golurile se indica prin doua diagonale trasate cu o linie subtire continua.

In vedere si in sectiune, nisele se indica printr-o linie subtire continua trasata pe diagonala.

a b)

Fig. 112 - Reprezentarea simplificata a golurilor si a niselor

a)      - goluri; b) - nise

2. Reprezentarea simplificata prin sageti

Pentru a transmite diferite indicatii sau informatii pe desen se utilizeaza sageti, desenate cu linii continui subtiri, groase sau foarte groase, in functie de importanta lor.

a) directie b) nord c) intrare d) sens de pozare a placajelor

Fig. 113

Reprezentarea rupturilor

Reprezentarea rupturilor se incadreaza in categoria reprezentarilor conventionale, deoarece sunt utilizate anumite simboluri prin care se delimiteaza obiectul atunci cand acesta nu este desenat intregime.

Fig. 114 - Reprezentarea simplificata

3. Notarea cladirilor

3.1.Sisteme de notare a cladirilor

Pentru proiectarea si, ulterior, pentru identificarea si executia constructiilor, sunt utilizate notatii, astfel incat toate desenele sa fie clare, usor de citit fara adaugarea de texte si fara a se crea confuzii.

Notarea completa a cladirilor este constituita din:

a)      notarea principala, prin care se indica categoria obiectelor si care este alcatuita din urmatoarele:

text in clar, de ex., CASA, CAMERA, FEREASTRA, USA etc.;

prescurtarea acestui text, de ex., C, Ca, F, U etc.;

alta notare sistematica, de ex., usi: 1, ferestre: 2, etc.;

notarea conforma cu un sistem general de clasificare si de codificare;

b)     notarea aditionala, prin care se indica o alta specificatie in categoria luata in considerare:

pentru notarile de tip (obiectele sunt clasificate dupa gen sau dupa forma), cu cifre si litere, de ex., F 2 b , unde:

F este notarea principala pentru fereastra

este notarea aditionala pentru tip, material, dimensiuni, asa cum apare in detaliu in tabloul de tamplarie;

b este notarea aditionala pentru variante, de ex., detaliu pentru pervaz;

pentru notarile individuale (fiecare obiect este identificat separat), cu litere si cifre luate an ordine, de ex.: C1, C2, C3, etc. unde:

C este notarea principala pentru stalpi

, etc. este notarea individuala a fiecarui stalp.

3.2. notarea cladirilor

In acelasi proiect, toate cladirile sunt indicate prin: CASA 1, CASA2, CASA3, alcatuita din:

notare principala, CASA;

notare aditionala

Fig. 115

Partile unei cladiri se noteaza de forma: casa 2 PARTEA A, alcatuita din:

notare principala, PARTEA;

notare aditionala, A (in ordine alfabetica)

Fig. 116

3.3. Notarea etajelor

Spatiul dintre doua niveluri marcate prin limite fizice pe care le include (plansee, tavan, pereti), numit etaj, se indica printr-o cifra, numerotarea incepand de jos in sus, incepand cu cifra 1 a nivelului cel mai de jos utilizabil (Fig. 117 a). Trecerea de la un numar la altul se face prin indicarea nivelului pe suprafata superioara a elementului de planseu portant, (Fig. 117 b). Planseele se numeroteaza, de jos in sus, in conformitate cu numarul etajului din care fac parte (Fig. 117 c). Casa scarii trebuie sa aiba aceeasi numerotare ca etajul la care ea este situata, chiar daca are paliere intermediare.

Daca documentatia este impartita in mai multe desene, atunci notarea unei parti de etaj este constituita din notarea etajului, completata de o litera alfabetica, sau cu o notare numerica, de ex. ETAJ 4 PARTEA A, ETAJ 4 PARTEA B etc. (Fig. 117 d).

Fig. 117

3.4. Notarea stalpilor, planseelor, peretilor, grinzilor

Stalpii, planseele, peretii, grinzile etc. sunt indicate printr-o notare alcatuita din:

notare principala prescurtata: stalpii - C(column), planseele - S(support), peretii - W(wall), grinzile - B(beam)

notare aditionala, in cifre din care, prima cifra indica numarul etajului iar a doua cifra indica numarul de ordine ca de ex.: C 401 = etajul 4, stalpul 1; C 402= etajul 4, stalpul 2 etc.

4. Reprezentarea cladirilor

Dispunerea proiectiilor

Reprezentarea obiectelor se realizeaza prin metoda proiectiilor, obiectele fiind proiectate pe plane de proiectie imaginare. vederea principala este vederea din fata, obtinuta pe planul de proiectie vertical din spate, numita elevatie care se plaseaza in coltul din stanga sus (Fig. 118).

Fig. 118 - Dispunerea proiectiilor in reprezentarea unei cladiri

reprezentarea sectiunilor

Deoarece in vederile curente nu apar detalii din interiorul constructiei, pentru determinarea dimensiunilor si a pozitiei in spatiu a elementelor interioare ale unei constructii se folosesc sectiuni prin constructie. sectiunea este o reprezentare a constructiei presupusa intersectata cu plane imaginare, paralele cu unul din planele de proiectie pe care constructia este reprezentata. Urmele planelor de sectionare pe planele de proiectie se numesc trasee de sectionare.

In desenul de constructii se utilizeaza:

a)      sectiuni propriu-zise, in care se deseneaza numai intersectia dintre planul de sectionare si elementul propriu-zis (Fig. 119 a);

b)     sectiuni cu vedere, in care se deseneaza si proiectia elementelor ce se gasesc in spatele planului de sectionare si a caror reprezentare este necesara pentru o mai buna intelegere a obiectului (Fig.119b). Acestea se reprezinta cu linie continua subtire.

Traseul de sectionare se reprezinta cu linie-punct mixta (tip H), adica prin linie-punct subtire, avand la capetele traseului , sau in locurile de frangere ale acestuia, segmente de dreapta trasate cu linie continua groasa.

a  b

Fig. 119 - reprezentarea sectiunilor

La sectiunile cu vedere, directia de privire se indica prin sageti care sunt perpendiculare pe traseul de sectionare si se sprijina cu varful pe segmentele groase (Fig. 120 a).

Segmentele de linie continua groasa nu trebuie sa intersecteze liniile de contur.

In cazuri speciale, pentru a reduce numarul planelor de sectionare, se foloseste decalarea planelor de sectionare, astfel incat sa fie cuprinse portiunile caracteristice ale acestora. urmele planelor de sectiune decalate se reprezinta cu linie continua subtire, avand la capetele traseului decalat segmente de dreapta trasate cu linie continua groasa (Fig. 120 b).

Fig. 120

In Fig. 121 se prezinta o sectiune decalata. Elementele sectionate se contureaza cu linie groasa.

B - B

Fig. 121

Reprezentarea planurilor de constructii. Fazele si etapele de executie.

Releveu si schita. Intocmirea desenelor pentru constructii

1. reprezentarea planurilor de constructii

Principalele planuri pe care trebuie sa le contina un proiect de executie sunt:

a) planul de situatie

Pe un plan topografic se reprezinta :

forma si dimensiunile constructiei;

modul de amplasare pe teren a constructiei, in raport cu alte obiecte sau elemente naturale ale terenului;

orientarea cladirilor si posibilitatile de acces la ele;

dimensiunile terenului si modul de ocupare al acestuia;

vecinatatile.

b) planul de trasare

Planul de trasare serveste la aplicarea pe teren a proiectului de executie si se intocmeste la scara planului de situatie de ansamblu a constructiei proiectate. Planul de trasare indica:

conturul cladirii;

axele principale si secundare ale acesteia;

distantele dintre punctele cladirii si reperele principale

Planul de trasare trebuie sa cuprinda:

puncte ale retelei geodezice existente in tona;

baza de trasare;

puncte de nivelment;

punctele caracteristice ale constructiei;

forma, dimensiunile si pozitia constructiei proiectate;

elementele geometrice de trasare a constructiei (distante, unghiuri, coordonate)

planurile de arhitectura cuprind:

sectiuni orizontale prin fiecare nivel (plan subsol, plan parter, plan etaje, plan invelitoare);

fatade, respectiv, vederi din afara (in plan vertical si de profil) ale constructiei;

detalii;

plan de mobilare.

Din planurile de arhitectura trebuie sa rezulte:

impartirea cladirii pe fiecare nivel

dimensiunile incaperilor

grosimea zidurilor si a peretilor

pozitia usilor si a ferestrelor

pozitia cosurilor de fum, a canalelor de ventilatie, a niselor din ziduri.

planurile de instalatii cuprind:

planurile instalatiilor sanitare (alimentare cu apa, canalizare, aparare contra incendiilor, evacuarea deseurilor);

planurile instalatiilor electrice: de iluminat, de forta (pentru aparate sau utilaje), de curenti slabi (pentru telefon, sonerie, etc.), de protectie(paratrasnet)

planul instalatiilor de incalzire;

planul instalatiilor de ventilatie;

planul instalatiilor de ascensor (unde este cazul);

planul instalatiilor de alimentare cu gaze(unde este cazul);

planul instalatiilor de aer comprimat (unde este cazul)

Sectiunile se executa in planuri verticale prin cladire in punctele cele mai importante ale ei.

detalii de executie sunt reprezentari la o scara mai mare ale constructiei sau ale elementelor de constructii care nu apar cu suficienta claritate in planurile de arhitectura si de rezistenta. Ele se intocmesc la nivelul de intelegere (sub aspectul citirii desenului) al constructorului care le executa. In general detaliile se executa pentru:

stalpi, grinzi, imbinari speciale;

tamplarii;

izolatii

finisaje.

Planurile organizarii de santier cuprind:

amplasamentele depozitelor de materiale;

amplasamentele baracamentelor;

amplasamentele parcurilor de utilaje;

amplasamentele drumurilor de acces;

sursele de alimentare cu apa, instalatii electrice de iluminat si de forta a santierului.

2. Fazele de lucru la intocmirea planurilor si sectiunilor

La realizarea planurilor in forma definitiva se recomandata sa se respecte o anumita ordine in trasarea liniilor.

a)      Intocmirea planurilor

Prima etapa consta in trasarea axelor de simetrie ale constructiei (vezi § 6.3.a - cotarea unor elemente de constructii - Notarea axelor);

In a doua etapa se traseaza cu linii subtiri (vezi paragraful - Tipuri, clase de grosime si grosimea liniilor in desenul tehnic) zidurile portante exterioare si interioare, tinand seama de pozitia lor fata de axele de trasare, apoi se deseneaza zidurile despartitoare, respectand grosimea liniilor standardizate;

In a treia etapa se stabileste si se traseaza pozitia usilor si ferestrelor, a scarilor, a cosurilor, a instalatiilor(vezi paragraful - cotarea unor elemente de constructii);

In etapa a patra se traseaza cu linie groasa (vezi paragraful Tipuri, clase de grosime si grosimea liniilor in desenul tehnic) conturul elementelor sectionate, se duc liniile de cota, se pozeaza zidurile despartitoare si se face cotarea cu notatiile necesare.

b)      Intocmirea sectiunilor

Executare sectiunilor transversale incepe cu trasarea nivelului de reper (vezi paragraful - Moduri de cotare - cotarea nivelurilor). Fata de nivelul de reper se traseaza fundatiile si soclurile. In etapele ulterioare se deseneaza, cu linie subtire, zidurile exterioare, nivelul superior al planseelor si acoperisul dupa care se completeaza cu grosimea planseelor si inaltimea centurilor. In continuare se deseneaza zidurile intermediare, usile si ferestrele sectionate, apoi elementele care apar in vedere: usi, ferestre, balcoane, etc.

In ultima etapa se ingroasa contururile elementelor sectionate, se poseaza elementele de beton armat sectionate, se completeaza cu toate elementele cotarii.

Releveul si schita

a)      Definitii, scop, clasificare

Prin releveu se intelege operatia de masurare si desenare la scara a elementelor din care este alcatuita o cladire sau un ansamblu de cladiri sau de lucrari existente.

Un releveu se realizeaza cu scopul de a servi drept baza pentru intocmirea proiectelor necesare la refacerea sau transformarea unei cladiri sau a unor ansambluri de constructii (cladiri, cai de comunicatii, lucrari de arta etc.). O conditie esentiala pe care trebuie sa o indeplineasca releveul este aceea ca el sa fie intocmit cu multa precizie pentru ca situatia din teren sa fie reprezentata cat mai exact.

b)      Elemente pentru elaborarea schitelor

schita este un desen executat sumar, reprezentand numai aproximativ elementele obiectului desenat. In cele ce urmeaza se prezinta modul de elaborare a schitelor.

Schita este elementul de baza in realizarea unui releveu. Ea se executa cu mana libera, pe hartie simpla sau cu caroiaj, folosind un creion moale, fara instrumente de masurat dar pastrand proportiile intre dimensiuni

c)      Efectuarea masuratorilor

Prima faza a elaborarii unui releveu o constituie schita fiecarei vederi si sectiuni. Urmeaza masurarea dimensiunilor elementelor trecute in schita. Masurarea se face cu ruleta sau cu metrul, bine intinse, pentru a evita citiri eronate.

Releveul incaperilor trebuie sa contina atat dimensiuni partiale cat si dimensiuni generale.

Se recomanda ca dimensiunile partiale sa se citeasca succesiv la aceeasi pozitie a ruletei (Fig. 123).

Fig. 123 - Masurarea lungilor in plan

a) cotarea in paralel (cu lungimi cumulate); b) cotarea in serie (cu lungimi partiale)

Pentru determinarea exacta a pozitiei peretilor unei incaperi dreptunghiulare se masoara atat laturile cat si cele doua diagonale (Fig.124 a). Pentru incaperi poligonale, masurarea se face in raport cu punctele de reper alese, O₁ si O₂ (Fig. 124 b).

Fig. 124 - Masurarea incaperilor

Grosimea peretilor se poate determina indirect, x = c - (a + b), prin diferenta dintre lungimile cumulate si cele partiale ale reperilor adiacenti (Fig. 125).

Fig. 125 - Determinarea grosimii peretilor

Similar se determina grosimea planseelor dintre etaje, prin masurare in dreptul unui gol (scara, chepeng, trapa etc.).

Dupa terminarea operatiilor de masurare si cotare se noteaza pentru fiecare incapere datele caracteristice cu privire la felul pardoselii, a zugravelilor si vopsitoriilor, a tamplariilor, starea constructiei.