Inscrierea pe desen a starii suprafetelor de prelucrare si a abaterilor de prelucrare

INSCRIEREA PE DESEN A STARII SUPRAFETELOR DE PRELUCRARE SI A ABATERILOR DE PRELUCRARE

Rugozitatea suprefetelor prelucrate

Rugotitatea este ansamblul neregularitatilor (striatii, rizuri, smulgeri de material, urme de scule, goluri, pori, etc.) ce formeaza relieful suprafelelor reale.

Rugozitatea se inscrie pe desen folosind:

simbolul de baza

simbolurile derivate:

Simbolurile se amplaseaza direct pe liniile de contur, pe liniile ajutatoare trasate in prelungirea liniilor de contur sau prin intermediul unor linii de indicatie. Indicatiile inscrise in jurul simbolului trebuie amplasate astfel incat sa fie citite de jos sau din treapta desenului. Datele privind starea unei suprafete se inscriu pe o singura proiectie a piesei numai o singura data.

Daca toate suprafetele unei piese este necesar sa aiba aceeasi rugozitate, exceptand un numar mic de suprafete care au alta rugozitate, in indicator in rubrica rugozitatii se inscrie simbolul general pentru rugozitatea predominanta, urmat de simbolul rugozitatii intre paranteze. Cand starea suprefetei in contact se indica pe desenul de ansamblu, aceasta se noteaza separat pentru fiecare din suprafetele respective.

Precizia dimensionala

Precizia dimensionala reprezinta gradul de apropiere a piesei realizate fata de piesa de referinta. Realizarea pieselor intre anumite limite de precizie asigura functionarea corespunzatoare si posibilitatea interschimbabilitatii.

Dimensiunea este valoarea numerica a unei marimi liniare sau unghiulare exprimata in unitati de masura liniare, respectiv unghiulare, ca de exemplu: lungime, diametru, grosime sau unghi. Dimensiunea inscrisa pe desen se numeste cota.

Intalnim astfel urmatoarele tipuri de dimensiuni:

N - dimensiune nominala - este valoarea teoretica (absoluta) a dimensiunii proiectate (poate fi si zero). In cazul reprezentarilor grafice se considera linie zero (baza de referinta) si este acelasi si pentru arbore sau alezaj.

E - dimesiune efectiva - este valoarea masurabila a dimensiunii rezultata in urma prelucrarii. Aceasta poate avea o dimensiune maxima (D_max) sau una minima

A - abaterea - este valoarea acceptata a erorii de prelucrare si se defineste ca marimea acceptata a erorii intre doua limite a dimensiunii piesei: A = E - N.

Abaterea poate fi superioara sau inferioara , unde D_max, D_min sunt dimensiunile limita intre care poate varia dimensiunea efectiva E fara a influenta calitatea sau functionarea produsului.

O piesa este considerata rebut daca (dimensiunea efectiva are valoarea in afara limitelor acceptate de abatere sau toleranta).

T - toleranta (camp de toleranta) - este valoarea totala e erorii de prelucrare si se calculeaza astfel: T s A = A_s + A_i.

Ajustaje

Prin ajustaj se intelege asamblarea a doua piese, una care are suprafata cuprinzatoare (numita alezaj), iar cealalta care are suprafata cuprinsa (numita arbore).

Diferitele dimensiuni ale pieselor trebuie sa fie prevazute cu tolerante pentru a asigura interschimbabilitatea, deoarece executarea acestora in limitele prescrise sa faca posibila asamblarea fara selectie si fara ajustari, asigurand astfel o buna functionare.

Ajustajele se clasifica in:

e         ajustaje cu joc (diametrul oricarui alezaj este mai mare decat diametrul oricarui arbore)

e         ajustaje cu strangere (diametrul oricarui alezaj este mai mic decat diametrul oricarui arbore)

e         ajustaje intermediare­ (se pot obtine atat asamblari cu joc cat si cu strangeri; in acest caz campul de toleranta al ajustajului - C.T.- se suprapune partial sau total cu campul de toleranta al arborelui -c.t.)

Precizia geometrica

In configuratia lor piesele sunt determinate de suprafete cu forme geometrice simple (plane, cilindrice sau conice) sau prin combinarea acestora.

Abaterile de la forma geometrica se clasifica in:

e         abateri de la rectiliniaritate - reprezentate in desen prin simbolul

e         abateri de la planeitate - reprezentate in desen prin simbolul

e         abateri de la circularitate - reprezentate in desen prin simbolul

e         abateri de la cilindricitate - reprezentate in desen prin simbolul

e         abateri de la profil - reprezentate in desen prin simbolul

e         abateri de lasuprafata profilata - reprezentate in desen prin simbolul

In fig. 1.23 este reprezentat un exemplu de abatere de la circularitate.

Fig. 1.23

Precizia pozitiei suprafetelor reciproce

Configuratia pieselor este determinata de suprafete care au diferite pozitii relative (una fata de cealalta), adica pot fi: paralele, perpendiculare, coaxiale, etc.

Abaterile de la pozitia reciproca a suprafetelor se clasifica in:

e         abateri de la paralelism - reprezentate in desen prin simbolul

e         abateri de la perpendicularitate - reprezentate in desen prin simbolul

e         abateri de la coaxialitate - reprezentate in desen prin simbolul

e         abateri de la inclinare - reprezentate in desen prin simbolul

e         abateri de la bataia radiala sau frontala - reprezentate in desen prin simbolul

e         abateri de la radiala sau frontala (totala) - reprezentate in desen prin simbolul

e         abateri de la simetrie - reprezentate in desen prin simbolul

e         abateri de la intersectie - reprezentate in desen prin simbolul

e         abateri de la pozitia normala - reprezentate in desen prin simbolul

TIPURI DE ASAMBLARI

Asamblarea este operatia de reuniune, intr-o succesiune bine determinata, a elementelor constituente ale unui sistem tehnic, in scopul de a indeplini cerintele tehnologice impuse. Rezutatul fizic al operatiei de asamblare poarta numele tot de asamblare. Dupa modul in care se pot demonta cu sau fara deteriorarea a cel putin unuia dintre elementele componente, se pot defini urmatoarele grupe de asamblari: asamblari nedemontabile si asamblari demontabile.

1.7.1. Asamblari nedemontabile

Asamblarile nedemontabile sunt asamblarile care nu pot fi desfacute decat prin distrugerea, partiala sau totala, elementelor asamblarii. Astfel, intalnim asamblari prin nituire si asamblari sudate.

Asamblarile prin nituire se folosesc la imbinarea pieselor ce au grosimea redusa in raport cu celelalte dimensiuni. Elementul de baza al unei asamblari nituite este nitul. Niturile au diverse forme constructive

Asamblarile prin sudare se folosesc in constructia de masini si in constructii metalice, asigurand o foarte buna rezistenta, cat si importanta economie de metal.

Sudarea este operatia de realizare a unei imbinari nedemontabile a doua sau mai multe piese metalice utilizand incalzirea locala, presiunea sau ambele, cu sau fara adaos de material. Sudarea executata (continua sau discontinua) pe o linie se numeste cusatura. Materialul de adaos depus pe cusatura constituie cordonul de sudura.

1.7.2. Asamblari demontabile

Asamblarile demontabile sunt imbinari de piese care se pot monta si demonta fara distrugerea elementelor respective. Astfel, intalnim asamblari filetate, asamblari prin pene, asamblari prin caneluri si asamblari elastice.

Asamblarile filetate se folosesc in constructia de masini, constructii metalice, etc. Asamblarile filetate se realizeaza folosind doua sau mai multe piese: surubul (piesa filetata exterior) si piulita (piesa filetata interior). De asemenea, se foloseste si o piesa intermediara numita saiba, care realizeaza o suprafata de sprijin mai mare intre piesa asamblata si piulita, iar pentru imbinarea autodesurubarii se folosesc saibe de siguranta, splinturi, etc.

In fig. 1.25 sunt reprezentate elementele de imbinare: 1- surubul, 2 - piulita, 3 si 4 - splintul.

Fig. 1.25

Avantaje

prot fi usor montate si demonatate usor;

pot fi transmise forte de strangere mare;

permite reglarea usoara a surubului si a piulitei.

Dezavantaje

acest tip de asamblare datorita fortelor de strangere mari conduc la modificarea dimensiunilor surubului implicit ruperea acestuia.

Asamblarile prin pene

Asamblarile prin pene se utilizeaza pentru transmiterea miscarii intre doua piese care au aceeasi axa longitudinala, avand ca element de asamblare pana, montata in canalele corespunzatoare dintre axa si butuc.

Arborele, rotile, manivelele sunt elemente care se asambleaza, iar penele sunt elemente de asamblare, cu sectiune constanta (pana paralela) sau cu una fete inclinat (pana inclinata). Pentru a putea fi usor de montat, penele inclinate au muchiile tesite la 45

Avantaje

simplitatea imbinarii;

precizia imbinarii;

cost scazut;

montare/demontare rapida.

Dezavantaje

dezavantajul apare in urma montarii sau demontarii rapide.

Dupa pozitia axei geometrice longitudinale a penei fata de axa longitudinala comuna a pieselor care se asambleaza, penele se impart in:

1. pene longitudinale - cu sau fara inclinare, se monteaza paralel cu axa geometrica a pieselor de asamblat (arbore - butuc) si transmit momente de torsiune
2. pene transversale - se monteaza perpendicular pe axa pieselor, respectiv pe directia sarcinii; sunt prevazute totdeauna cu inclinare -
3. pene ingropate - sunt de forma A, cu capete rotunde, de forma B, cu ambele capete drepte , de forma C, cu un capat rotund si unul drept si cu nas si calcai

Asamblari prin caneluri

Asamblarile prin caneluri inlocuiesc asamblarile prin pene longitudinale in cazul transmiterii unor momente de torsiune mari, sau a deplasarii axiale repetate a organelor montate pe arbori, care se realizeaza prin patrunderea plinurilor unei piese in golurile celeilalte. Deci, arborii canelati pot fi considerati, in principiu, ca arbori prevazuti cu pene longitudinale multiple, penele fiind dintr-o bucata cu arborele.

Asamblari elastice

Deoarece domeniul de folosire al arcurilor este foarte mare, asamblarile prin arcuri se folosesc in constructia de masini, mecanismelor, etc. Datorita elasticitatii lor arcurile asigura rolul functional al asamblarilor respective. Arcurile elicoidale se reprezinta in vedere, in sectiune sau propriu - zisa) sau simbolic.

Avantaje

materialele utilizate la confectionarea arcurilor sunt rezistente la coroziune;

rezistenta la socuri si vibratii;

se utilizeaza cu bune rezultate la suspensiile masinilor;

Dezavantaje:

dupa ruperea lor acestea trebuie inlocuite.

Pe desenele de executie ale arcurilor elicoidale se insriu elementele care determina forma arcurilor:

diametrul exterior (diametrul interior) si diametrul mediu al arcului cilindric

diametrele exterioare (sau diametrele interioare) si diametrele medii la capetele arcului conic

diametrele exterioare (sau diametrele interioare) si diametrele medii in sectiunile care determina forma arcului, diferit de cel cilindric sau conic (hiperboloidal, paraboloidal, etc)

diametrele sectiunii sarmei sau barei

pasul arcului, la arcurile cu pas constant, sau pasul fiecarei spire, la arcurile cu pas variabil

lungimea (inaltimea) arcului in stare libera

dimensiunile capetelor sau ochiurilor de arc.

DESENUL DE ANSAMBLU

Desenul de ansamblu (fig. 1.38) este reprezentarea grafica a unui obiect (masina, aparat, dispozitv, etc.) intr-un numar minim de proiectii astfel incat:

• sa se deduca formele pieselor componente si pozitia fiecarei piese in ansamblu;
• sa se inteleaga functionarea ansamblului;
• sa se asigure intelegerea etapelor succesive de montaj;
• sa contina datele esentiale de montaj si functionare.

In cazul executarii desenului unui obiect existent, in vederea reexecutarii ansamblului, desenul se numeste releveu.

In cazul executarii desenului unui obiect inexistent (proiectat conform unei teme de proiectare, desenul se numeste desen de proiect.

Reguli de reprezentare in desenul de ansamblu:

intocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale de reprezentare in desenul tehnic: dispunerea proiectiilor, linii utilizate, vederi, sectiuni, cotare;

in proiectia principala ansamblul se reprezinta in pozitia de functionare;

piesele se reprezinta cu linii de contur diferite, daca jocul rezulta din cote nominale diferite (fig. 1.39, a) si cu o singura linie, daca sunt fara joc sau jocul rezulta din abateri la aceleasi cote nominale (fig. 1.39, b);

piesele alaturate reprezentate in sectiune, se hasureaza in directii diferite sau cu distante diferite intre liniile de hasur (fig. 1.40); hasurul este identic pentru proiectiile in care apare acceasi piesa;

piesele asamblate prin filet se reprezinta complet infiletate;

daca anumite elemente nu sunt continute in planul de sectionare, ele pot fi reprezentate cu linie-punct subtire (fig. 1.41);

piesele ce nu apartin ansamblului reprezentat, ci unor ansambluri invecinate pot fi reprezentate cu linie-doua puncte subtire;

se pot indeparta, in mod conventional, anumite piese de pe desen, mentionandu-se acest lucru (fig. 1.42);

elementele deplasabile se deseneaza, fie in ambele pozitii extreme (in pozitie opusa starii initiale, se deseneaza cu linie-doua puncte subtire), fie numai intr-una din pozitii, inscriind pe o aceeasi linie de cota cele doua valori limita ale dimensiunii de gabarit;

elemtele de comanda a circulatiei fluidelor se reprezinta in pozitia inchis, cu exceptia robinetelor cu cep care se se reprezinta in pozitia deschis.

In desenul de ansamblu se coteaza:

dimensiunile de gabarit - reprezinta dimensiunile maxime ale ansamblului respectiv; daca exista elemente in miscare, care pot modifica dimensiunile de gabarit, acestea se noteaza pe acceasi linie de cota, cu mentiunile: maxim-minim, inchis-deschis, stanga-dreapta;

dimensiunile de legatura cu piesele sau subansamblurile invecinate;

dimensiunile functionale - dimensiunile orificiilor de trecere ale fluidelor, diametrele cilindrelor, motoarelor, cursele pistoanelor, etc.;

dimensiunile realizate la dupa montaj - necesare montajului si reglarii ansamblului;

alte dimensiuni necesare montajului.