Baza de date pentru evidenta personalului la sc. fram product srl pitesti

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE CONTABILITATE SI FINANTE

SPECIALIZAREA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

CAMPULUNG-MUSCEL

BAZA DE DATE PENTRU

EVIDENTA PERSONALULUI

BAZA DE DATE PENTRU

EVIDENTA PERSONALULUI

LA

SC. FRAM PRODUCT SRL PITESTI

Cuprins:

1.1. Descrierea inteprinderii SC FRAM PRODUCT SRL PITESTI

2.1.ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DE PERSONAL

3.1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND BAZA DE DATE ACCESS CU AJUTORUL CAREIA S-A REALIZAT PROGRAMUL

3.2 Generare tabele - prezentarea sistemului informatic si a modului de realizare

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Descrierea inteprinderii SC FRAM PRODUCT SRL PITESTI

Denumirea firmei: SC FRAM PRODUCT SRL

Obiect de activitate: prelucreare mobila si decoratiuni exterioare si interioare din lemn

Scurt istoric:

Inteprinderea SC FRAM PRODUCT SRL este societate cu raspundere limitata si are ca obiect de activitate prelucreare mobila si decoratiuni exterioare si interioare din lemn.

Sediul social al institutiei este in Pitesti , Str. Exercitiu ;Bl. A4; Sc. B; Ap. 28.

Societatea are o piata de desfacere in judetul Arges si Bucuresti .

A fost infiintata in anul 2005 in contextul schimbarilor produse in socetatea romaneasca pe plan economic si social .A participat la tragurii de profil unde a promovat produse de mobilier variate, organizate de Camera de Comert si Industrie Arges si in cadrul MOBEXPO Bucuresti. De asemenea a contractat produse si servicii de mobila pentru furnizori din tara si strainatate.

Cifra de afaceri a firmei a crescut an de an in baza contractelor avantajoase pe care le-a incheiat. Pe parcurs societatea si-a inbunatatit activitatea achizitinand utilaje performante pentru prelucrarea lemnului.

Societatea are ca partenerii de afaceri Combinatul de Prelucrare a Lemnului - ALPROM Pitesti si are deschis un atelier de lucru in comuna Bascov, unul in judetul Olt, in orasul Slatina, iar altul in judetul Valcea, in orasul Ramnicu-Valcea si unul in Brasov. Firma are magazine de desfacere in cele trei judete in care isi are filiale.

Furnizorii firmei sunt printre altii : SC ECOPAL SRL , SC ATEA COMERCE SRL si SC ELISEA SRL si alte firme de profil.

Firma are in capitalul propriu un numar de 40 utilaje moderne pentru prelucrarea lemnului, trei autoutilitare, un camion si un autoturism.

Firma are un numar de 120 de salariati repartizati in cele patru judete. Sediul de lucru din comuna Bascov este centrul principal al societatii. Organigrama societatii prevede doi directori principali, cate un director pe centru zonal in filiale, contabil sef, economisti, sef birou resurse umane, cate o secretara pe fiecare sediu, gestionari, lucratori calificati in prelucrarea lemnului, muncitori necalificati, soferi, tamplari, finisori, maistrii, lucratori comerciali, etc, structurati pe cinci departamente : Organizare, Salarizare, Contabilitate, Financiar, Productie.

Salariatii firmei sunt perfectionati in domeniu si participa la cursuri de calificare.

2.1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DE PERSONAL

In conformitate cu legislatia in vigoare obiectul principal de activitate al biroului resurse umane, salarizare il constituie : gestiunea curenta a resurselor umane si functiile publice ; fundamentarea cheltuielilor de personal; intocmirea statelor de plata a salariatilor pe baza pontajelor si a altor documente legale

Salariul reprezinta "expresia baneasca a valorii fortei de munca", "pretul fortei de munca", "plata fortei de munca". Mai simplu, salariul este definit ca "plata, de regula in forma baneasca, a unei activitati depuse", "pretul muncii", "plata muncii".Prin legea nr. 53/2003 - Codul Muncii se prevede: "Art. 154 - (1) Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca. (2) Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani.Art. 155 - Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri.Art.156 - Salariile se platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorului."

SALARIATUL este o persoana incadrata cu contract individual de munca, cu timp integral sau partial de munca, pe o perioada nedeterminata sau determinata. Atat timp cat nu exista un contract individual de munca, nu se poate vorbi de salariat sau salariu.. calitatea de salariat se capata numai si numai prin incheierea unui contract individual de munca, care genereaza intocmirea documentului "carte de munca", numita mai nou "carnet de munca". 

Salariul este expresia baneasca a partii din venitul national destinat consumului individual si repartizata celor ce muncesc, proportional cu cantitatea si calitatea muncii depuse. Salariile se platesc angajatilor in doua transe: chenzina I (avans) si chenzina a II-a (lichidare). Plata chenzinei I se face pe baza "Listei de avans chenzinal", iar plata chenzinei a II-a pe baza "Statului de plata al salariilor".

Venitul reprezinta sumele sau valorile incasate sau de incasat din: livrari de bunuri, executari de lucrari, prestari de servicii, executari de obligatii legale sau contractuale.

Veniturile salariale obtinute de angajati se compun din:

Sau

Salariul realizat - calculat in functie de salariul de baza si de forma de salarizare aplicata (salarizare in regie - pentru timpul lucrat; salarizare in acord - in functie de normele de munca; salarizare in cote procentuale - calculat la volumul vanzarilor).

Salariul realizat poate fi egal, mai mare sau mai mic decat salariul de baza negociat. El reprezinta o suma bruta.

Adaosurile si sporurile din salariu (indemnizatie de conducere, indemnizatie de zbor, spor de vechime, spor de noapte, spor de stres, spor de lucru in subteran, spor de periculozitate, spor de toxicilitate etc.) - se calculeaza fie in suma fixa, fie ca procent din salariul de baza, proportional cu timpul lucrat in alte conditii.

Prin insumarea veniturilor brute lunare realizate de toti salariatii societatii comerciale, se obtine Fondul de salarii brut realizat in luna respectiva. El constituie pentru societatea comerciala o cheltuiala.

Sistemul de salarizare stabilit prin contractul colectiv de munca include:

salariul tarifar

sistemul de sporuri

formele de salarizare

formele de premiere

alte forme

Salariul tarifar, ca element principal al sistemului de salarizare, se stabileste prin contractul individual de munca sub forma salariului tarifar orar sau al unui salariu lunar fix pentru un program de lucru de 176 ore.

Salariul tarifar poate fi stabilit pe baza uneia din urmatoarele forme de salarizare:

- acord direct

- acord progresiv

- acord indirect

- salarizare pe baza de tarife sau cote procentuale

- forma salarizarii in regie, respectiv dupa timp

In afara de salariul tarifar de baza, in salariul brut total mai pot fi cuprinse sporuri si adaosuri cum sunt:

sporuri pentru conditii deosebite de munca

sporuri pentru ore lucrate peste program

sporuri de vechime 

sporuri de lucru in timpul noptii

premii/prime acordate pe baza anumitor criterii

In sistemul de salarizare, pe langa salariul pentru timpul efectiv lucrat, personalul angajat mai beneficiaza si de alte drepturi:

- indemnizatii pentru concedii de odihna

- concedii pentru evenimente familiale deosebite

- alte drepturi prevazute in contractul colectiv de munca

Cheltuielile cu personalul cuprind cheltuielile cu salariile personalului si cheltuielile privind asigurarile si protectia sociala; respectiv contributia unitatii la asigurarile sociale (incIuzand si contributia de 2% la fondul de ocrotire a sanatatii) si contributia unitatii pentru ajutorul de somaj.Pentru reflectarea acestor cheltuieIi in planul de conturi s-a rezervat grupa de conturi 64 '`Cheltuieli cu personalul', cuprinzand conturi distincte pentru componentele acestor cheltuieli:

- Contul 641 'Cheltuieii cu remuneratiile personalului', care evidentiaza salariile brute si alte drepturi legate de munca, cuvenite personalului: sporuri, indemnizatii de conducere etc..
- Contul 645 'Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala', dezvoltat pe doua subconturi:
- 6451 'Cheltuieli privind contributia unitatii la asiguraride sociale';
- 6452 'Cheltuieli privind contributia unitatii pentru ajutorul de somaj'.
Aceste conturi se debiteaza cu cheltuielile calculate reprezentand datorii fata de personal sau fata de bugetul asigurarilor sociale si se crediteaza prin transferul respectivelor cheltuieli la contul de rezultate.

Folosind registrele si fisele contabile corespunzatoare formei de contabilitate adoptata, contabilitatea sintetica se organizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi:

- conturile din grupa 42 - "Personal si conturi asimilate":

421 - "Personal - salarii datorate"

423 - "Personal - ajutoare materiale datorate"

425 - "Avansuri acordate personalului"

426 - "Drepturi de personal neridicate"

427 - "Retineri din salarii datorate tertilor"

428 - "Alte datorii si creante in legatura cu personalul"

- contul din grupa 44: 444 - "Impozitul pe venituri de natura salariilor"

- conturile din grupa 43:

431 - "Asigurari sociale"

437 - "Ajutor de somaj"

438 - "Alte datorii si creante sociale"

Retineri din salarii

Prin insumarea salariului realizat cu adaosurile si sporul la salariu, rezulta Venitul brut realizat. Din venitul brut al angajatului se efectueaza urmatoarele retineri individuale:

a)       Contributia angajatului la asigurarile sociale - de 10.5%x venitul brut realizat -> constitue datorie fata de bugetul A.S.

b)       Contributia angajatorului la fondul de somaj - de 0,5% x salariul de baza -> constituie datorie fata de fondul de somaj

c)       Contributia angajatului la asigurarile sociale de sanatate - de 5,5% x venitul brut realizat -> constituie datorie fata de Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate

d)       Impozitul pe venitul din salarii, calculat prin aplicarea cotei unice de impozitare de 16% asupra venitului impozabil -> constituie datorie la bugetul statului

e)       Avansul achitat angajatului la chenzina I

f)        Alte retineri - rate locuinte, chirii, pensii alimentare, imputatii etc. -> constituie datorie fata de creditorii respectivi si pentru terte persoane, cum sunt:

rate pentru diverse cumparari de bunuri

chirii

pensii alimentare, etc

In statul de plata a salariilor se opereaza (unde este cazul) si retinerea avansului chenzinal acordat in cursul lunii pe baza listelor de avans chenzinal.

Contabilitatea remunerarii personalului se realizeaza cu ajutorul conturilor:

421 - "Personal - salarii datorate"

425 - "Avansuri acordate personalului"

426 - "Drepturi de personal neridicate"

427 - "Retineri din salarii datorate tertilor"

Contul 421 (P) tine evidenta decontarilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia in bani sau in natura, inclusiv a adaosurilor si a premiilor achitate.

In credit se inregistreaza:

- salariile si alte drepturi cuvenite personalului prin debitul contului 641

In debit se inregistreaza:

- retineri din salarii reprezentand avansuri, sume datorate tertilor, contributii pentru asigurarile sociale, contributii pentru ajutorul de somaj, pentru asigurarile de sanatate, impozitul pe salarii, precum si retinerile datorate societatii prin creditul conturilor 425, , , , ,

- valoarea la pret de inregistrare a produselor acordate salariatilor ca plata in natura prin creditul contului 345

- drepturi de personal neridicate prin creditul contului 426

- salariile nete achitate personalului prin creditul conturilor 512,

Soldul contului reprezinta drepturile salariale datorate.

Contul 425 (A) tine evidenta avansurilor acordate personalului.

In debit se inregistreaza:

- avansurile achitate personalului prin creditul conturilor 512,

- avansurile neridicate prin creditul contului 426

In credit se inregistreaza:

- sumele retinute pe statele de salarii sau de ajutoare materiale reprezentand avansuri acordate prin debitul conturilor 421,

Soldul contului reprezinta avansurile acordate, iar la sfarsitul lunii trebuie sa fie zero.

Contul 426 (P) tine evidenta drepturilor de personal neridicate in termen legal.

In credit se inregistreaza:

- sumele datorate personalului reprezentand salarii si alte drepturi neridicate in termen prin debitul conturilor 421, ,

In debit se inregistreaza:

- sumele achitate personalului ulterior prin creditul conturilor 512,

- drepturile de personal neridicate prescrise prin creditul contului 758

Soldul contului reprezinta drepturi de personal neridicate.Contul 427 (P) tine evidenta retinerilor si popririlor din salarii datorate tertilor.

In credit se inregistreaza:

- sumele retinute personalului datorate tertilor prin debitul conturilor ,

In debit se inregistreaza:

- sumele achitate tertilor reprezentand retineri sau popriri prin creditul conturilor 512,

Soldul contului reprezinta sumele retinute datorate tertilor.

Impozitul pe salarii

Impozitul pe salarii se calculeaza pe baza venitului net impozabil realizat de fiecare salariat potrivit normelor legale stabilite prin Ordonanta Guvernului numarul 73/1999 modificata de Ordonanta Guvernului numarul 7/2001.

Venitul net impozabil se determina scazand din venitul brut urmatoarele categorii de cheltuieli:

1. contributii retinute din salariul brut, si anume:

contributia pentru asigurarile sociale

contributia la fondul de somaj

contributia la asigurarile sociale de sanatate

2. deducerile din salariul brut, si anume:

deducerile personale de baza

deducerea personala suplimentara - care se acorda salariatilor care au in intretinere persoane fara nici un venit (sotia, copiii, etc)

Pentru calculul si evidenta impozitului pe venituri de natura salariala, angajatorul este obligat, potrivit legii impozitului pe venit global, sa tina o evidenta nominala pe fise fiscale individuale (FF1, FF2).

Contul 444 - "Impozitul pe venituri de natura salariilor" tine evidenta impozitelor pe veniturile de natura salariilor si a altor drepturi similare datorate bugetului de stat.

Contul 444 (P)

In credit se inregistreaza:

- sumele reprezentand impozitul pe salarii retinut din drepturile banesti cuvenite personalului prin debitul conturilor ,

In debit se inregistreaza:

- sumele virate la bugetul statului reprezentand impozitul pe salarii prin creditul contului 512

- datorii privind impozitul pe salarii anulate prin creditul contului 758

Soldul contului reprezinta sumele datorate bugetului de stat.

Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar reprezentand plati anticipate, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.

Impozitul lunar se determina astfel:

La locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, aferent unei luni, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii si a cheltuielilor profesionale, si deducerile personale acordate pentru luna respectiva;

Pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

Platitorii de venituri din salarii care efectueaza regularizarea anuala a impozitului determina impozitul anual pe veniturile din salarii prin aplicarea baremului anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil, asupra bazei de impozitare anuale, determinata ca diferenta intre venitul net anual corectat cu diferenta de cheltuiala profesionala si suma deducerilor personale cuvenite in acel an si, dupa caz, cotizatia de sindicat platita conform legii.

In situatia in care contribuabilul realizeaza numai venituri de natura salariala la functia de baza ca fiind angajat permanent si beneficiaza de deducerile prevazute la art.86 alin.(1) lit. c)-f) din Codul fiscal, atunci operatiunea de acordare a deducerilor si stabilire a impozitului pe venit se efectueaza de organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al contribuabilului.

Determinarea impozitului pe venitul din salarii:

I. Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, final, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri

II. Impozitul prevazut la I. se determina astfel:

a.        la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net sau prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele:

deducerea personala acordata pentru luna respectiva;

cotizatia sindicala platita in luna respectiva;

contributiile la schemele facultative de pensii ocupationale, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 200 euro

b.       pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de organizare a acestora;

III. Platitorul este obligat sa determine valoarea totala a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.

Alte datorii si creante in legatura cu personalul

Sunt situatii cand la incheierea exercitiului, in cadrul lucrarilor de pregatire a intocmirii bilantului, se constata ca nu s-au intocmit state de plata pentru anumite persoane sau activitati executate pentru exercitiul curent si care, potrivit principiilor contabile, trebuie inregistrate pe cheltuielile exercitiului curent. Totodata pot fi constatate si drepturi de creanta fata de personal, indeosebi in urma unor lipsuri la inventariere care trebuie reflectate in urma imputarii lor la veniturile exercitiului respectiv. In asemenea cazuri, pe baza documentelor in care se consemneaza obligatiile si creantele respective se apeleaza la contul 428 - "Alte datorii si creante in legatura cu personalul".

Contul 428 (B)

In credit se inregistreaza:

- garantiile gestionare retinute personalului prin debitul contului

- sumele datorate personalului pentru care nu s-au intocmit state de plata determinate de activitatile exercitiului care urmeaza sa se inchida, inclusiv indemnizatiile pentru concediile de odihna neefectuate pana la inchiderea exercitiului financiar prin debitul contului 641

- sumele incasate sau retinute personalului prin debitul conturilor , ,

In debit se inregistreaza:

- sumele achitate personalului evidentiate anterior in acest cont prin creditul contului 531

- sumele restituite gestionarilor reprezentand garantiile si dobanda aferenta prin creditul contului 531

- cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportata de personal prin creditul conturilor 758,

- valoarea biletelor de tratament si odihna, a tichetelor si biletelor de calatorie si a altor valori acordate personalului prin creditul contului 532

- datorii prescrise sau anulate prin creditul contului 758

Soldul creditor reprezinta sumele cuvenite personalului, iar soldul debitor sumele datorate de personal.

Contabilitatea asigurarilor si protectiei sociale a personalului si a decontarilor cu organismele sociale

Contributiile la bugetele de asigurari si protectie sociala

Contabilitatea asigurarilor si protectiei sociale se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi:

431 - "Asigurari sociale"

437 - "Ajutor de somaj"

438 - "Alte datorii si creante sociale"

Contul 431 (P) tine evidenta decontarilor privind contributia angajatorului si a personalului la asigurarile sociale si a contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate.

In credit se inregistreaza:

- contributia angajatorului la asigurarile sociale si asigurarile sociale de sanatate prin debitul contului 645

- contributia personalului la asigurarile sociale si asigurarile sociale de sanatate prin debitul conturilor 421,

In debit se inregistreaza:

- sumele virate in contul de asigurari sociale si a asigurarilor sociale de sanatate prin creditul contului 512

- sumele datorate personalului care se suporta din asigurarile sociale prin creditul contului

- datorii anulate prin creditul contului 758

Soldul contului reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale si asigurarilor sociale de sanatate.

Contul 437 (P) tine evidenta decontarilor privind ajutorul de somaj datorat de angajator si de personal .

In credit se inregistreaza:

- sumele datorate de angajator pentru constituirea fondului de somaj prin debitul contului

- sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de somaj prin debitul conturilor ,

In debit se inregistreaza:

- sumele virate reprezentand contributia unitatii si a personalului pentru constituirea fondului de somaj prin creditul contului 512

- datorii anulate prin creditul contului 758

Soldul contului reprezinta ajutorul de somaj datorat.

Contabilitatea ajutoarelor materiale in contul asigurarilor sociale

Drepturile asiguratilor cuvenite din bugetul asigurarilor sociale privesc:

a) indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca datorate bolilor obisnuite, accidentelor in afara locului de munca, bolilor profesionale, accidentelor de munca

Acestea se acorda salariatilor pe baza certificatelor medicale eliberate de medicul specialist in care este inscrisa cauza incapacitatii de munca si durata in zile a acesteia.

Aceste indemnizatii se suporta de catre angajator pentru primele zile (3 10 zile), iar pentru urmatoarele de catre bugetul asigurarilor sociale.

Cuantumul indemnizatiilor este de 75% din media veniturilor lunare ale persoanei in cauza din ultimele 6 luni, pe baza carora s-a stabilit contributia individuala la asigurarile sociale.

Pentru bolile profesionale, accidentele de munca si tuberculoza, cuantumul indemnizatiilor este de 100% din media veniturilor lunare.

b) indemnizatiile pentru prevenirea imbolnavirilor si refacerea capacitatii de munca

Se acorda in cazul reducerii programului de munca, schimbarii locului de munca din motive medicale, pentru trimiterea la tratament in statiuni, pentru instituirea de carantina, pentru proteze medicale.

c) indemnizatiile pentru cresterea copilului si ingrijirea copilului bolnav, precum si indemnizatii pentru sarcina si lehuzie

Se acorda pe baza certificatului medical pe o durata de 126 zile, din care 63 zile prenatal si 63 postnatal - in cuantum de 85% din media veniturilor lunare.

Contabilitatea ajutoarelor materiale se realizeaza cu ajutorul contului 423 - "Personal - ajutoare materiale datorate" (P).

In credit se inregistreaza:

- ajutoarele materiale suportate din contributia unitatii pentru asigurarile sociale, precum si cele suportate de societate prin debitul conturilor ,

In debit se inregistreaza:

- ajutoarele materiale achitate prin creditul conturilor 512,

- retinerile din ajutoarele materiale prin creditul conturilor , , , , ,

- ajutoarele materiale neridicate prin creditul contului 426

Soldul contului reprezinta ajutoarele materiale datorate.

STATUL DE SALARII

Se intocmeste in 2 exemplare, lunar, pe sectii, ateliere, servicii etc., de compartimentul care are aceasta atributie, pe baza urmatoarelor documente de evidenta a muncii, a documentelor privind retinerile legale, listelor de avans chenzinal, certificatelor medicale etc. Pentru centralizarea la nivelul unitatii a salariilor, se utilizeaza aceleasi formulare de state de salarii. Platile facute in cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidarile, indemnizatiile de concediu etc., se includ in statele de salarii, pentru a cuprinde astfel intreaga suma a salariilor calculate si retinerile legale din perioada de decontare respectiva. Unitatile pot sa-si stabileasca, daca necesitatile o cer, o alta macheta a formularului, dar care sa contina informatiile necesare unui eventual control.

Statul de salarii serveste ca:

Document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor, precum si al contributiei privind protectia sociala si a altor datorii;

Document justificativ de inregistrare in contabilitate;

Circula:

La persoanele autorizate sa exercite controlul financiar si sa aprobe plata (exemplarul 1);

La casieria unitatii, pentru plata sumelor cuvenite (exemplarul 1);

La compartimentul financiar-contabil, ca anexa la exemplarul 2 a registrului de casa, pentru inregistrarea in contabilitate (exemplarul 1 impreuna cu exemplarul 1 al borderoului de salarii neridicate);

La compartimentul care a intocmit statele de salarii (exemplarul 2).

Se arhiveaza:

La compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative (exemplarul 1);

La compartimentul care a intocmit statele de salarii (exemplarul 2).

Statul de salarii este un document controversat datorita caracterului confidential al salariilor. Prin intocmirea statelor de salarii acestea isi pierd confidentialitatea. Problema scoaterii lor din uz este mult discutata.

3.1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND BAZA DE DATE ACCESS CU AJUTORUL CAREIA S-A REALIZAT PROGRAMUL

Datele sunt siruri alfanumerice prin care se reprezinta fapte, obiecte, situatii rezultate din masurare sau numarare. Ele sunt stocate pe un suport magnetic, de unde vor fi utilizate direct sau prelucrate intr-un anumit scop. Pentru a putea folosi aceste date, ele trebuie organizate intr-un anumit mod.

Proiectarea unei baze de date inseamna transformarea cerintelor utilizatorului intr-o structura care contine tabele, interogari, rapoarte, macrocomenzi, module de program. Bazele de date constituie componenta principala a sistemelor informatice, de functionarea lor depinzand in mare parte performantele acestora.

Etape: Entitatile se transforma in tabele ;

Atributele unei entitati devin coloane ale tabelei respective,

Se stabilesc atributele care definesc unic o inregistrare intr-o tabela si care formeaza cheia primara ;

Relatiile se reprezinta intr-un tabel special pentru a cuprinde toate legaturile.

Alte activitati caracteristice etapei:

definirea iesirilor sistemului (situatii, grafice, indicatori sintetici);

gruparea intrarilor sistemului in date variabile si date permanente,
codificarea si validarea lor;

precizarea regulilor de securitate si control.

Access este o componenta a pachetului de programe Microsoft Office, care permite crearea si gestionarea de baze de date de dimensiuni reduse, la care se pot conecta maximum 31 de utilizatori simultan. Pentru baze de date mari (de ordinul Gigabytes-ilor) se recomanda folosirea SGBD-urilor Oracle, SQL Server, MySQL.

Cu ajutorul Access-ului se pot realiza urmatoarele tipuri de aplicatii

aplicatii pentru firmele mici si mijlocii;

interfete pentru baze de date de tip client/server;

aplicatii Intranet/Internet.

Este un sistem de gestiune a bazelor de date care se poate invata usor si care permite realizarea rapida de aplicatii, cu ajutorul utilitarelor incluse. Spre deosebire de alte sisteme, Access stocheaza toate componentele unei baze de date intr-un singur fisier, cu extensia *.mdb.

Componentele principale ale sistemului, numite si obiecte (Objects) sunt accesibile sub forma de butoane din desktop-ul Access (fig. 2):

Tabele (Tables) - structuri bidimensionale destinate pastrarii datelor;

Interogari (Queries) - instrumente de selectare si de afisare a datelor din una sau mai multe tabele, pe baza de criterii; cu ajutorul acestora se pot realiza si functii de creare tabele, adaugare, modificare si stergere inregistrari in tabele;

Formulare (Forms) - ferestre destinate introducerii datelor, afisarii si modificarii lor; permit crearea interfetei grafice cu utilizatorul si afisarea pe ecran a graficelor;

Rapoarte (Reports) - situatii obtinute pe baza de interogari sau tabele si care pot fi afisate pe ecran sau la imprimanta;

Macro-comenzi (Macros) - secvente de actiuni care se executa la initierea unei singure comenzi a utilizatorului;

Module (Modules) - subprograme scrise in Visual Basic Access (VBA), care pot implementa raspunsuri la evenimente-utilizator, functii de prelucrare si validare a datelor, initializari ale bazei de date;

Pagini (Pages) - prezentarea datelor ca pagini Web, prelucrarea lor din Intranet si Internet.

Access este un mediu de programare complet care trateaza formularele, rapoartele, structurile de tabel, interogarile ca obiecte. Acestea au o serie de proprietati, evenimente si metode. Proprietatile definesc o serie de caraceristici ale obiectelor, evenimentele sunt actiunile prin care utilizatorul sau sistemul interactioneaza cu ele, iar procedurile-eveniment constituie raspunsul aplicatiei Access la actiuni. Codul VBA este continut in subrutine si functii, care se stocheaza in module, create cu Visual Basic Editor (VBE) [8].

3.2 Generare tabele - prezentarea sistemului informatic si a modului de realizare

Aplicatie informatica Evidenta Personalului a unei societati comerciale SC FRAM PRODUCT SRL PITESTI

Bazele de date ofera utilizatorilor o serie de avantaje si se simplifica procesul de lucru in schemele interne, pastrand consistenta datelor prin propagarea actualizarilor dintr-un fisier la nivellul intregii baze de date.

Proiectarea umei baze de date presupune transformarea cerintelor utilizatorului intr-o structura ce presupune date, tabele, relatii, interogari, rapoarte, etc.

Definim tabelele bazei de date in cazul nostru, parcurgand urmatoarele etape: Se deschide design view, table wizard, import table, link table si se salveaza cu numele tabelului. In cazul nostru:

1. Personal care contin datele despre angajati - pe departamente, functii, judete, localitati, data nasterii, data angajarii
2. Sectii organizarea pe departamente
3. Tabela functii care contine nomenclatorul de functii din cadrul societatii

Se introduc datele in tabele si se stabilesc cheile primare si relatiile dintre ele.

3.2.1 TABEL DEPARTAMENTE

Fig. 1-1

3.2.2 TABEL FUNCTII

Fig.1-2

3.2.3 TABEL JUDETE

Fig. 1-3

3.2.4 TABEL LOCALITATI

Fig.1-4

3.2.5 TABEL PERSONAL

Fig. 1-5

3.2.6. Diagrama de relatii

Fig. 1-6

3.2.7 Introducere date in tabele

TABELUL DEPARTAMENTE

In tabelul departamente datele se introduc direct in tabel, folosind modul de vizualizare Data Sheet View. Se vor introduce date, cu valorile de mai jos, astfel incat intotdeauna prima inregistrare sa aiba campul CodDep cu valoarea zero, iar celelalte sa aiba valori incrementale pentru acest camp.

Fig. 1-7

TABELUL FUNCTII

In tabelul functii datele se introduc direct in tabel, folosind modul de vizualizare Data Sheet View. Se vor introduce date, cu valorile de mai jos, astfel incat intotdeauna prima inregistrare sa aiba campul CodFunctie cu valoarea zero, iar celelalte sa aiba valori incrementale pentru acest camp.

Fig. 1-8

TABELELE JUDETE SI LOCALITATI

In tabelele cu judete si localitati datele se introduc la fel ca la tabelul anterior

Fig. 1-9

TABELUL PERSONAL

In acest tabel datele se pot introduce direct in toate campurile. Acest lucru nu este totusi recomandat pentru campul Departament, care contine codul departamentului unde lucreaza angajatul. Este mai eficient ca acest camp sa se completeze inspectand valoarea corespunzatoare numelui departamentului din tabelul de Departamente. Pentru aceasta se va folosi la campul din tabelul de Personal facilitatea Lookup table:

. Pentru tabelul Personal se alege vizualizarea Design View;

. Se selecteaza campul Departament;

. Se selecteaza tabulatorul Lookup;

. La Atributul Display Control se alege varianta Combo Box;

. La atributul Row Source Type se alege varianta Table/Query;

Fig. 1-10

. La atributul Row Source, pentru a invoca constructorul de interogari;

. In aceasta fereastra se taraste cu mouse-ul campul NumeDep in zona de interogare de jos;

Fig. 1-11

. Dupa inchiderea ferestrei in atributul Row Source se va genera automat interogarea in limbajul SQL: SELECT Departamente.NumeDep FROM Departamente;

. La atributul Bound column se va inscrie valoarea 0, pentru a afisa valoarea campului si nu codul acestuia.

Acum la introducerea de date in modalitatea Data Sheet View, la acest camp se va selecta departamentul dintr-un combo box, ca in figura 1-12, dar se va stoca de fapt codul acestuia.

Fig. 1-12

In mod asemanator se va proceda si pentru campurile: Functie, Judet si Localitate

Pentru ca unui operator uman ii este mai usor sa lucreze cu date text, este necesara utilizarea unui formular care sa consulte simultan tabelele necesare.

3.2.8 Definire formular completare date in tabelul Personal

Formularul care se va utiliza pentru introducerea datelor in tabelul de Personal arata ca in figura 1-13:

Fig. 1-13

3.2.9 GENERARE FORMULAR

Se va utiliza facilitatea de Wizard, selectand ca in figura 1-14, din fereastra bazei de date:

Fig. 1-14

Dupa selectarea optiunii Create form by using wizard, se va alege din figura 1-15 din lista de tabele si interogari, tabelul Personal si apoi se va actiona butonul >> pentru a selecta toate campurile in vederea utilizarii in formular, dupa care se va actiona butonul Next.

Fig.1-15

Din noul dialog se va alege optiunea Columnar, ca in figura 1-16 si se va selecta butonul Next:

Fig. 1-16

Din dialogul din figura 1-17 se va alge optiunea SandStone si apoi butonul Next.

Fig. 1-17

In cutia de dialog din figura 1-18, se va inscrie numele formei ca Personal, se va bifa optiunea: Modify the form's design si se va finaliza dialogul cu Finish.

Fig. 1-18

Se vor adauga trei butoane in sectiunea Form footer, ca in figura 1-19, la care proprietatile Caption se vor completa cu valorile Cautare, Adauga si Iesire, ca in figura 1-20.

Fig. 1-19

Fig. 1-20

3.2.10 Generarea de rapoarte

Se vor folosi 2 rapoarte pentru inregistrarile din tabela de Personal, denumite:

- Tabel Personal : va cuprinde toti salariatii cu datele personale.

- Salariati angajati in perioada : va selecta salariatii angajati intr-o perioada de timp.

3.2.11 Realizare interogari

Fiecare raport se va baza pe o interogare dupa cum urmeaza.

Interogarea Query tabel nominal salariati

Se va genera o interogare care consulta tabelele Personal, Departamente, Functii, Judete si Localitati. Pentru aceasta se va alege din fereastra de control a bazei de date optiunea Create query in Design View, ca in figura 1-21.

Fig. 1-21

Din noua fereastra se vor alege tabelele ca in figura 1-22 si se va folosi butonul Add.

Fig. 1-22

In continuare se vor trage cu mouse-ul in zona de interogare toate campurile din tabelul Personal, precum si campul DenumireFunctie din tabelul de Functii, ca in figura 1-23.

Fig. 1-23

In mod asemanator se trag si campurile NumeDep, DenumireJud si DenumireLoc din tabelele corespunzatoare.

Query Salariati angajati in perioada

Aceasta interogare se va folosi la raportul: Salariati angajati in perioada, si este prezentata in figura 1-24:

Fig. 1-24

3.2.12 REALIZARE RAPOARTE

Raportul "Tabel Personal" va avea structura din figura 1-25

Fig. 1-25

Raportul "Salariati angajati in perioada" va avea structura din figura 1-26

Fig.1-26

3.2.13 FORMA DE CONTROL MENIU A APLICATIEI

Pentru a apela formele si rapoartele aplicatiei se va realiza o forma de control cu aspectul din figura 1-27.

Fig. 1-27

Forma contine cate un buton pentru fiecare tabel (Departamente, Functii, Judete, Localitati), un buton pentru apelare forma Personal, cate un buton pentru fiecare Raport si butonul STOP pentru inchidere aplicatie.

Un raport "Tabel Personal" poate avea aspectul din figura 1-28.

Fig. 1-28

La apelarea raportului "Salariati angajati in perioada" operatorului i se va cere sa introduca perioada: data de inceput si data de sfarsit ca in figura 1-29

Fig. 1-29

Acest raport poate avea aspectul din figura 1-30

Fig. 1-30

CONCLUZII

Avand in vedere structura programului de salarizare pentru firma SC FRAM Product SRL Pitesti, datorita faptului ca firma are sedii in alte localitati, importanta acestui program este vitala pentru buna desfasurare a activitatii si colaborarea intre cele trei sedii, gestionarea si fundamentarea resurselor.

Bibliografie:

1. Stanciu, V.,"Proiectarea sistemelor informatice", Editura Dual Tech, 2005

2. Rosca, I.Gh.,Bucur, C.M., Timofte-Stanciu, C. Paiu, O., Visan, M., "Comertul electronic: concepte, tehnologii si aplicatii", Editura Economica, 2004

3. Legea contabilitatii nr . 82 / 1991 , republicata in Monitorul Oficial , Partea I nr 454 din 18 iunie 2008 .

4. Ionescu Cicilia - Bazele contabilitatii, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2006