Liceul Bilingv Decebal

GENERATOR

DE

TESTE GRILA

Proiect atestat Visual FOX PRO

Capitolul I - Introducere

1.1.Istoric privind bazele de date

Calculatoarele au aparut din necesitatea stocarii si prelucrarii cit mai rapide a informatiilor. La inceput sistemele electronice de calcul ocupau camere intregi fiind capabile sa memoreze si sa prelucreze o cantitate mica de informatii. Pe masura ce tehnica de calcul a evoluat, calculatoarele au devenit din ce in ce mai performante, aceasta insemnind o crestere a capacitatii de memorie si o mare viteza de prelucrare a datelor.

Odata cu trecerea timpului si dezvoltarea informaticii, calculatorul s-a implicat in tot mai multe domenii de activitate, o multitudine de probleme gasindu-si astfel rezolvarea prin intermediul sau.

Datorita diversitatii problemelor rezolvate cu ajutorul calculatorului nu s-a putut realiza un program (apartinind bineinteles laturii soft a calculatorului) care sa rezolve 'orice problema', realizindu-se in schimb mai multe programe (sau pachete de programe), fiecare specializat in rezolvarea unui anumit tip de problema In functie de problema pe care o are de rezolvat, utilizatorul unui calculator alege acel program care se potriveste cel mai bine in realizarea scopului propus.

S-a ajuns astfel, in zilele noastre, la o specializare foarte accentuata a sistemelor informatice, orientata spre rezolvarea diverselor tipuri de probleme.

O clasificare a problemelor rezolvate cu ajutorul calculatorului, tinind cont de volumul datelor si al prelucrarilor implicate in rezolvare ar putea fi urmatoarea:

-probleme care implica prelucrari putine asupra unui volum mare de date;

-probleme a caror rezolvare presupune un volum mediu de prelucrari asupra unui volum mediu de date;

-probleme in rezolvarea carora intra un volum mic de date asupra lor efectuindu-se un volum mare de prelucrari;

Sistemele de Gestiune a Bazelor de Date, reprezinta sisteme informatice (soft) specializate in stocarea si prelucrarea unui volum mare de date, in rezolvarea problemelor de primul tip, din clasificarea anterioara. Termenul de 'baza de date' se va referi la datele de prelucrat, la modul de organizare al acestora pe suportul fizic de memorat iar termenul de 'gestiune' se va referi la actiunea de memorare si prelucrare a acestor date.

Datele constituie o resursa importanta in conducerea si functionarea unui organism social (fie el intreprindere economica, spital, institut de cercetare, minister); doar o folosire eficienta a acestei surse se va face ca organismul sa poata functiona. De fapt, prin bazele de date pe care le poseda, organismele sociale isi creeaza o imagine asupra 'mediului inconjurator', cit si asupra lor insele; cu cit aceasta imagine este mai corecta, cu atit (persoanele din conducerea acestor organisme) pot lua decizii mai bune si pot raspunde mai eficient modificarilor ce au loc.

Odata cu trecerea timpului, s-a acumulat tot mai multe date.Ca o consecinta, problema prelucrarii lor a provocat de curind o 'revolutie' asemanatoare cu cea provocata de prezentarea Sistemului Solar de Coopernic. Anume, in trecut se considera ca intrarile si iesirile trebuie sa fie niste anexe ale calculatorului si a programului.

Astazi accentul principal se pune pe date, pe caracteristicile lor si pe relatiile intre ele.Existenta unei 'mari' baze de date devine centrala, iar activitatile de creare de programe care sa utilizeze aceste date i se subsumeaza (incluzind si experienta umana a celor ce lucreaza cu datele).

Pentru a da o definitie, Institutul National American pentru Standarde (ANSI) precizeaza ca datele sint:

a) reprezentari de fapte, concepte, instructiuni, intr-o forma formalizata, potrivita pentru comunicare, interpretare, prelucrare umana sau automata

b) reprezentari prin caractere carora li se atribuie un inteles;

Asadar, datele constau din simboluri inregistrate (scrise) pe un mediu (suport) fizic; aceste simboluri reprezinta obiecte, idei, valori. Hollerith, prin actiunea sa asupra datelor recensamintului S.U.A. din 1980, a reusit sa dovedeasca importanta realizarii datelor. S-a acceptat ideea organizarii ierarhice, in urmatoarele patru trepte: caracterul, cimpul (field), inregistrarea (record), fisierul (file), la care s-a adaugat de curind a cincea, catalogul.

De multa vreme, datele relative la un domeniu percis de cunoastere se string, in mod organizat, in biblioteci, sau in asa numitele banci de date. Astazi, bazele de date presupun o banca de date cu o componenta informatica, un plus de organizare si de protectie.

In general, un fisier de date este format din inregistrari corespunzatoare unor entitati; aceste entitati au caracteristici (atribute) comune, ce corespund cimpurilor, in fine, pentru fiecare entitate particulara, fiecare caracteristica in parte are o valoare.

In lucrul cu baze de date, va trebui sa fim capabili sa declaram atit denumirea unor caracteristici, cit si tipul ei (numeric, secventa de caractere etc.); de asemenea, va trebui sa putem impune restrictii asupra valorilor caracteristicilor. Cit despre utilizarea efectiva a valorilor din bazele de date, va trebui sa ni se permita:

a) accesul la valorile corespunzatoare unei entitati sau unui grup de entitati;

b) inserarea (valorilor) unei entitati noi;

c) modificarea unor valori;

d) editarea valorilor extrase;

De asemenea, in cadrul accesului la valori, ar trebui sa ni se permita urmatoarele operatii:

1) selectarea, de exemplu sa putem alege din fisierul de date al pacientilor pe cei de sex masculin, nascuti intr-un anumit interval de timp;

2) proiectia pe caracteristici, cu alte cuvinte, sa aflam toate valorile distincte pe care le au pacientii (eliminindu-se dublurile);

3) relationarea bazelor de date, adica folosirea comuna, legata, a datelor din doua sau mai multe baze de date, ca de exemplu legarea caracteristicii a 'medicamentatiei prescrisa' de datele din fisierul medicamentelor.

Ca directie de dezvoltare a bazelor de date, in viitorul apropiat se prevad: baze de obiecte, in sensul ca bazele stocate in acestea vor fi imagini, sunete si diverse alte efecte complexe, cuprinse toate in conceptul general de multimedia.

Toate aceste caracteristici si multe altele fac din acest SGBD un puternic instrument software, la indemina tuturor utilizatorilor care lucreaza, sau care intentioneaza sa lucreze in domeniul bazelor de date.

1.2 Visual FoxPro

FoxPro este unul dintre mediile cele mai cunoscute de dezvoltare a aplicatiilor de baze de date in Romania.

Include o serie de elemente vizuale si de programare orientata pe obiecte care au readus in stricta actualitate aceasta aplicatie. Din punct de vedere al interfetei, mediul Visual FoxPro a pastrat toate ingredientele 'batranului' FoxPro, facilitand in acest mod migratia dezvoltatorilor din versiunile precedente. Astfel, este prezenta fereastra Command prin intermediul careia aveti posibilitatea de a rula comenzi ocazionale, meniul care permite accesul la functiile mediului de dezvoltare si fereastra Project Manager destinata controlului principalelor elemente ale aplicatiei dezvoltate in acest mediu.

In cadrul ferestrei Command aveti posibilitatea de a testa toate comenzile cunoscute din vechile versiuni ale sistemului FoxPro. Este, de asemenea, inlesnita rularea arhicunoscutelor instructiuni: Browse, Use, Append etc.
In afara functionalitatilor cunoscute din vechile versiuni, in mediul Visual Fox exista si o serie de elemente noi. In primul rand, in zona obiectelor bazei de date s-au adaugat posibilitatile de creare a conexiunilor la sursele de date externe (inclusiv la arhitecturile client/server), facilitati de creare a interogarilor pe baza acestora si posibilitatea de constructie a procedurilor stocate la nivelul bazei de date.

Visual FoxPro (VFP) reprezinta un SGBD relational cu limbaj propriu, suport al unui nucleu extins din limbajul relational SQL (Structured Query Language). Rapid, modularizat, flexibil, fara sa necesite resurse de calcul foarte mari, VFP imbina programarea procedurala (prin limbajul propriu, puternic si accesibil) cu cea descriptiva (prin programarea vizuala). Unul dintre SGBD-urile cele mai utilizate in lume (chiar si in Romania), VFP este recomandat in aplicatiile dezvoltate in institutii/intreprinderi mici si mijlocii pe microcalculatoare ca statii de lucru individuale sau conectate in retea LAN. Dedicata specialistilor in informatica, experimentati sau viitori creatori de baze de date, studentilor si cadrelor didactice care aprofundeaza studiul bazelor de date relationale (in principal cei din cadrul Academiei de Studii Economice). este un mediu de dezvoltare integrat, care, pe langa instrumentele de programare, ofera si un sistem de tabele de date relationale care simplifica procesele de gestionare si organizare eficienta a datelor. Datele sunt organizate tabelar, pelinii (records, articole inregistrari) si coloane (fields, campuri), mai multe tabele, intre care exista legaturi, alcatuind o baza de date relationala.

1.3.ARGUMENT

Am ales aceasta tema de proiect, pentru ca de cativa ani s-a introdus in licee sistemul AEL, in cadrul caruia ni s-au predat lectii la diferite materii cu ajutorul calculatorului, m-am gandit sa vin in intampinarea acestei idei si sa ajut profesorii imbogatind bagajul de informatii cu lectia pe care o prezint in acest proiect sub forma proiect.

Cap.II.  Denumirea si obiectul lucrarii

Titlul lucrarii este: "Generator de teste grila".Operatiile executate in acest program asupra bazelor de date sunt cele primare, adica functiile relative ale unui SGBD asupra bazelor de date:

Crearea bazei de date;

Introducerea datelor in baza de date;

Modificarea unor date deja existente in baza de date;

Stergerea datelor din baza de date;

2.2 Descrierea programului si pasii folositi :

Acest proiect contine trei tabele cu cate 20 de intrebari de domenii diferite (biologie, psihologie si economie) acestea continand cate trei campuri :

nr_crt (numeric, 2) - reprezentand pozitia intrebarii in tabel ;

intrebare (caracter, 150) - reprezentand intrebarea propriu-zisa;

selectat (logical, 1) - reprezentand afisarea intrebarii;

respectiv trei tabele cu cate 60 de raspunsuri, cate trei raspunsuri pentru fiecare intrebare, acestea continand urmatoarele campuri :

nr_crt (numeric, 2) - reprezentand pozitia raspunsului in tabel;

raspunsuri (caracter, 150) - reprezentand raspunsul propriu-zis;

nr_intreb (numeric, 2) - reprezentand numarul intrebarii din care face parte acel raspuns;

valoare (logical, 1) - reprezentand valoarea de adevar a raspunsului.

2.2.1.Formularul TESTE GRILA

Proiectul mai contine patru formulare. Primul formular se numeste "TESTE GRILA", el este formularul principal al acestui proiect si face legatura intre celelalte trei forumulare, printr-un clic pe imaginea asociata.

Acest formular contine titlul proiectului (Generator de teste grila), acesta fiind scris cu « FontSize, 16 », si un subtitlu de indrumare (Selectati domeniul), scris cu « FontSize, 14 ». Sub acestea se gasesc trei poze, deasupra fiecarei poze este scris domeniul din care face parte poza respectiv biologie, psihologie si economie. Aceste poze sunt transformate in butoane cu comenzile :

• do form test_biologie
• do form test_psihologie
• do form test_economie
• thisform.release()

acestea ducandu-ne la celelalte trei formulare respective « test biologie », « test psihologie » si « test economie ».

Formularul mai contine un buton numit "TERMINARE" acesta continand comanda «thisform.release() » , prin apasarea acestuia ia sfarsit rularea programului.

2.2.2.Formularul TEST BIOLOGIE

Urmatorul formular al acestul proiect este "TEST BIOLOGIE" :

Acest formular contine un « PAGE FRAME » cu patru pagini.

1. Prima pagina se numeste « ADAUGARE INTREBARE » prin aceasta putem introduce intrebari in tabela « test_bio », trei raspunsuri in tabela « rasp_bio » cat si raspunsul corect al acelei intrebari.

Aceasta pagina contine un « TEXT BOX » in care scriem intrebarea pe care vrem sa o introducem in tabela cu intrebari. Inaintea acestui « Text box » se gaseste un « LABEL » in care este scris « INTREBARE » cu « FontSize » de 12. Putin mai jos se gasesc alte trei textboxuri in acestea scriindu-se intrebarile pe care vrem sa le introducem in tabela cu raspunsuri. In dreptul acestora se gasesc trei labeluri in care scrie "VARIANTA 1", "VARIANTA 2" si "VARIANTA 3" scrise cu "FontSize" de 10.

Sub acestea se se mai gaseste un « TEXT BOX » in care scriem numarul intrebarii corecte, acesta numindu-se « RASPUNS CORECT » scris cu dimensiunea 12.

Aceasta pagina mai contine si doua butoane primul buton este de adaugare, acesta introduce datele in tabele prin comenzile :

USE TEST_BIO IN 1

sele 1

go bottom

APPE BLANK

REPLACE intrebare WITH

THISFORM.PageFrame1.Page1.TEXT1.VALUE

REPLACE nr_crt WITH recno()

replace selectat with .f.

a=nr_crt

USE RASP_BIO IN 2

sele 2

go bottom

appe blank

b=1

replace nr_crt with recno()

replace nr_intreb with a

replace raspunsuri with thisform.PageFrame1.Page1.text2.value

if thisform.PageFrame1.Page1.text5.value=1

replace valoare with .t.

else

replace valoare with .f.

endif

go bottom

appe blank

b=2

replace nr_crt with recno()

replace nr_intreb with a

replace raspunsuri with thisform.PageFrame1.Page1.text3.value

if thisform.PageFrame1.Page1.text5.value=2

replace valoare with .t.

else

replace valoare with .f.

endif

go bottom

appe blank

b=3

replace nr_crt with recno()

replace nr_intreb with a

replace raspunsuri with thisform.PageFrame1.Page1.text4.value

if thisform.PageFrame1.Page1.text5.value=3

replace valoare with .t.

else

replace valoare with .f.

endif

use in 1

use in 2

MESSAGEBOX ('DATELE AU FOST SALVATE CU SUCCES!')

THISFORM.RELEASE().

Al doilea buton anuleaza intrebarea si raspunsurile scrise in formular si prin apasarea lui revenim la formularul principal. Butonul functioneaza cu comenzile :

MESSAGEBOX('STERGEREA A FOST ANULATA')

THISFORM.RELEASE()

do form teste_grila

2. A doua pagina a acestui formular se numeste « MODIFICA » si este reprezentata mai jos :

Aceasta contine doua « GRIDURI » in care sunt expuse doua tabele : tabela cu intrebari respectiv tabela cu raspunsuri. Prin acestea purtem modifica deta din tabele atat in tabela cu intrebari cat si in tabela cu raspunsuri.

3. Cea de-a treia pagina se numeste « STERGERE », aceasta este urmatoarea :

Aceasta pagina incepe cu un « LABEL » de 12 in care scrie : "Aceasta optiune sterge intrebarea selectata precum si raspunsurile asociate", aceasta reprezentand explicatia acestei pagini.

Sub aceasta gasim un « COMBO BOX » in care se afiseaza intrebarile din tabela cu intrebari si selectam intrebarea pe care vrem sa o stergem. Aceasta nu sterge doar intrebarea ci sterge si raspunsurile asociate ei.

Pe aceasta pagina mai gasim si doua butoane. Primul buton se numeste « STERGERE », el sterge intrebarea selectata. Stergerea o face cu comenzile :

use test_bio in 1

use rasp_bio in 2

sele 1

go top

a=thisform.PageFrame1.Page3.combo1.value

locate for intrebare=a

if found()

x=nr_crt

dele

pack

endif

use in 1

sele 2

go top

dele for nr_intreb=x

pack

use in 2

messagebox('OPERATIA DE STERGERE A REUSIT!')

THISFORM.RELEASE()

Cel de al doilea buton se numeste « ANULARE » si anuleaza intrebarea selectata.

Apasarea acestui buton ne duce la formularul principal cu comenzile :

MESSAGEBOX('STERGEREA A FOST ANULATA!')

THISFORM.RELEASE()

do form teste_grila

4. Cea de-a patra si ultima pagina a acestui formular se numeste « GENEREAZA TEST », aceasta este reprezentata mai jos :

Capitolul III - Concluzii

Am utilizat limbajul de programare Visual FoxPro pentru creearea lucrarii de atestat, deoarece acest limbaj are un viitor in domeniul economic (de gestiune a bazelor de date),dar si pentru modul placut de lucru.

Mi-a placut foarte mult sa lucrez cu acest program,pentru ca e destul de simplu si placut de lucrat cu el si poti executa o multitudine de operatii folositoare.

BIBLIOGRAFIE

www.referatele.com

www.clopotel.ro

www.educativ.ro

www.e-scoala.ro

www.didactic.ro

Ovidiu Marcu, Cristian Zotic - Manual de informatica clasa a XII-a Editura GIL, 2007