Tehnologie Afaceri Scoala Didactica Legislatie Familie

 

Im. 6 (a, b) Reprezentarea relatiilor

STU CURS

LEGATURA

Im. 7 Diagrama cu 2 tipuri de seturi

Un alt exemplu este ilustrat in imaginea 8. Avind un singur set PROIECT_ANG, inseamna ca fiecare angajat lucreaza la un singur proiect. Sa presupunem ca un angajat poate sa lucreze la mai multe proiecte simultan. Relatia de tip M:N care rezulta nu poate fi reprezentata direct. Va trebui sa cream un tip de inregistrare intersectie, P_A_INTERSECT, pentru a pastra legatura dintre un angajat si toate proiectele la care lucreaza. Aceasta inregistrare va contine CODP#, CODA# si date de intersectie cum ar fi numarul de ore pe care un angajat le lucreaza pentru un proiect sau plata pe care o primeste pentru acel proiect.

CODD DEND COD_SEF#

DEPT

DEP_INTERSECT

PROIECT  ANGAJAT

PROIECT_INTERSECT ANG_INTERSEC ANG_COPII

P_A_INTERSECT

CODA# NUME VIRSTA

COPII

Im. 8 Modelul retea

In modelul retea, toate seturile sint implementate prin pointeri. Uzual, se creeaza o lista inlantuita unde realizarea proprietar este capul listei. Proprietarul face legaturi cu primul membru, care se leaga de al doilea si asa mai departe pina la ultimul membru. Ultimul membru face legaturi cu proprietarul, formind un lant.

In imaginea 9.a) este redata o reprezentare a unei realizari DEPT_STU si in imaginea 9.b) se arata cum sint reprezentate toate realizarile. DEPT si STU sint doua fisiere separate cu pointerii care le conecteaza. Desi am reprezentat pointerii prin sageti, ei sint adrese logice sau chei ale inregistrarilor tinta.

O inregistrare membru a unui set poate avea trei pointeri:

spre inregistrarea urmatoare (next)

spre inregistrarea anterioara (prior)

spre proprietar (owner)

Chiar daca utilizam numai pointeri next, daca o inregistrare apartine mai multor seturi, ea va contine mai multi pointeri care sa arate locul ei in fiecare din aceste seturi.

Numarul de pointeri ceruti chiar pentru o aplicatie simpla poate fi foarte mare. In unele sisteme retea, proiectantul poate alege tipul pointerilor, specificindu-i in schema.

S1002

a)

DEPT

	MATEMATICA		ISTORIE		INFORMATICA		GEOGRAFIE

b)

			S1020

STU

Im. 9 Reprezentarea realizarilor

2 Seturi speciale

Un set are un tip de inregistrare proprietar si numai un tip de inregistrare membru, dar este posibil sa avem tipuri multimembru pentru seturi. De exemplu, sa presupunem ca dorim sa pastram relatia intre DEPT si inregistrarile STU si FAC in acelasi set. Putem defini setul DEPT_PERS avind tipul proprietar DEPT si tipurile membre STU si FAC, ca in imaginea 10.a).

In fiecare realizare a acestui set vom avea o inregistrare departament ca proprietar si orice numar de inregistrari student si facultate (Im. 10.b).

Alt tip special set este setul singular. Acesta este folosit cind dorim sa tratam toate inregistrarile unui tip particular ca si cum ar fi membri ai unui set, pentru ca setul membrilor poate fi utilizat pentru a impune o ordine ce poate fi utila in manipularea datelor. Pentru ca toate inregistrarile din set sint de acelasi tip, nu exista o inregistrare proprietar reala, astfel ca vom specifica sistemul ca fiind proprietar al setului. Nu este permisa decit o singura realizare a fiecarui astfel de set.

Alt tip special este setul dinamic. Acesta nu are inregistrari membre permanent asociate lui. La momentul executiei, un program de aplicatie alege inregistrarile care-I sint necesare pentru a le inlocui in set. Cind programul se termina, inregistrarile nu mai apartin setului.

DEPT_PERS

Im. 10 (a, b) Reprezentarea seturilor si realizarilor

Implementarea modelului retea

Modelele retea sint implementate folosind doua modalitati:

Implementarea prin pointeri. Foloseste conexiunile secventiale de tip pointer si o structura de tip lista. Fiecare inregistrare din retea poate avea o combinatie din urmatoarele tipuri de pointeri:

pointer catre prima (ultima) inregistrare din lista, pozitia lui fiind indicata de sensul sagetii

pointer catre urmatoarea inregistrare (sau catre cea anterioara)

pointer catre inregistrarea parinte sau proprietar

pointer catre fiecare inregistrare copil.

Implementarea prin harta de biti (bit map). In cazul relatiei de tipul M:N se foloseste harta de biti care este o matrice creata pentru fiecare relatie. Inregistrarile de pe linie sint inregistrari sursa, iar cele de pe coloane sint cele destinatie. Daca la intersectia dintre linia X si coloana Y avem 1 in matrice, atunci inseamna ca intre inregistrarile respective exista o relatie (cu sensul X Y); daca avem 0, atunci cele doua inregistrari nu au legatura. Hartile de biti sint structuri de date avantajoase di urmatoarele motive:

orice tip de inregistrare poate fi inclusa pe linii/coloane

relatiile 1:1, 1:M, M:N si M:1 pot fi reprezentate

liniile si coloanele suporta operatorii algebrei booleene ("and", "or", "not").

Dezavantajele modelului retea

Este un model complex, dificil de folosit.

Implementarea lui se face pentru limbaje de prelucrare secventiala a inregistrarilor, ceea ce determina o prelucrare dificila a bazelor de date, o viteza redusa de lucru si spatiu de memorie ocupat ineficient.

Deoarece o retea este o extensie a unei ierarhii, proprietatile semantice ale modelului retea sint similare cu cele ale modelului ierarhic. De aceea, dependentele din retea sint putin clare, din cauza posibilitatii existentei mai multor parinti/proprietari.

Modelul retea nu poseda un mod explicit de tratare a agregarii semantice, relatiile intre inregistrari fiind folosite atit pentru reprezentarea semantica cit si pentru alte scopuri. Unele limbaje pentru modelul retea recunosc insa mostenirea atributelor unor cimpuri.