SGBD-uri relationale: dBase, FoxPro, ACCESS

SGBD-uri relationale: dBase, FoxPro, ACCESS

Istoria SGBD-urilor incepe odata cu aparitia primelor suporturi de memorare (initial mecanice, iar mai tarziu electrice) pe care informatia era memorata secvential, aceasta dand si caracterul secvential al accesului la date in cadrul acestor sisteme.

Aceasta etapa de dezvoltare este caracterizata, de asemenea, de o identitate perfecta intre structura logica si cea fizica a informatiei din baza de date, aceasta ducand la o manipulare greoaie a datelor din baza de date.

Aparitia sistemelor electronice de memorare, a discului magnetic in special, a dus la o noua etepa in dezvoltarea SGBD-urilor, caracterizata prin:

separarea nivelului logic de cel fizic, realizandu-se astfel o independenta logica a datelor;

alaturi de accesul secventional, aparitia accesului direct, acesta avand ca efect imediat o crestere spectaculoasa a accesului la date;

SGBD-urile sunt prevazute acum cu primele utilitare incorporate, cum ar fi generatoarele de rapoarte si generatoarele de tabele;

tot acum apar si primele tehnici de selectare, grupare si prelucrare a informatiilor.

Aparitia si dezvoltarea retelelor de calculatoare a dus la dezvoltarea intr-o noua directie a SGBD-urilor, acestea capatand un caracter multiutilizator (mai multi utilizatori folosesc simultan aceeasi baza de date).

De asemenea, au aparut bazele de date distribuite, care reprezinta baze de date logic integrate, dar fizic distribuite pe mai multe sisteme de calcul. Utilizatorul unei asemenea baze de date o vede ca pe o baza unica, compacta (acesta ar fi nivelul logic), cu toate ca, in realitate, ea este impartita in mai multe parti, pe calculatoare diferite, evident legate intre ele acesta fiind nivelul fizic).

Aceasta organizare a dus la o crestere substantiala a vitezei de acces la o baza de date intr-o retea de calculatoare, eliminandu-se, pe cat posibil, transferurile de date intre calculatoare (care limiteaza viteza de lucru). Astfel, anumite date, depozitate pe un server local, sunt mult mai rapid accesibile decat daca ele se aflau pe un server la distanta, unde ar fi fost stocata baza de date, in intregime. Tot datorita distribuirii se mareste considerabil limita maxima a dimensiunii unei baze de date, care nu mai este determinata de capacitatea fizica de memorare a sistemului de calcul.

Pentru utilizatorii neprofesionisti au fost create interfete cat mai atractive si mai eficiente, incluzand lucrul cu meniuri, ferestre, obiecte de control, intr-un cuvant, interfata grafica utilizator (GUI-Graphical User Interface).

De asemenea, mediile SGBD-urilor au fost prevazute cu generatoare speciale (de rapoarte, de etichete etc.), care tind sa inlocuiasca programarea cu utilizarea unor utilitare speciale, incorporate in medii.

Imbunatatiri mai recente ale SGBD-urilor se refera la organizarea bazelor de date – modelul relational al acestora – si la metode de integrare a bazelor de date – SQL.

SGBD-urile relationale sunt prevazute cu posibilitatea realizarii de legaturi intre doua sau mai multe baze de date, legaturi care permit accesarea simultana a unor date care se afla intr-o anumita relatie, din baze de date diferite. Astfel programatorul este eliberat de sarcina de a cauta in toate bazele de date, acele date ce corespund unor date de referinta, aceasta operatie fiind realizata automat de catre SGBD. Programatorul trebuie doar ca, la inceput, sa defineasca relatiile intre bazele de date, urmand ca gasirea anumitor informatii intr-o baza de date de referinta sa determine gasirea automata a informatiilor corespunzatoare din celelalte baze de date aflate in relatie cu aceasta.

O alta facilitate nou prevazuta in SGBD-urile moderne se refera la o tehnica de interogare a bazelor de date (extragere de informatii din acestea). Aceasta tehnica, numita SQL (Structural Query Language – limbaj de interogare structurata), este de fapt un limbaj neprocedural pentru interogarea bazelor de date. Intr-un limbaj neprocedural, in general, si in SQL, in particular, nu este necesara descrierea algoritmului de rezolvare a unei probleme, ci doar specificarea completa a datelor problemei, urmand ca pe baza acestora sistemul sa rezolve problema data.

O data cu raspandirea pe cale larga a PC-urilor s-au dezvoltat din ce in ce mai mult SGBD-urile implementate pe acest tip de calculatoare. Mult timp suprematia in acest domeniu a apartinut firmei Ashton-Tate, cu produsul sau dBASE, cu diferitele sale versiuni: II, III, III^‡ , IV, impunand chiar un standard in acest domeniu (acoperind in poportie de 60 % din piata SGBD-urilor pentru PC-uri). Principalii concurenti ai lui dBASE III^‡ au fost Paradox 3.5 al firmei Borland (locul I in lumea SGBD-urilor pentru PC), Clipper 5.0 avand ca producator firma Nantucket si FoxPro 1.02 al firmei Fox Software.

Spre deosebire de dBASE si Paradox, care au incorporate compilatoare pentru programele realizate de utilizatori, Clipper si FoxPro sunt compilatoare de baze de date, principalul avantaj al acestora fiind viteza mult sporita si protejarea datelor si programelor. De asemenea, aceste doua compilatoare sunt compatibile dBASE, spre deosebire de Paradox, care nu poate interpreta programe dBASE. Aceasta ultima caracteristica da o mare utilitate celor doua compilatoare datorita numarului mare de utilizatori dBASE si a volumului mare de aplicatii concepute sub acest sistem.

Principalul atu a lui FoxPro fata de dBASE IV este dat de viteza de lucru mult superioara, in unele operatii FoxPro fiind de peste 100 de ori mai rapid decat concurentul sau direct. Obtinerea acestei viteze este data si de folosirea unei tehnologii speciale de optimizare a interogarii bazelor de date, tehnologia Rushmore, efecte deosebite obtinandu-se mai ales in cazul versiunii extinse a produsului. Tot pe linia interogarii bazelor de date, pe langa SQL, FoxPro este prevazut cu RQBE (Relational Query By Example), constand dintr-o metoda de consultare a bazelor de date prin intermediul unui exemplu.

Toate aceste caracteristici si multe altele fac din SGDB FoxPro un puternic instrument software, la indemana tuturor utilizatorilor care lucreaza sau care intentioneaza sa lucreze in domeniul bazelor de date.

In anul 1992 firma Microsoft a revolutionat conceptul de baza de date relationale prin promovarea pe piata a noului produs numit ACCESS.

In versiunea 1.0 produsul este un foarte puternic mediu de lucru pentru baze de date. Are o putere grafica deosebita, dand utilizatorului posibilitatea sa lucreze cu ajutorul mouse-ului pe o interfata cu posibilitati fantastice. Datele pot fi prelucrate pe baza unor forme si rapoarte sofisticate, fara a avea cunostinte de programare. Contin pe kitul de instalare 8 drivere de Windows. Capacitatile sale de interogare conectivitate permit localizarea usoara a datelor, fara a furniza informatii asupra locului sau formatului. Se poate, printr-o singura interogare sa se lucreze cu informatii aflate in mai multe baze de date sau retele.

Produsul permite importul si exportul de date din/in toate mediile de lucru cu baze de date (dBASE, FoxPro, Clipper, Paradox).

Bazele de date sub Windows garanteaza ca orice modificare in tabele este automat efectuata in toate rapoartele si prezentarile grafice, care au inglobat date din aceste tabele. De asemenea, datorita facilitatilor oferite de multitasking oferita de sistemul Windows, odata cu lansarea in executie a unei interogari de exemplu, se poate lansa in executie un alt program, lucru care in sistemul de operare DOS era practic imposibil.

In concluzie, desi pretul produsului este foarte scazut, pretentiile de performanta ale calculatorului pe care se instaleaza acestea sunt, desigur, cel putin pana la aceasta ora, destul de costisitoare.