SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE

-NOTIUNI FUNDAMENTALE-

Conceptul de baza de date

In activitatea sa omul lucreaza cu informatie , cu atat mai mult calculatoarele care prin definitie stocheaza si prelucreaza informatie,fiind instrumente specializate in acest sens . Metodele si tehnicile de organizare a informatiei au evoluat impreuna cu dezvoltarea echipamentelor de calcul (hardware) si cu evolutia tehnicilor si limbajelor de programare ( software ). Cea mai evoluata metoda de gestionare a unor cantitati mari de informatie este organizarea lor in baze de date ( BD)

Baza de date ca sistem de organizare si prelucrare a informatiei , este formata dintr-o colectie de date aflate in interdependenta , o descriere a datelor si relatiilor existente intre ele si intr-un sistem de programe pentru gestiunea datelor

Avantajele oferite de organizarea datelor in baze de date sunt :

Redundanta scazuta a datelor ,deci economie de suport de memorare si de timp de acces mai scurt la informatie ;

Evitarea inconsistentei datelor , consecinta fireasca a redundantei scazute a datelor . Inconsistenta pune probleme deosebite in prelucrarea lor .Daca aceasi informatie se gaseste in mai multe fisiere dintre care unele sunt actualizate ,altele nu , apare fenomenul de inconsistenta . Ex. Intr-un fisier personal s-a modificat numarul de copii al unui angajat dar in fisierul de salarii nu s-a facut modificarea si nu I se calculeaza corect alocatia la care are dreptul . Problemele de actualizare sunt mult simplificate , viteza de actualizare si fiabilitatea datelor este marita;

Se permite impunerea unor standarde si reguli de validare a datelor in momentul incarcarii bazei de date ; identificarea erorilor este mult mai simpla;

Se pot aplica reguli pentru restrictionarea accesului de date in functie de competenta utilizatorului care asigura confidentialitatea si securitatea datelor

Avantajele prezentate anterior s-au referit direct la gestiunea datelor , dar un aspect important in prelucrarea informatiei il constituie modul in care utilizatorul are acces la date si modul in care le poate prelucra. Sistemele de gestiune a bazelor de date pun la dispozitia utilizatoruluim un pachet de programe de prelucrare deosebit de eficient . Remarcabile sunt facilitatile de lucru in mod conversational , utilizatorul fiind in legatura directa cu baza de date .

Principalele functii ale unui SGBD sunt:

Functia de definire ( descriere a datelor , functie prin care utilizatorul are posibilitatea sa-si defineasca tipul si structura datelor precum si relatiile existente intre ele . Definirea datelor se face intr-un mod specific fiecarui sgbd

Functia de actualizare, prin care utilizatorul are posibilitatea sa modifice date existente , sa adauge alte date noi ( care evident respecta definitia )si sa stearga date din baze de date

Functia de creare a bazei de date , sau functia de populare a bazei de date in conformitate cu definirea facuta anterior

Functia de interogare , prin care utilizatorul are acces la anumite date selectate pe anumite criterii .Stabilirea criteriilor de selectie intra in sarcina utilizatorului

Functia de administrare , care este o functie deosebita , caracteristica SGBD-urilor mari; cuprinde o serie de actiuni executate de o persoana sau de un grup de persoane competente , care stabilesc criteriile de actualizare , drepturile de acces ale diversilor utilizaori , modul de protejare a datelor , precum si problemele specifice de natura organizatorica

Baza de date in toate referintele ulterioare se refera la fisierul baza de date ( Database file ) ( cu extensia.DBF) si in consecinta la continutul acestuia. In acest context baza de date este o colectie organizata de articole

Articolul (record ) este elementul arhitectural de baza ; asupra lui efectuandu-se toate operatiile specifice SGBD-urilor ( actualizare,incarcare,cautare..)

Ex . Intr-un fisier personal toate informatiile care se refera la o persoana definesc un articol .

Campul (field ) este elementul de structura al articolului . Fiecare articol este format din unul sau mai mult campuri .Campurile se identifica prin nume si se caracterizeaza prin tip si lungime:

Numele - este un sir de caractere care identifica campul ; numele trebuie

sa reflecte continutul campului .

Tipul - defineste datele pentru campul respectiv

Tipurile de camp recunoscute de FOXPRO sunt :

CARACTER - camp ce poate contine caractere alfanumerice,litere,

cifre, semne de punctuatie ; dimensiunea implicita este 10, dimensiunea maxima

este de 254.

NUMERIC - camp ce poate contine numere precedate de semnul algebric;

dimensiunea implicita este 8 , dimensiunea maxima este 20 .

DATA CALENDARISTICA - poate contine o data calendaristica; dimensiunea

campului este de 8 si se stabileste automat

LOGIC - camp ce poate contine una din valorile logice de adevar:

adevarat = T-true,Y-Yes,y-yes

fals = F-false, N-no,n-no

MEMO - camp destinat unei cantitati foarte mari de date, in baza de date

se rezerva doar 10 octeti , lungimea campului insa este limitat doar

de spatiul pe disc

FLOAT - camp numeric pentru memorarea unor date stiintifice; lungimea

implicita este 8 , lungimea maxima 20.

3. Lungimea-reprezinta numarul de caractere care pot fi introduse in campul respectiv

ORGANIZAREA INFORMATIEI IN BAZELE DE DATE

Scopul crearii oricarei baze de date este stocarea si prelucrarea informatiei .Operatiunile specifice efectuate asupra bazelor de date sunt operatii de incarcare ( se adauga articole in baza de date nou creata) si de actualizare ( cuprinde modificari ale articolelor curente , adaugarea unor articole noi , cautarea, prelucrarea si stergerea unor articole ).Structural fisierul de baza de date este format din doua parti :

1. Antetul de fisier , care contine structura definita de utilizator ; sunt memorate toate caracteristicile definite la crearea bazei de date ;

2. Zona de articole , care contine articolele introduse in baza de date , in ordineain care ele au fost incarcate.

Din punct de vedere fizic , fisierul baza de date este un fisier secvential , cu organizare relativ simpla . Articolele sunt identificate prin numarul lor de secventa . Numerele de secventa se atribuie crescator incepand cu 1. Prin operatiile curente efectuate asupra bazei de date , acest numar de secventa nu se schimba. Numarul de secventa atribuit unui articol se poate modifica prin inserarea unor articole in baza de date , sau prin stergerea fizica a

unor articole din baza de date.

Se foloseste un 'pointer' de articol care defineste articolul curent . Acest 'pointer' trebuie interpretat ca fiind un indicator al bazei de date , care permite accesul si prelucrarea articolului pe care in indica ( pointeaza ) .Articolul este 'pointat' prin numarul sau de secventa ( numarul de ordine ) din baza de date .

IMPORTANT:

!Toate operatiunile se efectueaza numai asupra articolului curent .!

Pentru ca un articol sa poata fi supus prelucrarii , el trebuie sa devina articol curent . Utilizatorul are la dispozitie mai multe metode de deplasare in baza de date si deci poate muta 'pointerul' de articol.

CREAREA BAZELOR DE DATE

Crearea bazei de date este cea mai importanta activitate in proiectarea unei aplicatii. Performantele de viteza , fiabilitate si posibilitatile de dezvoltare ulterioara si extindere a aplicatiei , depind in mod decisiv de modul de proiectare a bazei de date . Din pacate nu exista retete sau criterii absolute de proiectare. Experienta a demonstrat ca proiectarea unei baze de date se realizeaza printr-un compromis ce trebuie sa asigure cerintele beneficiarului si trebuie sa garanteze performantele necesare in exploatare .

In prima etapa , proiectantul va stabili structura bazei de date . Structura va cuprinde numele campurilor precum si caracteristicile acestora . Pentru o proiectare corecta este recomandabil ca numele bazei de date sa fie sugestiv.

Exemplu :

1.O baza de date pentru o aplicatie de personal se poate numi 'PERSONAL.DBF'

2.O baza de date pentru clientii unei firme se poate numi 'CLIENTI.DBF'

3.O baza de date pentru gestiunea materialelor dintr-o magazie se poate numi ' MATERIAL.DBF'

IMPORTANT:

!In general numele unei baze de date trebuie sa reflecte continutul ei . Aceasi observatie este velabila si pentru numele campurilor ce formeaza structura articolului.

Exemplu:

Daca fisierul personal contine informatii legate de numele , prenumele si varsta personalului angajat , campurile respective vor purta numele :

NUME,PRENUME,VARSTA.

Exista si restrictii referitoare la campuri.

1.Numele campului nu poate depasi 10 caractere.Daca numele campului este prea lung el estetrunchiat la 10 caractere

2.numele campurilor trebuie sa inceapa cu cu o litera si nu poate contine spatii.

3.In locul spatiilor se poate folosi liniuta de subliniere .

4.Numele campurilor pot fi scrise cu litere mari in momentul introducerii lor in structura articolului. Orice referire ulterioara la continutul unui camp se va face prin numele sau .

5.Numele de camp poate contine cifre

Exemple corecte de nume de campuri:

COD_MARFA

NUME

DEN_CLIENT

TRIMEST_1

N5M8_97_X3

A_1_B_2_C_3

Exemple eronate de nume de campuri

1995-nu incepe cu o litera

@EST- incepe cu un caracter nepermis in numele de campuri

TELEVIZIUNE-depaseste 10 caractere

DIEZ#- contine uhn caracter nepermis

Proiectarea bazei de date continua cu stabilirea tipului fiecarui camp in parte . Alegerea tipului este in functie de continutul campului . Astfel , un camp ce va contine numele unor persoane va fi de tip caracter . Campurile de tip caracter pot contine litere mici si mari , cifre si semne speciale ( inclusiv spatii ) . Campurile de tip caracter se aliniaza la stanga iarinformatia continuta de acestea se memoreaza exact asa cum a fost introdusa .

Daca un camp contine numai cifre el poate fi declarat prin proiectare ca fiind de tip numeric . Campul numeric poate contine in afara de cifre si semnele algebrice '+'si'-'. Numerele se aliniaza la dreapta , astfel incat sa poata fi folosite corect inm operatii matematice . In particular , campulnumeric poate contine si zecimale . Atat punctul zecimal cat si semnul numarului ocupa pozitii distincte.

Campul de tip logic poate contine numai valorile'Y','y','T','t' pentru valoarea logica de adevarat , sau 'N','n','f','f' pentru valoarea logica de fals Acest tip de camp este foarte util atunci cand se gestioneaza informatii referitoare la ne/achitarea unor facturi , ne/efectuarea concediului ,ne/participarea la examen , in general ori de cate ori trebuie sa se verifice conditie.Acelasi lucru se poate face si prin utilizarea unui camp de tip caracter , dar siguranta oferita de campul logic precum si simplitatea manipularii acestuia il fac foarte util .

Daca baza de date trebuie sa contina informatii de tip data calendaristica,se va alege pentru campurile respective tipul 'date'.

Campul 'memo' este tratat in mod deosebit de FOXPRO , continutul lui, fiind memorat intr-un fisier separat(.FPT sau .DBT pentru compatibilitate cu FOXBASE ), atasat bazei de date . Acest camp poate contine informatii de tiptext , de obicei comentarii ,note,observatii care se ataseaza unui anumit articol . Campul memo poate fi prelucrat prin functii specifice bazelor de date ( poate fi vizualizat , editat,corectat..).

Lungimea oricarui tip de camp se stabileste la proiectarea bazei de date si trebuie sa fie mai mica decat lungimile maxime permise. Aceasta lungime ramane invarianta pana la modificarea ulterioara a structurii bazei de date ,motiv pentru care , lungimea campurilor bazei de date trebuie stabilita cu multa atentie . Definirea unui camp de lungime prea mica trunchiaza datele si determina pierderea infirmatiilor , in timp ce un camp de lungime prea mare determina alocarea de spatiu neutilizat pe suportul magnetic , deteriorand performantele sistemului.

MODALITATI DE CREARE A BAZELOR DE DATE

Crearea bazelor de date se poate face in doua moduri:

Introducerea in fereastra de comenzi a comenzii:

CREATE nume_fisier

unde nume_fisier reprezinta numele fisierului baza de date care se va crea si care trebuie sa fie un nume de fisier valid DOS .

Daca se va omite numele fisierului sau se foloseste comanda

CREATE?.

FOXPRO va initia un dialog de introducere a directorului si fisierului . Se permite alegerea numelui discului , directorului si fisierului . Daca se alege un nume de fisier existent , suntem avertizati si putem alege suprascrierea , sau , putem abandona numele ( in special )

2. Selectarea optiunii New din meniul Files , dupa care se alegge radio

button-ul DATABASE

Indiferent de calea urmata pe ecran apare o fereastra de dialog pentru

introducerea numelui fisierului.

=======PICTOGRAMA-PG34=======

Utilizatorul va completa pe rand pentru fiecare camp numele , tipul si lunggimea astfel :

se introduce numele campului ( pana la 10 caractere in lungime ) in

coloana 'Name';

tastand TAB sau ENTER se ajunge la coloana 'Type', se tasteaza SPATIU

pentru a alege tipul dorit din meniul 'Type';

Tastand TAB sau ENTER se ajunge la coloana 'Width', se introduce lungimea

( eventual si pozitiile zecimale).

IMPORTANT:

!Orice baza de date are un octet suplimentar pentru a memora atarea articolului in raport cu stergerea (daca este sters sau nu).Din acest motiv,lungimea totala a unui articol este mai mare cu unu ddecat suma lungimilor campurilor componente !

In timpul introducerii structurii bazei de date puteti insera si sterge

campuri astfel :

Insertia. Pentru a insera un camp nou , pozitionati cursorul pe un camp existent ( in coloana Type ) si apasati tasta 'Insert . Va aparea n camp nou cu numele NEWFIELD de tip caracter cu lungimea implicita 10 . Pentru a insera mai multe campuri folositi din nou tasta 'Insert'. Campurile vor fi adaugate si denumite NEWFIELD1,NEWFIELD2 s.a.m.d.Pentru a schimba atributele unui camp nou selectati numele sau implicit si apoi tastati noul nume( nu trebuie sa stergeti-tastand primul caracter din nume , numele vechi va dispare).Tastati TAB sau ENTER pentru a ajunge la campul 'Type' si apoi tastati SPATIU pentru a alege tipul dorit. La sfarsit tastati lungimea ( eventual cu zecimale).

Stergerea. Pentru a sterge un camp , acesta trebuie intai selectat (vaplasati in coloana Type si apoi apasati tasta 'Delete'.Campul se sterge si toate celelalte campuri din structura avanseaza cu o pozitie in sus

Daca la terminarea introducerii campurilor sesizati ca ordinea lor nu este cea corecta , puteti schimba ordinea lor astfel :

cu tastatura : va asezati pe campul pe care doriti sa-l mutati si cu tastele CTRL+PgUp sau CTRL+PgDn deplasati campul pana in pozitia dorita;

cu mouse-ul : plasati cursorul mouse-ului pe saeata dublu orientata din fata numelui campului si tinand apasat butonul mouse-ului , deplasati campul in sus sau in jos pana ajunge in pozitia dorita.

La terminarea definirii alegeti optiunea<<OK>>din fereastra.

In orice moment al procesului de dfinire a structurii bazei de date puteti intrerupeacest proces tastand ESC sau alegand optiunea <CANCEL>din fereastra de dialog.

Daca ati folosit crearea baei de date prin optiunea NEW din meniul FILE , aceasta nu are inca un nume ,si ca urmare va apare un dialogg pentru a denumi baza de date ( dialogul'Save as..').Se permite alegerea numelui discului ( popup control 'Drive') ,directorului(popup control'Directory')si fisierului.

Implicit , baza de date va avea numele Untitled. Daca se alege un nume de fisier existent , suntem avertizati ca putem alege suprascrierea (overwrite) sau abandonarea numelui ales.Dupa tastarea unui numar corectse alege optiunea <<SAVE>>.

Numele bazei de date poate fi orice nume valid pentru sistemul de operare sub care lucram , adica MS-DOS , insa sistemul FOXPRO sustine , pentrubazele de date , extensia .DBF, extensie pe care programul FOXPRO o considera implicita pentru acest tip de fisiere.

=======PICTOGRAMA-PG36=======

In final utilizatorul este intrebat daca doreste sau nu introducerea in acel moment a datelor in baza de date (Input data records now?).Raspunsul'Y' determina lansarea unui proces deincarcare a bazei de date , in timpce raspunsul 'N' ne readuce in situatia initiala.

=======PICTOGRAMA-PG36========

Rezultatul operatiilor de mai sus este aparitia unui fisier cu extensia .DBF , care poate contine numai informatiile de structura sau,daca s-au introdus date, contine si datele respective. Daca operatia de creare se abandoneaza, pe suportul de memorie externa nu se genereaza nimic. Structura unei baze de date functioneaza ca un sablon la care trebuie sa se alinieze fiecare articol al bazei de date.Pentru a verifica existenta fisierului creat anterior , utilizatorul poatefolosi comanda DIR .In urma executiei acesteia, pe ecran se afiseaza numele tuturor fisierelor .DBF, numarul de articolecontinute in baza de date ,data&ora ultimei actualizari si marimea bazei de date (in octeti)

Daca utilizatorul a definit doar structura fisierului si acesta nu contine nici un articol , numarul de articole afisar la comanda DIR este 0 (zero).

Tema practica:

1. Creati o baza de date CURSANTI.DBF cu urmatoarea structura:

Indicatie:

Pentru crearea bazei de date incepeti prin a tasta in fereastra de comenzi comanda CREA CURSANTI si apoi conyinuati cu introducerea informatiilor despre campuri in dialogul 'structure'.

2. Creati o baza de date BIBLIO.DBF cu urmatoarea structura:

TITLU	C
AUTOR	C
AN-APARE	N
IMPRUMUTAT	L
CONTINUT	M

Indicatie:

Pentru crearea bazei de date incepeti prin a alege optiunea New din meniul File ,continuati cu alegerea radio button-ului Database si apoi a push button-ului implicit<<OK>>.Continuati cu introducerea informatiilor despre campuri in dialogul "Structure".La alegerea push button-ului implicit <<OK>> apare dialogul Sava as.. pentru introducerea numelui fisierului . Alegeti discul din pupup-ul Drive ,alegeti directorul din popup-ul Directory si apoi in zona de text File Name , tastati numele fisierului BIBLIO ( extensia implicita este .DBF) si apoi alegeti push button-ului <<SAVE>>

DESCHIDEREA BAZELOR DE DATE

Pentru a lucra cu o baza de date ( deci pentru a vedea structura sa , pentru a introduce sau extrage informatie sau pentru a prelucra informatie ) , este necesar ca baza de date sa fie deschisa .

Deschiderea simpla a unei baze de date se face prin comanda :

USE nume_fisier

sau prin alegerea optiunii OPEN din meniul FILE si alegerea corespunzatoare a fisierului de deschis prin intermediul ferestrei de dialog "Open".

Deoarece aceasta optiune se foloseste si pentru deschiderea altor tipuri de fisiere , deschiderea unui fisier de baza de date presupune urmatorii pasi :

Se alege ca tip al fisierului deschis tipul "DATABASE " prin selectareaacestuia prin intermediul campului "Type" din fereastra de dialog;

Se va alege apoi discul din campul "Drive".Se vor afisa toate discurile disponibile.Daca ati schimbat discul,in campul "Directory" va apare directorul radacina al noului disc iar lista de fisiere si subdirectoare va contine informatiile din directorul radacina al noului disc .Daca directorul curent este directorul radacina ,in lista nu va exista inregistrarea .. ( simnolul pentru directorul curent)

Se va alege directorul ce contine fisierul prin deplasare in interiorul listei de fisiere si subdirectoare .Revenirea in parintele directorului curent se face alegand optiunea .. din lista . De fiecare data cand alegeti optiunea .. va apropiati cu inca un nivel de directorul radacina .Campul "Directory" va contine numele noului director curent iar lista de fisiere si subdirectoare vareflecta continutul acestuia(daca check box-ul []All files este OFF se vor afisa doar fisierele cu extensia .DBF, in caz contrar se vor afisa toate fisierele din directorul curent).

Se alege fisierul de deschis din lista de fisiere prin una din urmatoarele metode:

Se selecteaza fisierul dorit si se tasteaza SPATIU , dupa care se selecteaza optiunea <<OPEN>>

Se selecteaza fisierul dorit si apoi se alege tastand ENTER

Cu ajutorul mouse-ului , se selecteaza fisierul dorit si apoi se alege printr-un dublu-click

Parasirea dialogului fara a deschide un fisier se face tastand ESC sau alegand optiunea <CANCEL>

Tema practica :

Deschideti fisierul CURSANTI.DBF creat anterior ,folosind optiunea Open. din meniul FILE.

Inchiderea bazei de date se face cu una din instructiunile :

USE

CLOSE DATABASE

CLOSE ALL

sau prin deschiderea unei alte baze de date in aceasi zona de lucru.

Primele doua comenzi sunt comenzi specifice de inchidere a bazelor de date , ultima este o comanda mai generala ,care inchide toate fisierele deschise,indiferent de natura lor.

Se recomanda mentinerea bazei de date deschisa numai daca se lucreaza efectiv cu informatiile continute in ea ; in acest fel se asigura o siguranta sporita a informatiilor din bazele de date .

IMPORTANT

! Blocarea calculatorului , caderile accidentale de tensiune sau orice alte deranjamente care nu permit inchiderea corecta a bazei de date , sau , terminarea sesiunii de lucru , pot compromite partial sau total informatiile din bazele de date deschise!

VIZUALIZAREA SI LISTAREA STRUCTURII UNEI BAZE DE DATE

Afisarea pe ecran sau listarea la imprimanta a structurii unei baze de date este deseori necesara pentru programator .Comanda care permite efisarea structurii pe ecran

( vizualizare) sau la imprimanta ( listare) este:

LIST STRUCTURE

Respectiv

LIST STRUCTURE TO PRINT

Pentru afisarea structurii , baza de date , trebuie sa fie deschisa . Informatiile puse la dispozitia utilizatorului cuprind:

Numele bazei de date si discul pe care se gaseste baza de date;

Numarul de articole continute in baza de date ;

Data ultimei actualizari (daca baza de date contine articole , in caz contrar aceasta data reprezinta data definirii structurii );

Campurile care alcatuiesc structura si caracteristicile lor ;

Numarul total de octeti rezervati structurii bazei de date ( suma lungimilor campurilor componente +1)

Listarea structurii permite modificarea definitiilor existente.

Tema practica :

Afisati structura bazei de date CURSANTI.DBF creat anterior .

MODIFICAREA STRUCTURII BAZELOR DE DATE

Practica a confirmat ca deseori structura unei baze de date trebuie modificata .Orice operatie care se efectueaza asupra unei baze de date necesita deschiderea in prealabil a bazei de date .

Modificarile pot afecta caracteristicile unor campuri existente sau pot fi mai ample , actionand asupra structurii bazei de date . Principalele modificari se refera la :

Lungimea unor campuri existente in structura ;

Tipul unor campuri existente in structura ;

Adaugarea unor campuri noi ;

Stergerea unor campuri .

Modificarea se poate face :

Utilizand comanda MODIFY STRUCTURE

Utilizand push button-ul Modify (coltul din stanga sus) din fereastra de dialog SETUP.din meniul DATABASE

Indiferent de metoda utilizata , daca nu exista nici o baza de date deschisa in prealabil , executia va incepe cu o fereastra de dialog "Open"pentru a deschide o baza de date .

Daca exista Daca exista o bza de date deschisa , pe ecran va apare fereastra de dialog 'structure'care este identica cu cea de la crearea unei baze de date iar manipularea informatiilor din fereastra este aceasi.Dupa ce ati terminat de facut modificarile , alegeti

push button-ul <<ok>>.Va urma un dialog care va permite sa salvati modificarile efectuate. .Alegeti Yes daca doriti salvarea modificarilor sau No daca ati modificat structura din greseala.

Daca baza de date nu contine nici un articol , modificarea structurii se poate face fara probleme .Daca baza de date contine articole , modificarea structurii se va face tinand seama de urmatoarele considerente :

1.Micsorarea lungimilor unor campuri determina trunchierea campurilor din articolele bazei de date la noua lungime;anumite informatii din campurile a caror lungime s-a micsorat,se pierd;

2.Marirea lungimii unor campuri determina marirea spatiului ocupat de baza de date pe suportul magnetic;daca suportul contine spatiu suficient,informatia din baza de date nu este afectata , in caz contrar , o parte din articolele bazei de date se pierd;

3.Modofocarea tipului campului determina realiniarea informatiilor la noul tip de camp ; informatia care nu satisface conditiile implicite pentru noul tip de camp se pierde;

4.Stergerea unui camp din baza de date determina pierderea irecuperabila a informatiilor continute in tipul respectiv pentru toate articolele bazei de date;

5.Adaugarea unui camp nou presupune modificarea lungimii articolului ;informatia continuta in baza de date nu este afectata,dar spatiul pe disc disponibil trebuie sa fie suficient de mare pentru a memora noua structura si continutul existent ;in caz contrar se pierd articole din bza de date.

TEMA PRACTICA

Modificati structura fisierului CURSANTI.DBF creat anterior astfel :

adaugati doua campuri numerice (5intregi cu 2zecimale) PT si PP in fata campului MEDIA.

adaugatiun camp crater PERIOADA dupa campul MEDIA.

adaugati un camp memo OBS dupa campul PERIOADA.

stergeti campul MEDIA.

INDICATIE:

Utilizati optiunea Setup din meniul DATABASE ,alegeti push button-ul <Modify>(coltul stanga sus) dupa care in dialogul Structure folositi facilitatile de inserare si stergere campuri descrise la crearea bazelor de date.

============PICTOGRAMA -PG42=======

Dupa modificarea structurii din baza de date existenta,se recopiaza articolee in noua structura.Utilizatorul este informat asupra numarului de articole care se recopiaza din vechea structura in cea noua . Vechea baza de date nu mai este disponibila ,informatiile continute in ea se pierd.lDe aceea se recomanda ca inainte de modificarea structurii unei baze de date sa se faca o salvare a informatiilor existente.

Modificarea numelui bazei de date nu este una din caracteristicile FOXPRO . Numele bazei de date poate fi schimbat prin comanda DOS,RENAME sau cu ajutorul unor utilitare.Cu toate acestea , FOXPRO permita schimbarea numelui unei baze de date prin :

Comanda RENAME fis_1 TO fis_2

2. Push button-ul <Rename> din fereastra de dialog 'FILER' ce apare pe ecran alegand optiunea FILER din meniul SISTEM

Conditia este ca fis_2 sa nu existe iar fis_1 sa nu fie deschis . Daca fisierul fis_1 este deschis se obtine mesajul 'File in use ' si trebuie inchis pentru a putea executa apoi redenumirea.

Se recomanda ca utilizatorii sa nu modifice extensia fisierului de baza de date , deoarece FOXPRO recunoaste extenia implicita .DBF si faciliteaza sau intezice anumite operatii , oferinf o anumita protectie datelor.Modificarea extensiei nu afecteaza nicistructura si nici continutul bazei de date ,dar,ingreuneaza operatiile viitoare.

INCARCAREA BAZEI DE DATE

Prima operatie care se executa dupa definirea structurii unei baze de date este incarcarea.Operatia de incarcare initiala a bazei de date se mai numeste si ppularea bazei de date .Incarcarea bazei de date se poate face prin mai multe procedee.Pentru a incarca o baza de date , ea trebuie sa fie deschisa prin unul din procedeele descrise anterior.

Dupa deschidere se poate trece la incarcarea bazei de date prin :

1. comanda APEND in fereastra de comenzi ;

selectand optiunea Append din meniul RECORD

Append permite introducerea de articole goale la sfarsitul bazei de date si asteapta ca utilizatorul sa completeze continutul campurilor .

Indiferent de modul de lansare al comenzii ,pe ecran se deschide o fereastra de introducere date care contine un articol gol , in care campurile ce alcatuiesc structura bazei de date sunt afisate unul sub altul (pe verticala) prin nume si spatiul necesar stabilit prin definirea structurii.Prompterul se gaseste prima coloana a primului camp din articol . Dupa ce ati introdus informatii in cel putin un camp pe ecran apare in continuare un alt articol.Daca exista un fisier format de ecran (.FMT) , asociat bazei de date , va apare un ecran in concordanta cu acesta.In caz contrar articolele apar in formatul implicit unul sub

altul . Simbolul >>, in fata numelui campurilor indica formatul implicit .Pentruintroducerea datelor se poate alege si un mod de aranjare a campurilor unui articol pe o singura linie , alegand optiunea Browse din meniul BROWSE care apare pe bara de meniuri dupa activarea lui APPEND .

Cand o baza de date contine campuri memo ,accesul la aceste campuri se face dupa

deschiderea ferestrei de editare memo . Deschiderea ferestrei de editare memo se realizeaza atat in modul 'Browse ' cat si in modul :Append' prin selectarea campului memo

urmata de una din urmatoarele actiuni :

Tastati Ctrl+PgDn.

Realizati dublu-click pe mouse

Salvarea continutului ferestrei de editare memo se realizeaza :

1. Automat la inchiderea ferestrei.Inchiderea ferestrei se realizeaza printr-un clic pe

mouse in close-box

2. Alegand optiunea Close din meniul FILE

3. Tastand CTRL+W

La terminarea incarcarii datelor ,se alege optiunea Close din meniul FILE care inchide

fereastra de lucru deschisa prin APPEND(nu se inchide fisierul ) sau se tasteaza ESC,

CTRL+W sau CTRL+END

IMPORTANT:

Puteti vizualiza datele introduse utilizand una din comenzile LIST,DISPLAY ALL sau BROWSE

Prin APPEND se permite introducerea succesiva a articolelor in baza de date . Informatiile apar in baza de date exact in forma in care au fost tastate de utilizator .Se utilizeaza modul de lucru 'full_screen',adica utilizatorul intra in regim de editare ,cu posibilitatea accesarii oricarui caracter din articolul curent precum si din inttreaga baza de date .Articolul precedent celui curent se poate accesa prin PgUp,iar articolul urmator prin PgDn.Nu se poate ajunge inainte de primul articol din baza de date si nu se poate depasi ultimul articol din baza de date . Dupa ultimul articol din baza de date se

afiseaza o macheta pentru adaugarea unui articol nou .Numarul de articole care se pot adauga bazei de date este limitat doar de caracteristicile FOXPRO ( practic este nelimitat ) .

Modul de lucru cu APPEND permite efectuarea de modificari in intreaga baza de date , deci

orice utilizator fara cunostinte deosebite are acces la toate articolele bazei de date si poate efectua operatii ce pot compromite sau chiar sa distruga informatia memorata.

Deseori este nevoie de adaugarea unui articol in baza de date printr-un mecanism mai complicat care presupune substituirea campurilor din articol cu valori citite de la tastatura sau

calculate prin program . In aceste cazuri , procedura este urmatoarea :

1. Se adauga la sfarsitul bazei de date un articol vid ( campurile articolului vid

sunt goale , se initializeaza cu spatiu ) ;

2. Se inlocuiesc campurile din articolul vid cu valorile calculate sau citite de la

tastatura.

TEMA PRACTICA

Introduceti informatii in bazele de date CURSANTI si BIBLIO , definite anterior.

Adaugarea unui articol vid la sfarsitul bazei de date se face cu instructiunea

APPEND BLANK

Aceasta forma de APPEND nu are ca efect deschiderea unei ferestre de editare pentru

introducerea de date , este forma preferata in programe .Adaugarea de articole in orice pozitie in baza de date se poate face prin utilizarea instructiunii de inserare :

INSERT[BLANK][BEFORE]

Prin instructiunea de inserare se adauga un articol in baza de date , dupa articolul curent . Daca adaugarea se face inaintea articolului curent , se va folosi clauza BEFORE. Se deschide in fereastra de editare pozitia pentru noul articol . Daca este necesarainserarea unui articol vid se va utiliza clauza BLANK , aceasta nu are ca efect deschiderea unei ferestre de editare.

IMPORTANT

Nu se recomanda folosirea lui INSERT in bazele de date mari deoarece o insertie apropiata de inceputul bazei de date , forteazaq rescrierea aproape fiecarui articol , ceea ce poate necesita foarte mult timp . Se recomanda folosirea lui APPEND .

ZONE DE LUCRU

O aplicatie complexa lucreaza cu informatii multiple , aranjate in mai multe baze de date

. Scopul fragmentarii este acela de a oferi viteza de lucru , de a nu gestiona inutil ,

in diferite parti ale aplicatiei , informatii care nu se prelucreaza si nu in ultimul

rand , acela de a conferi siguranta datelor manipulate . Vulnerabilitatea datelor

scade prin fractionarea lor

Informatiile atasate unei aplicatii pot exista in mai multe baze de date , in general ,

aceste baze de date sunt legate pe baza unui camp comun , unic in fiecare articol.

Acest camp se numeste camp cheia si are rol esential in utilizarea informatiilor distribuite in mai multe baze de date .

FOXPRO permite utilizarea simultana a maximum 25 de baze de date . Pentru bazele de date , sistemul de gestiune rezerva o zona de lucru numerotata de la 1 la 25 ( sau de la A la J si de la 11 la 25) . Programatorul are acces la un moment dat doar la o singura zona de lucru ; aceasta zona de lucru poarta denumirea ' Zona de lucru curenta'.

Zona de lucru curenta poate fi modificata de programator prin selectare /

Exemplu:

Consideram doua fisiere de baza de date :

CLIENTI.DBF cu structura :

si FACTURI.DBF cu structura :

Aceste fisiere pot fi deschise in doua zone de lucru astfel :

SELECT1

USE CLIENTI

SELECT2

USE FACTURI

Deci intructiunea de selectare a zonei de lucru este SELECT si poate avea urmatoarea sintaxa:

SELECT n|alias

Puteti selecta o anumita zona de lucru precizandu-i numarul prin n. SELECT0 are ca efect selectarea primei zone de lucru nefolosite Dupa deschiderea unei baze de date intr-o anumita zona ,aceasta poate fi selectata prin aliasul sau.Aliasul implicit al unei baze de date este numele sau ( fara extensia .DBF).Se poate atribui unei baze de date un alt nume_alias decat numele implicit prin specificarea lui in comanda USE astfel :

USEALIAS nume_alias

Un nume _ alias poate fi format din maximum 10 caractere si incepe obligatoriu prin liniuta de subliniere sau o litera .

Specificarea campurilor dintr-o baza de date deschisa in alta zona de lucru decat zona curenta se face astfel :

alias.camp sau alias->camp.

Inchiderea bazelor de date deschise in diferite zone de lucru se face prin selectarea fiecarei zone in parte si inchiderea bazei de date din zona respectiva astfel :

SELECT1

USE

SELECT2

USE

sau utilizand comanda CLOSE ALL