STRUCTURA +I ARHITECTURA CALCULATOARELOR
SCURT ISTORIC
Prin data se intelege un numar, o marime, o relatie, reprezentarea unui fenomen, lucru sau fapt, fiind susceptibila de a fi memorata, transformata sau vehiculata.
Informatia in sens larg desemneaza un element nou, necunoscu anterior. In sens restrins, informatia poate fi definita ca o masura a incertitudinii inlaturata prin realizarea unui eveniment dintr-un set de evenimente posibile.
Calculatorul este sistemul care prelucreaza datele intr-o forma prestabilita si furnizeaza rezultate fie intr-o forma accesibila utilizatorului, fie ca semnale destinate actionarii unor echipamente. Utilizarea lor se dovedeste pe deplin eficienta at`t ]n cantitatea mare de informaii ce poate fi stocat[ pe o suprafa[ limitat[ (c`iva cm2), c`t =i datorit[ vitezei mari de prelucrare, care este net superioar[ vitezei de prelucrare a omului.
Informatica este stiinta polidisciplinara care are ca scop proiectarea, dezvoltarea, exploatarea unor tehnici si sisteme ptr. organizarea, memorarea si distribuirea mai eficienta a informatiei.
Preocuparea oamenilor de a realiza diferite echipamente care s[ le u=ureze sarcina de prelucrare a informaiilor este foarte veche.
ABACUL construit in
Tabele de logaritmi J. Nopier 1617 care a generat ideea construirii riglei de calcul (Wiliam Oughtred 1621)
Masini mecanice de calculat erau construite cu angrenaje de roti dintate si pirghii putind efectua operatii aritmetice elementare.
Casa de marcat SUA James Ritty 1879.
Masina analitica Charles Babbage (1843-1854) (blocul de "memorare" al datelor era alcatuit din cartele perforate)
In 1890 in SUA Hermann Hollerith introduce un sistem de codificare a datelor pe cartele care a fost pastrat pina in zilele noastre.
Masinile electromagnetice
1935 - apare ]n
1937 - apare Z2, a c[rui funcionare se baza pe existena releelor elctromagnetice, din care cauz[ puterea de calcul a crescut de 100 de ori, comparativ cu predecesorul s[u.
1973 - apare primul microcalculator ]n Frana, creat de firma R2E. Era un calculator pe 4 bii, cu un procesor Intel 8004 =i dispunea de o memorie intern[ de 256 octei.
1975 - apare primul calculator Mac Intosh, pun`ndu-se astfel bazelel fimei Apple. Funcionarea sa era aproximativ identic[ cu a calculatorului precedent, numai c[ era dotat cu microprocesor Motorola.
1981 - firma IBM realizeaz[ primul s[u calculator, numit IBM - PC, destinat cu prec[dere lucrului de birou. Calculatorul dispunea de un microprocesor Intel 8008 de 256 kilooctei de memorie intern[, disc flexibil Tendom, imprimant[ Epson =i sistem de operare Microsoft.
1986 - IBM realizeaz[ o alt[ clas[ de calculatoare - IBM - PS/2 (Personal System), care, de=i era mai performant dec`t IBM - PC, era mai greu de utilizat datorit[ restriciilor ]n ceea ce prive=te accesul utilizatorilor la funciile sistemului.
Intuind dinamica pe care o va avea industria calculatoarelor, multe firme au cump[rat licena de produc[tor de la IBM. }n consecin[, la ora actual[, exist[ 2 tipuri de calculatoare IBM, =i anume:
IBM originale, produse doar de c[tre firma IBM
compatibile IBM, care au ]n general aceia=i parametri de lucru ca =i calculatoarele originale, dar sunt produse sub licen[ de c[tre alte firme.
Compatibilitatea trebuie realizat[ sub dou[ aspecte: hard =i soft. Compatibilitatea hard presupune c[ orice calculator compatibil IBM poate fi adus prin intermediul unor set[ri speciale la parametrii de lucru ai calculatoarelor IBM. Compatibilitatea soft ]nseamn[ c[ fiecare program (aplicaie) ce ruleaz[ pe un IBM va rula ]n mod obligatoriu =i pe un compatibil IBM. Nu e obligatorie =i reciproca.
Exemple de firme produc[toare de microcalculatoare (calulatoare de birou): IBM, Apple, Compaq, HP, Olivetti, etc.
Informaia este mesajul care aduce o noutate ]ntr-o problem[ ce comport[ un anumit grad de incertitudine.
Unitatea de m[sur[ a informaiei este bitul (Binary Digit) =i reprezint[ cea mai mic[ valoare pe care o poate lua informaia. Bitul este elementul generic al unei mulimi formate din dou[ elemente: sau exponentul electric .
0 - arat[ c[ nu exist[ informaie, 1 - arat[ c[ exist[ informaie.
}n mod curent, ]n informatic[ nu se lucreaz[ cu bitul, ci cu multiplii acestuia:
byte (octet) - 8 bii - 23 bii
Kbyte (ko) -1.024 bii - 210 bii
Mbyte (Mo) - 1.024.576 bii - 220 bii
Gbyte (Go) - 230 bii
Tbyte (To) - 240 bii
Pentru codificare in sistemul de numeratie binar a caracterelor din care sint compuse textele, se foloseste codul ASCCI (American Standard Code for Information Interchange). Se pot genera 256 caractere (coduri de cite 8 biti) Individual fiecare caracter (litera, cifra, spatiu sau caracter special) va fi transformat folosindu-se codul ascci intr-o secventa de lungime fixa (8 cifre binare)
Exist[ mai multe criterii de clasificare a calculatoarelor:
Dup[ dimensiunea =i puterea de calcul
minicalculatoare -au cunoscut o dezvoltare incepind cu 1960 pentru executarea unor
programe de aplicatii specializate (. sint mai mici si mai usor de instalat si
operat ; pot fi cuplate direct la reteaua electrica, fara conditii deosebite de
menitinere in functionare;
Sint utilizate in aplicatii multiutilizator, in masinile de control numeic,
automatizare industriala, prelucrari de texte, pentru transmisii de date intre
sisteme dispersate geografic,
microcalculatore -denumite si PC-uri aparute ca urmare a dezvolatrii tehnicii de calcul si informaticii, cunosc o dezvoltare rapida. Caracteristici:
necesita un numar mic de componente
accesibile tuturor utilizatorilor care se pot initia usor in tehnica de calcul
aplicabile in orice domeniu de activitate
se pot utiliza si pentru comunicatii cu alte sisteme de calcul sau cuplate cu alte isteme identice sau diferite
au gabarit redus, unele putind fi chiar portabile (laptop sau notebook au alimentare proprie care le asigura o independenta de functionare de citeva ore; toate componentele unui calculator sint inblobate intr-o singura carcasa)
supercalculatoarele -sint cele mai complexe sisteme de calcul, cele mai puternice si evident cele mai scumpe. Au o vitez[ de prelucrare de un bilion de operaii pe secund[, au memoria intern[ de ordinul GB (gigabytes), lucreaz[ pe 64 de bii ; au o capacitate de stocare imens[ =i pot primi concomitent date de intrare de la 10.000 de staii de lucru. Principalii beneficiari ai acestor tipuri de calculatoare sunt: guvernele, b[ncile, serviciile militare, companiile petroliere, industriile de film, industria de cercetare =tiinific[.
Dup[ generaia din care fac parte
I generaie de calculatoare 1946-1958- erau construite din tuburi electronice =i prezentau un timp de acces la memorie foarte mare; memorie de mica capacitate, viteza de calcul mica (104 op/sec); se programa in cod masina si limbaje de asamblare.
a II-a generaie de calculatoare 1959-1964 este reprezentata de calculatoare cu tranzistoare. Apare memoria externa, memoria interna se realizeaza cu toruri de ferita (miezuri magnetice), creste viteza de calcul (105 op/sec); apar sistemele de operare si limbajele de nivel inalt cu ajutorul carora se pot realiza usor programe (FORTRAN limbaj pt. calcule stiintifice; COBOL - Common Business Oriented Language - libbaj pentru aplicatii economice; ALGOL - Algorithmic Language)
a III-a generaie de calculatoare calculatoare cu circuite integrate; apar noi limbaje de nivel inalt (Basic); apar procesoare de texte.
a IV-a generaie de calculatoare 1971-1985-sisteme de calcul ce contin circuite integrate pe scara larga (se utilizeaza cu prec[dere cipurile de tip VLSI (Very Large Scale Integration), ce au ]ncorporate pe suprafaa lor milioane de tranzistori.)
a V-a generaie de calculatoare 1985-2000 reprezinta epoca microcalculatoarelor (a calculatoarelor personale); se remarca prin procese tehnologice deosebite; miniaturizare; memorii interne cu semiconductori; viteze de ordinul miliardelor de op/sec; dezvolatrea pachetelor soft "prietenoase"; memosrii externe de ordinul Go; apar elemente de inteligenta artificiala si limbaje specializate (PROLOG); se dezvolta sistemele expert (sisteme care imita expertii umani in luarea deciziilor); se lucreaza cu SMART-card-uri.
a VI-a generaie de calculatoare - se dezvolta in prezent; are la baza rezultate obtinute in optielectronica si mai ales bioelectronica. Apare conceptul de neuroinformatica.
Dup[ regimul de lucru
individuale
legate ]n reea
terminale pentru calculatoare foarte puternice (permit numai primirea =i afi=area informaiilor - tastatur[ =i monitor)
Dupa lungimea cuvintului Lungimea cuvintului
reprezinta numarul de biti ce pot fi prelucrati simultan de catre calculator
(cuvint de memorie - reprezentat prin 2 bytes; dublu cuv`nt - reprezentat prin
patru bytes, cvadruplu cuvint reprezentat prin 8 bytes)
- calculatoare pe 8 biti (exemplu HC, COBRA, M118)
- calculatoare pe 16 biti (exemplu JUNIOR, FELIX)
- calculatoare pe 32 biti (PC)
- calculatore pe 64 biti (PC performante)
Indicatorii calitativi ai unei memorii sunt:
timpul de acces cit mai redus (intervalul de timp intre apelarea unei adrese si obtinerea continutului sau la locul de prelucrare) Valoarea medie a acestui parametru este de 70 ns.;cu c`t aceast[ valoare este mai mic[, cu at`t mai rapid va funciona calculatorul ]n cauz[. Acest parametru depinde ]n principal de tehnologia de construcie a cip-urilor (circuitelor) de memorie.
volumul cit mai mic
Din punct de vedere functional, memoria interna este formata din memorie RAM si memorie
a) Memoria RAM (Random Acces Memory) se imparte in:
memorie de baza (conventionala) 640Hb
memorie rezervata sau expandata (alocata pentru sistem)
memorie extinsa restul de memorie RAM de la 1 la 640Mb
O componenta a memoriei RAM, numita CMOS este alimentata permanent de un acumulator, astfel incit informatiile stocate aici pot fi modificate dar nu se mai pierd la scoaterea de sub tensiune a calculatorului. Aici sint pastrate o serie de informatii importante pentru functionarea calculatorului (parola sistem, data si ora curenta, informatii despre configuratia sistemului etc)
Memoria RAM este memoria ce permite at`t citirea c`t =i scrierea de informaii. Termenul de aleator provine de la faptul c[ ocuparea locaiilor de memorie cu informaii se face la ]nt`mplare, neexist`nd un anumit algoritm.
Din punct de vedere electric, memoria RAM este volatil[, ceea ce ]nseamn[ c[ informaia se p[streaz[ at`ta timp c`t circuitul de memorie este sub tensiune. Pentru p[strarea permanent[ a informaiei, este necesar ca aceasta s[ fie copiat[ din memoria RAM ]n memoria extern[, operaie care poart[ numele de salvare a informaiei. Cea mai mare parte a memoriei interne a calculatorului este memoria RAM, de m[rimea ei depinz`nd foarte mult viteza de lucru a calculatorului.
b) Memoria ROM (Read-Only Memory)
Memoria ROM nu poate fi dec`t citit[, nu =i scris[ (de c[tre utilizator), ea este scris[ o singur[ dat[, cu informaia necesar[, de c[tre produc[tor. Aceast[ memorie nu poate fi folosit[ la ]nc[rcarea =i prelucrarea informaiei. Din punct de vedere electric, ea nu este volatil[ =i din aceast[ cauz[ conine informaii legate de modul ]n care sistemul de operare va conlucra cu echipamentele hard ce compun calculatorul. Memoria ROM conine informaii necesare la pornirea si ]n timpul funcion[rii calculatorului. BIOS-ul este memorat ]ntr-o astfel de memorie.
Microprocesorul este conectat la celelalte componente ale calculatorului prin intermediul magistralei de date (BUS DATA), magistrala de adrese (BUS ADRESS) si al magistralei de comenzi (un fel de "bulevarde" electronice pe care circul[ datele =i respectiv comenzile).
De=i denumirea lor este pretenioas[, din punct de vedere fizic, aceste "magistrale" nu sunt altceva dec`t un m[nunchi de fire (sau mai exact trasee de cupru pe o plac[ de circuit imprimat). Pe magistrala de comenzi circul[ comenzile, iar pe cea de date, datele transferate ]ntre componentele calculatorului.
Echipamentele de memorie externa se prezinta sub forma unor dispozitive periferice de intrare-iesire.
Unitati de memorie externa:
a) discul flexibil (floppy disk) este confectionat din material plastic acoperit cu un strat de oxid magnetizat.
Pentru o organizare corect[ =i eficient[ a informaiei pe suport, acesta este ]mp[rit ]n fee, piste =i sectoare. Inregistrarea datelor pe un floppy disk se realizeaza pe ambele fete ale discului
Pentru a putea ]nregistra informaia pe un disc, este necesar[ realizarea une operaii prealabile numit[ iniializarea discului, respectiv formatarea lui. Prin aceast[ operaie, se realizeaz[ crearea pe suprafaa discului de piste =i sectoare. Pe fiecare pist[ exist[ acela=i num[r de sectoare. Numerotarea pistelor se face de la exterior c[tre interior, iar a sectoarelor de la punctul fix. (10", 8" 5,25" si FD de 3,5" au o capacitate de 720Kb (dubma densitate) si 1,44Mb (inalta densitate)).
Dup[ utilizare, dischetele trebuie scoase din unitate. Ele pot fi afectate de magnetismul remanent, a=a c[ evitai s[ le punei deasupra computerului sau ]n apropierea altor difuzoare. Folosii butonul de protecie pentru a ]mpiedica suprascrierea accidental[ a fi=ierelor importante. capul unit[ii de disc se poate murd[ri =i atunci este nevoie s[-l cur[ai cu o trus[ special[.
Cel mai obi=nuit mod de a salva fi=iere pentru a le transefra altor computere este s[ folosii dischetele.
b) Discul fix
(hard-disk-ul
sau discul
c) Discul optic (CD-ul) cu un diametru de 12 cm au o capacitate de 700 Mb =i viteza de lucru de numai 2-3 ori mai lent[ dec`t a discului fix. Informaiile sunt p[strate pe CD ca mici alveole pe suprafaa interioar[ din aluminiu. Un mic laser este orientat c[tre CD, iar lumina reflectat[ este ]nregistrat[ de un senzor de lumin[ =i apoi este convertit[ ]n informaii. Sint suporturi de memorie externa destinate stocari unor volume mari de date
CD-ul este cea mai nou[ modalitate de stocare a programelor. Sint RECORDABLE sau REWRITABLE. Pot fi inscriptionate cu ajutorul unui dispozitiv numit CD-WRITER.
d) alte dispozitive : PHOTO CD Streamer-ul este o caset[ magnetic[ asem[n[toare ca form[ unei casete video. Poate fi scris[ sau citit[ ]ntr-un dispozitiv special. Capacitatea de memorare: sute de Mb. Vitez[ de lucru mic[ ]n raport cu discurile optice.
Schimbul de date (intrare - ie=ire) ]ntre UC =i mediul exterior se realizeaz[ cu ajutorul echipamentelor periferice, care sunt de trei tipuri:
de intrare (la care datele sunt preluate din mediul exterior, sunt convertite ]n form[ binar[ =i sunt transmise c[tre UC)
de ie=ire (la care rezultatele din UC sunt transmise spre mediul exterior)
de intrare - ie=ire
Tastatura este un echipament periferice de intrare standard. Initial avea 83 de taste si nu avea LED-uri de stare; au aparut apoi tastaturile cu 101-104 si in prezent exista o varietate de tastaturi. Prin intermediul ei se pot rezolva marea majoritate a operaiilor de introducere de date ]n UC, respectiv operaiile de scriere de date.
}n
general, ap[sarea unei taste de pe tastatur[ are ca efect afi=area ei pe ecran,
dar exist[ anumite taste cu o aciune aparte. Informaia afi=at[ poate fi
controlat[ cu ajutorul unor taste speciale.Back space ( - dac[ este ap[sat[, produce =tergerea ultimului caracter ap[sat pe ecran. }n general locul de scriere a unei informaii este indicat de un caracter ce lumineaz[ intermitent =i care se nume=te cursor.
TAB - produce deplasarea cursorului peste un num[r de coloane configurat (implicit 8 coloane).
- se numesc taste direcionale ; ele produc ]n anumite cazuri deplasarea cursorului ]n direcia indicat[ (cu un caracter).
Page Up
Page Down - de regul[ afi=area informaiei nu ]ncape pe un ecran =i, pentru a fi vizualizat[, aceats[ informaie este defilat[ un ecran ]n sus sau ]n jos.
End - deplaseaz[ cursorul la sf`r=itul r`ndului
Pause - opre=te afi=area pe ecran
Scroll Lock - opre=te defilarea textului pe ecran (r`ndurile din partea de sus a ecranului nu se vor pierde)
Shift - se poate utiliza ]mpreun[ cu o tast[ alfa-numeric[. Astfel, pentru afi=area literelor sub form[ de majuscul[ se ine ap[sat[ tasta Shift ap[sat[, dup[ care se apas[ orice tast[. }n general, pe taste se g[sesc dou[ r`nduri de semne. Cele centrale sunt activate prin ap[sarea direct[, iar cele aflate ]n partea superioar[ a tastelor se activeaz[ in`nd tasta Shift ap[sat[.
Ctrl =i Alt - ]n conjuncie cu diverse taste au anumite semnificaii, ]n funcie de programul ce se execut[ ]n memorie ]n acel moment.
Exemplu: combinaia CTRL cu C determin[ ]ntreruperea execuiei programului curent.
Tastatura mai dispune de o serie de taste numerice (exist[ 2 zone de taste numerice: tastatura numeric[ central[ cu dubl[ semnificaie =i tastatura numericp din dreapta).
Ctrl Alt Delete - aceast[ combinaie produce reiniializarea microcalculatorului.
Caps Lock - activeaz[ sau dezactiveaz[ scrierea cu majuscule
Num Lock - determin[ comportamentul din blocul numeric. Activarea modului "Num Lock" (ledul este aprins) determin[ generarea cifrelor =i caracterelor corespuz[toare. Dezactivarea acestui mod determin[ generarea comenzilor ]nscrise pe taste.
Enter - orice comand[ se ]ncheie cu activarea acestei taste (]n cadrul unui fi=ier de tip text sau program permite trecerea la o nou[ linie).
Insert - dac[ este ap[sat[ c`nd introducei date, vei scrie automat peste orice alt caracter scris deja pe acel r`nd.
Esc - dac[ ap[sai din gre=eal[ o comand[ sau o caset[ de dialog, ap[s`nd Esc vei anula comanda.
Tastele funcionale (F1 - F12) - sunt folosite pentru a v[ oferi acces rapid la funcii specifice cum ar fi tip[rirea sau salvarea fi=ierelor.
Mouse-ul - element periferic de intrare utilizat pentru substituirea lucrului cu tastatura a utilizatorului. Controleaza pozitia cursorului pe ecranul monitorului. }n acest sens, utilizatorul are posibilitatea de a interaciona cu sistemul de calcul ]n mod conversaional (]ntrebare - r[spuns) prin simpla ap[sare a unui buton al acestui dispozitiv. Din punct de vedere fizic, are dimensiuni reduse =i poate fi deplasat pe un covora= de dimensiuni mici numit PAD. Corespunz[tor mouse-ului, pe ecran apare un simbol (s[geat[ sau p[trat) ce se mi=c[ ]n concordan[ cu mi=carea mouse-ului pe covora=.
Mouse-ul funcioneaz[ prin detectarea mi=c[rilor unei bile din interior. }n interior exist[ 2 role conectate la senzori. C`nd deplasai mouse-ul, una dintre ele se rote=te c`nd mouse-ul alunec[ ]nainte =i ]napoi, iar cealalt[ c`nd mouse-ul alunec[ st`nga-dreapta. Informaia de la senzori este transformat[ ]n instruciuni electronice care ghideaz[ mi=carea pe ecran a mouse-ului.
Asem[n[tor mouse-ului, exist[ =i alte dispozitive:
JOY - STICK - manet[ pentru jocuri
TRACK - BALL - sfer[ montat[ pe calculatoarele LAP - TOP.
Creionul luminos (light pen) asemanator unui creion, avind la unul din capete o celula fotoelectrica. Utilizatorul poate selecta si activa din afisajul ecranului o anumita optiune prin atingerea locului de pe ecran.
Plansete grafice se aseamana cu plansetele de desen pe care utilizatorul deseneaza cu un creion special.
Digitizor (mas[ de digitizare) - este un dispozitiv forte asem[n[tor scanner-ului, dar de dimensiuni mult mai mari. Se folose=te cu predilecie ]n industrie pentru conversia informaiei optice (grafice, filme) ]n informaie digital[ (binar[).
Monitorul sistem ce permite afisarea sub forma de imagine generata prin puncte (pixeli) a activitatii desfasurate. Partea frontala a monitorului se numeste ecran sau display.
Microprocesorul nu are posibilitatea sa transmita direct monitorului semnale care sa genereze texte sau desene. Comunicarea se realizeaza printr-un circuit imprimat numit adaptor de display.
Principalele caracteristici ale combinatiei monitor-adaptor sint: rezolutia si numarul maxim de culor utilizate simultan.
Rezolutia reprezinta densitatea punctelor din care este alcatuita imaginea. Pixel este denumirea extravaganta pentru un punct izolat de pe ecran.
Tipuri de adaptoare:
MDA Monochrom Display Adapter
HGC Hercules Graphic Card a imbinat reprezentarea caracterelor ASCII cu imagini grafice
CGA Color Graphics Adapter
EGA Enhanced Graphic Adapter permite afisarea textelor in 16 culori si realizarea graficelor cu o rezolutie de 640 cu 350 puncte;
VGA Video Graphics Array rezolutie din ce in cxe mai buna si reprezentare in 256 culori distincte
SVGA, XVGA rezolutie 1024-768 in scopul imbunatatirii calitatii imaginilor redate.
LCD Liquid Crystal Display pentru calculatoare LAPTOP
Pentru majoritatea utilizatorilor de PC este suficient un monitor de 14 sau 15 inci. Este de ajuns de mare pentru a prezenta toate detaliile necesare unei activit[i obi=nuite =i nu foarte mare ca s[ ]ncap[ pe birou. Monitoare mai mari, de 17 sau 20 inchi, sunt folosite pentru grafic[ profesional[, unde este esenial un ecran mare.
Pe l`ng[ monitoarele clasice, ce afi=eaz[ imagini ]n dou[ dimensiuni, exist[ =i monitoare ce por reda imagini ]n trei dimensiuni, fie prin polarizarea luminii, deci prin folosirea unor ochelari speciali, fie holografic.
Modem - MOdulator - DEemodulator reprezint[ un dispozitiv utilizat penrtu comunicarea la distan[. Acesta converte=te semnalul digital (furnizat de computer) ]n semnal analog. Deoarece transmisia la distan[ se face prin utilizarea semnalelor analogice, pentru conectarea unui echipamnet numeric la linia de comunicaie este necesar[ folosirea unor circuite de modulare / demodulare a semnalului analogic. Astfel se poate folosi o linie telefonic[ pentru a asigura comunicarea ]ntre dou[ calculatoare la distan[. Vitezele de transmisie se m[soar[ ]n bii pe secund[.
Exchipamente periferice de iesire
Imprimanta - este dispozitivul cu ajutorul c[ruia rezultatele obinute cu ajutorul calculatorului pot fi tip[rite pe h`rtie; se cunosc peste 200 de tipuri de imprimante.
Ele pot fi :
matriciale (9 sau 24 de ace)
cu jet de cerneala
laser (asigura rezolutii intre 200-1200 de puncte pe inch patrat si viteza de 150 caractere/secunda si 24 pagini/minut)
termice
Principalele caracteristici ale unei imprimantesint:
rezoluia
viteza de tip[rire
dimensiunea maxim[ a h`rtiei pe care poate tip[ri
memoria imprimantei
posibilit[ile de extindere
fiabilitatea
Rezoluia unei imprimante se m[soar[ ]n num[rul de puncte pe care le poate afi=a imprimanta ]ntr-un inch. Unitatea de m[sur[ este d.p.i. (dots per inch)..
Plotter (imprimanta speciala mai mare - format A2, A1, A0) se folose=te pentru realizarea de desene tehnice, h[ri de mare precizie, etc. Diferena esenial[ fa[ de o imprimant[ obi=nuit[ este c[ poate reveni pe desen. La imprimanta uzual[, h`rtia se mi=c[ iremediabil ]ntr-un singur sens. Caracteristicile principale ale unui plotter sunt: precizia cu care deseneaz[, dimensiunea maxim[ a h`rtiei pe care poate desena, setul de instruciuni (de desenare) pe care le poate desena.
Linotronic - echipament asem[n[tor imprimantei cu laser, dar care tip[re=te cu o vitez[ mult superioar[ (sute de pagini pe minut). Este folosit de obicei ]n tipografii, ]nlocuind cu succes rotativa.
Pe l`ng[ aceste dispozitive, oarecum clasice, un PC poate avea ata=ate =i altele mai rar ]nt`lnite. De ex.: microfon, boxe, monitoare tridimensionale, camer[ video, etc.
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
