Aparate proportionale pentru comanda (reglajul ) debitului si a presiunii

Aparate proportionale pentru comanda (reglajul ) debitului si a presiunii.

a) distribuitoare proportionale.

fata de distribuitorul conventional, cel proportional conduce la economia de aparate hidraulice (drosele si distribuitoare de comutatie). deasemenea, prin comanda dupa program a variatiei sectiunilor de droselizare se realizeaza si controlul variatiei vitezelor, deci evitarea socurilor, ceea ce permite cresterea vitezei maxime a motorului. in fig.4.32 este prezentata solutia de comanda a unui hidromotor liniar care permite variatia vitezei liniare a acestuia (prin controlul debitului) si evitarea socurilor.

in mod similar se comanda distribuitorul cu EMP2.

b) Servo-distribuitoare (servovalve, amplificatoare hidraulice).

Din punct de vedere functional (si din anumite puncte de vedere si constructiv) servovalva se aseamana cu distribuitorul proportional nefiind posibila o delimitare neta intre cele doua. De aici si diferitele denumiri aproximativ echivalente pentru aceste aparate hidraulice.

Denumirea de amplificator hidraulic este justificata de amplificarea prin intermediul fluidului a puterii semnalului de intrare (de regula de natura electrica) de pana la 10⁶, iesirea fiind un semnal de natura hidraulica.

de amplificare cu ajutaj clapeta. armatura mobila a electromagnetului 4 este asamblata cu clapeta 5 (motor de cuplu, analizat in paragraful anterior), plasata intre doua ajutaje 3 si 6 cu care face jocurile h0 pe fiecare latura. Cand clapeta se gaseste in pozitie mediana, fluidul intra in ajutajul din conducta de comanda cu presiunea p_k prin droselele identice 1 si 8. conductele de legatura intre ajutaj si drosele sunt legate la partile frontale ale unui distribuitor cu sertar 7, cu 4 umeri si care are in capete doua arcuri 2. in pozitia mediana a clapetei, care corespunde unui semnal de intrare nul, furnizat de bobina 4, sertarul 7 va ocupa o pozitie neutra sub actiunea arcurilor 2 si a presiunilor egale la cele 2 extremitati. In momentul transmiterii la intrarea bobinei a semnalului de comanda, clapeta va fi deviata proportional cu marimea si semnul acestuia.

Ca exemplu, prin devierea spre stanga, fluidul care iese din ajutajul din stanga va fi droselizat mai mult, deci va creste presiunea in capatul din stanga al sertarului fata de cea din dreapta. Sub actiunea acestei diferente de presiune, sertarul se va deplasa la dreapta invingand rezistenta arcului din dreapta. Astfel, sistemul transforma deplasarea clapetei plasate intre ajutaje (care reprezinta primul etaj de amplificare) in deplasarea sertarului, care comanda motorul hidraulic (al doilea etaj de amplificare).

fig.4.34. Constructia servovalvei electrohidraulice

descrisa anterior. in calitate de drosele constante 9 se pot folosi jiclere identice. pe desen s-a notat cu 1 electromagnetul care are armatura 2 fixata in elementul elastic 3, constituit dintr-o teava din otel cu pereti subtiri (0,03 mm). clapeta 4, asamblata rigid cu armatura mobila, se deplaseaza in timpul functionarii servovalvei intre ajutajele 5, care pot fi reglate axial cu ajutorul unor suruburi. in conducta de intrare a uleiului in servovalva este montat un filtru 10, care protejeaza de impuritati droselele 9.

arcurile 6, montate in capetele sertarului sunt identice si se fixeaza intre doua saibe pe reazeme conice 8, tensionarea reglabila a arcurilor efectuandu-se cu suruburile 7.

Parametrii servovalvei sunt:

curent de comanda: I_max= ±20 mA;

cursa maxima a clapetei: h_max = ±(0,05 - 0,1) mm;

cursa sertarului: x_max = (0.5-1) mm;

presiune de lucru: (70-210) daN/cm².

c) Ventile de reglare a presiunii.

fig.4.35. Constructia ventilului de reglare a presiunii