FUNCTII DEFINITE DE UTILIZATOR (categoria User Defined)

FUNCTII DEFINITE DE UTILIZATOR^[1][1] (categoria User Defined)

Functiile proprii sunt functii definite de utilizator si care se comporta in esenta ca orice functie predefinita. Numele acestor functii, dupa ce au fost definite, apar in caseta corespunzatoare categoriei User Defined, categorie creata in momentul definirii primei functii utilizator.

Aceste functii, odata definite, devin disponibile inclusiv prin asistentul de functii, dar pot fi introduse si prin tastare directa in bara de formule.

Utilizatorul recurge la definirea de functii proprii atunci cand expresia de calcul este prea lunga si trebuie sa o utilizeze frecvent (deci prefera o functie care sa abrevieze expresia de calcul respectiva) sau cand contine calcule ce nu sunt posibil de efectuat doar cu ajutorul operatorilor utilizabili in formule.

Definirea unei functii proprii se realizeaza cu ajutorul limbajului Visual Basic. Faptul ca in lucrarea de fata nu este prezentat acest limbaj, nu ne impiedica sa aratam modul in care se poate defini o functie. Se procedeaza astfel:

- se alege comanda  Tools; Macro; Visual Basic Editor ; Insert Module. in registrul de lucru activ este inserata o foaie al carei nume implicit este Module. Este o foaie de lucru Visual Basic si difera de foile de calcul atat prin structura cat si prin comenzile din bara de meniu. Foaia este inserata si deschisa.

- se pozitioneaza cursorul in foaie si se tasteaza cuvantul Function urmat dupa un spatiu de numele functiei si de lista parametrilor plasata intre paranteze;

- incepand cu linia urmatoare se tasteaza instructiunile necesare pentru efectuarea prelucrarilor atribuite functiei;

- ultima linie din definirea functiei trebuie sa contina doar cuvintele obligatorii End Function . Aici se incheie procesul de definire a functiei.

Pentru intelegerea procesului de definire a unei functii proprii, furnizam urmatorul exemplu: sa se defineasca o functie numita Spor, care pe baza salariului si a vechimii unui angajat, sa calculeze sporul de vechime ce i se cuvine. Se stie ca algoritmul de calculare a sporului de vechime este urmatorul:

- pentru o vechime sub 3 ani nu se acorda spor;

- pentru o vechime intre 3 si 5 ani sporul reprezinta 5% din salariu;

- pentru o vechime intre 5 si 10 ani sporul este de 10% din salariu;

- pentru o vechime intre 10 si 15 ani sporul este 15% din salariu;

- pentru o vechime > 15 ani sporul este 20% din salariu.

Urmand procedeul prezentat anterior, vom obtine foaia Module (pe care am redenumit-o sugestiv Functii proprii) figura 1.93.

Fig. 193 Aplicatie functii proprii

Se procedeaza ca pentru orice alta functie predefinita. Pentru exemplificare, vom utiliza functia Spor pentru a calcula sporul de vechime aferent angajatilor oficiului de calcul.

Sursa de date este prezentata in figura 1.94.

Pentru rezolvarea aplicatiei, se parcurg urmatorii pasi:

Fig. 194 Sursa de date pentru aplicatie

1. se deschide foaia de calcul care contine lista angajatilor cu toate informatiile aferente (marca, nume, prenume, vechime, salariu);

2. se adauga listei o coloana intitulata spor vechime;

3. in celula corespunzatoare primului angajat se introduce formula de calcul printr-una din metodele cunoscute:

a) se tasteaza: =SPOR(F2;E2) unde F2, E2 sunt coordonatele corespunzatoare salariului si vechimii angajatului respectiv

b) se apeleaza asistentul de functii. In prima fereastra a asistentului Paste Function se selecteaza din categoria User Defined, functia Spor (figura 1.95a).

Fig. 195a Asistentul de functii

in a doua fereastra a asistentului de functii se precizeaza valorile parametrilor (fig.1.95b)

Fig. 195b Fereastra parametri

Prin validarea formulei, in celula este afisat rezultatul calculului.

Pentru a calcula sporul de vechime pentru toti angajatii se copiaza formula. Rezutatul final este prezentat in figura 1.96.

Fig. 196Rezultatul aplicatiei cu functii proprii