INTERNET - PUNCTE TARI SI PUNCTE SLABE

INTERNET - PUNCTE TARI SI PUNCTE SLABE

Poate ca cel mai usor lucru este sa enumeram beneficiile de ordin financiar, tehnic sau cultural pe care Internetul le poate aduce.

1. Globalitatea. Prin constructie Internetul este global, facilitand in mod considerabil comunicatiile internationale. Mai mult, in navigarea pe Internet, este adesea dificila diferentierea intre accesul local si cel global. Un utilizator poate incepe navigarea cu o pagina locala si poate descoperi ca ea ofera legaturi catre New York sau Oslo. Sistemul informational global reduce importanta locatiei. Spre exemplu, aceeasi afacere poate fi condusa de la Londra, Paris sau Bucuresti. O comunitate de organizatii cu interese similare poate fi raspandita pe intreg globul.

2. Descentralizarea. Succesul extraordinar de care se bucura Internetul poate fi atribuit in parte naturii sale descentralizate, Internetul fiind tehnologia cea mai usoara, frecventata si accesata care a dat noi dimensiuni si valente procesului comunicarii.

3. Infocentricitatea. Motivul numarul unu in toate sondajele referitoare la folosirea retelei Internet este obtinerea si schimbul de informatii. Ca "interfata" a Internetului, Web-ul a cunoscut in ultimii sapte ani o evolutie exploziva datorita atat aparitiei programelor de navigare precum Netscape Navigator sau Internet Explorer cat si serviciilor de cautare gen Yahoo sau Google. Programele informatice amintite ofera utilizatorilor de calculatoare o serie intreaga de facilitati pentru cautarea si trierea

informatiei de pe Web, iar site-urile ofera mai multe informatii asupra companiilor si a produselor oferite, in comparatie cu instrumentele clasice de informare comerciala (brosuri, afise, cataloage). În plus, Internetul creeaza posibilitatea reperarii produselor rare sau greu de gasit.

4. Caracterul multimedia. Internetul ofera informatii sub forma de text scris, sunet, imagini statice sau animate, baze de date consultabile on-line, programe executabile, elemente interactive precum forumurile si camerele de discutii s.a.m.d.

5. Hipertextualitatea. Informatiile sunt structurate pe mai multe dimensiuni, prin intermediul referintelor. Materialele publicate pe Internet nu sunt inchise, ele putand trimite efectiv cititorul la informatii relevante prin intermediul legaturilor. Utilizatorul are astfel libertatea sa nu urmeze un traseu liniar, trecand de la secventa 1 la secventa 2, ci poate sari peste ceea ce decide ca nu-l intereseaza. Aceasta forma de organizare este hipertextul.

6. Interactivitatea. Cea mai valoroasa caracteristica a retelei Internet este interactiunea directa cu utilizatorul. Dupa Garcia (2005) interactivitatea care caracterizeaza un site poate fi impartita in trei mari categorii: navigationala, functionala si adaptabila la cerintele utilizatorilor.

Interactivitatea navigationala se refera la indiciile date utilizatorului pentru a descifra traseul pe care trebuie sa il parcurga intr-un site spre informatia dorita. Ea poate fi studiata prin prisma clasificarii utilizatorilor, prezentarii materialelor, accesibilitatii si lizibilitatii textului, elementelor multimedia, legaturilor, arhivelor, cautarilor in site, altor elemente navigationale etc.

Interactivitatea functionala este reprezentata de posibilitatile date internautului de a reactiona la anumite informatii, practic obtinerea rapida a unui feedback din partea utilizatorului la mesajul transmis.

Interactivitatea adaptabila este necesara pentru "supravietuirea" unui site in memoria

navigatorului. Considerat cel mai ridicat grad de interactivitate pentru ca implica foarte multutilizatorul, interactivitatea adaptabila ofera acestuia un nivel mult mai mare de control creativ,permitandu-i sa adapteze spatiul informational, sa-l personalizeze dupa propriile dorinte. La cel mai inalt nivel de adaptabilitate utilizatorii pot modifica ei insisi site-ul conform modului propriu de consum a informatiei. Pentru ca sa raspunda insa dorintelor lor este necesara adaugarea de servicii complementare precum chat room-urile sau jocurile. Din punct de vedere tehnic interactivitatea se obtine cu ajutorul mouse-ului. S-a constatat ca un utilizator prefera sa faca de 10 ori clic cu mouse-ul decat sa bata cateva litere la tastatura, prin urmare este bine ca in gasirea de solutii de crestere a interactivitatii unui site raportul sa fie favorabil mouse-ului. Cu cat utilizarea acestuia este mai intensiva cu atat vizitatorii unui site vor fi mai activi, mai interesati de informatiile obtinute prin parcurgerea site-ului si rata de dezertare a clientilor site-ului scade.

Prin caracterul sau subtil, flexibil, pertinent si convingator interactivitatea este cea care face unic Internetul printre celelalte mijloace media.

7. Ubicuitatea (eliminarea barierelor de spatiu si timp). În primul rand, Internetul extinde aria geografica de acoperire a vanzarilor si deschide accesul spre piete pe care altfel ar fi imposibil de ajuns. În al doilea rand, ofera posibilitatea de a promova produse/servicii sau marci in locuri unde nu se face publicitate sau unde nu exista prezenta fizica. Vizitatorii interesati de site-ul unei companii pot deveni rapid clienti potentiali si, apoi, clienti reali. Nu in ultimul rand, prin Web pot fi oferite in permanenta informatii clientilor 24 de ore pe zi, 365 zile pe an, din orice loc din lume unde exista conectare la Internet.

8. Instantaneitatea. Caracterul non-linear si viteza mare de procesare si transfer a informatiei il transforma in cel mai rapid mediu de comunicare in masa (vezi atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 si 11 martie 2003, dezastrul tsunami din Asia din decembrie 2004, moartea papei Ioan Paul al II-lea din aprilie 2005 etc.). Acest fenomen genereaza o competitie economica reala si sanatoasa, pe piata libera. În acelasi timp, insa, poate determina formarea si dezvoltarea de monopoluri la nivel global.

9. Cresterea face apel la crestere. Cu cat numarul de internauti creste, cu atat el devine mai interesant pentru firme si populatie, care-si vor intensifica eforturile pentru a se conecta.

10. Masurabilitatea. Internetul este folositor in construirea unei baze de date cu informatii referitoare la consumatori. Prin folosirea de aplicatii potrivite se pot contabiliza informatiile referitoare la toti utilizatorii care au vizitat site-uri. Pe baza acestor informatii pot fi intelese nevoile consumatorilor, se pot descoperi noi tipuri, se pot adapta mai bine ofertele in raport cu cerintele, se poate identifica segmentul-tinta, se poate evalua firma in raport cu cerintele consumatorilor etc.

11. Costurile reduse. În comparatie cu alte medii, Web-ul este un mediu ieftin de comunicare. Atunci cand utilizatorii pot avea acces rapid la comunicate de presa, informatii despre produse si preturi, costurile si timpul aferente distribuirii informatiilor pe suport tiparit sunt reduse considerabil.

12. Livrarea electronica de bunuri si servicii. Internetul reprezinta un mediu comercial privilegiat pentru incheierea tranzactiilor comerciale directe. Produsele digitale pot fi transmise direct prin reteaua informatica de la producator la cumparator (reducand foarte mult sau chiar elimina rolul intermediarilor), iar multe alte produse fizice pot fi transportate prin serviciile postale, costurile de distributie tinzand spre zero.

13. Interoperabilitatea. Internetul este deschis si independent de platforma (accesul la resurse nu este conditionat de tipul de calculator, conexiunea sau programul utilizat pentru aceasta). Adoptarea ultimelor noutati tehnologice precum telecomunicatiile mobile si televiziunea digitala vor conduce la cresterea utilizarii Internetului pentru tranzactii comerciale. Cercetari recente arata ca un consumator de servicii digitale rapide poate sta conectat la Internet de patru ori mai mult si face cumparaturi on-line de trei ori mai mult.

14. Siguranta sporita. În general, Internetul ofera un mecanism de comunicare mult mai sigur intre partenerii de afaceri. Spre exemplu, in cazul marketingului international, deoarece informatiile comunicate nu fac obiectul vamuirii, platii de taxe postale sau de transport si decalajelor de timp care exista intre piete, Internetul poate fi considerat mult mai de incredere decat posta, de exemplu. Chiar daca ce a fost transmis nu a fost receptionat integral sau partial, informatia poate fi transmisa din nou fara cheltuieli, spre deosebire de alte modalitati de comunicare.

15. Egalitatea sanselor. Site-ul unei organizatii este cartea sa de vizita virtuala. Prin Internet, marimea si resursele sale nu mai sunt decisive pentru efortul de comunicare si promovare, deoarece chiar si o firma medie isi poate permite un site, egal sau chiar superior unuia deschis de o firma cu mult mai mare. Cel mai important aspect il constituie faptul ca utilizatorii site-ului nu pot distinge intre cele doua firme, ilustrand astfel rolul de parghie al Internetului.

16. Controlul fluxului de informatii. Firmele detin controlul complet asupra ceea ce poate sau nu sa fie transmis prin Internet, datorita structurii si procedurilor de control instalate odata cu proiectarea siteului. Paginile web pot fi astfel structurate incat diferite niveluri ale informatiilor continute pot fi accesate numai de catre utilizatorii autorizati. În cazurile in care mentinerea unei disfunctii intre informatiile publice si private este importanta, pot fi puse la punct pagini separate. Totusi, firmele trebuie sa ia intotdeauna in considerare impactul pe care il au pentru interesele lor spargerea barierelor de securitate. De aceea, este recomandabil ca informatiile strict confidentiale cum ar fi

inventiile, datele referitoare la cercetare-dezvoltare, sa nu fie mentionate pe site.

17. Accesibilitatea. Cumparatorii prin Internet beneficiaza de posibilitati de a-si alege produsele si serviciile dorite fara a parasi casa sau locul de munca, obtinand astfel in timp real o multime de informatii privind produsul sau serviciul dorit.

18. Studiile de piata. Cercetarea este domeniul in care au aparut primele utilizari ale Internetului. La el apeleaza in special firmele care realizeaza cercetari on-line bazate pe chestionare, anchete si paneluri (de consumatori, de magazine etc.). Web-ul a devenit rapid un instrument de cercetare cu importanta critica pentru obtinerea si mentinerea succesului pe piata. Au fost si sunt mereu create site-uri proiectate in mod special pentru cercetare care implica cheltuieli putine sau deloc.

În ciuda tuturor acestor avantaje incontestabile, Internetul are si o serie de aspecte negative, unele identificate si impotriva carora exista masuri de evitare sau se cauta minimalizarea dar si altele pe care doar le intuim sau altele pe care inca nu le identificam.

1. Inechitati tehnologice intre statele bogate si cele sarace, intre regiuni cu grade de dezvoltare diferite. Experti in stiinte sociale si factori politici isi exprima ingrijorarea in legatura cu decalajul existent intre cei care au acces si cei care nu au acces la TIC, asa numita "diviziune digitala". Teama lor este ca accesul inegal la informatie poate echivala cu un sever handicap economic si social.

2. Existenta unui segment redus de populatie care foloseste Internetul. Desi cei care au acces la Internet sunt din ce in ce mai numerosi, mai educati, mai tineri si cu venituri ridicate decat media consumatorilor, numarul mic al populatiei on-line din totalul populatiei globale arata ca, pe planmondial, este inca o piata redusa. Apoi, nu toti cei care au acces intra frecvent sau regulat pe Internet.

3. "Rezistenta la schimbare". Principalele motive pentru a nu utiliza Internetul sunt date de neincrederea in noua tehnologie (alimentata de teama piratarii calculatoarelor si invazia hackerilor), lipsa de interes (provenita in buna masura din lipsa de cunoastere si de familiarizare cu lucrul pe calculator al populatiei) si, la fel de important, numarul mic de calculatoare existent in gospodarii sau birouri.

4. Imposibilitatea detectarii greselilor de fabricatie si a viciilor ascunse ale produselor si imposibilitatea aprecierii anumitor calitati ale produselor (miros, gust).

Actiunea de a cumpara on-line poate sa nu produca intotdeauna satisfactie deoarece cumparatorii nu pot sa-si aleaga pe viu produsul prin analiza psihosenzoriala a caracteristicilor sale. Se pare ca succesul imens al Amazon.com se datoreaza alegerii cartilor ca produse pentru a fi vandute on-line. Din diverse motive, cartile par a fi produsul perfect pentru comertul electronic. În primul rand, majoritatea oamenilor nu are nevoie de prea multa informatie atunci cand decide sa cumpere o carte. Autorul, titlul, subiectul, recomandarile altor cumparatori si, eventual, parcurgerea unor pagini extrase din carte par sa fie suficiente in luarea deciziei de cumparare. Asta in timp ce pentru o multitudine de alte produse, oamenii vor sa "experimenteze" ceea ce cumpara. Însa Internetul nu poate reda nicicum sentimentul pe care oamenii il traiesc atunci cand probeaza un costum sau se intind pe o canapea. Putini oameni ar cumpara un automobil inainte de a-l conduce cativa kilometri.

5. Internet-ul nu este deosebit de potrivit pentru difuzarea informatiilor standardizate catre o larga audienta. Comunicarea inseamna ganduri, simboluri, valori, preocupari, idei, asadar accesarea unui site pe Internet reprezinta in ultima instanta o experienta extrem de personala.

6. Nesiguranta si cantitatea imensa de informatii disponibila pe Web. Internetul reprezinta un teren propice pentru dezinformare, pentru punerea in circulatie a ideilor false. Nu exista o structura organizata si un control asupra informatiilor si nici un director centralizat al continutului. Deoarece fiecare site este liber sa-si dezvolte propria ierarhie de informatii accesarea si cautarea informatiilor pe Internet este inca dificila, derutanta sau chiar obositoare pentru multi utilizatori, in special in ceea ce priveste localizarea unor informatii/site-uri specifice.

7. Lipsa unor standarde de securitate acceptate pe scara larga continua sa influenteze in mod negative increderea utilizatorilor in comertul electronic, in special in ceea ce priveste plata prin Internet, difuzarea unor informatii confidentiale, intruziunea in viata privata, fraude de tot felul etc. Pe Internet nu poti sa identifici cu certitudine vizitatorul. 26 Nesiguranta in cumpararea pe Internet este sustinuta si de insuficienta cunoastere a problemelor referitoare la tehnologia acestuia.

8. Utilizarea in mod tendentios. Cu cat specificatiile tehnice ale produselor si politica de pret sunt mai amanuntite, cu atat concurenta stie mai mult despre acestea. Informatiile obtinute in acest mod pot fi utilizate pentru contracararea intentiilor si a actiunilor firmei proprietare a site-ului. Atata timp cat firmele care au pagini pe Internet sunt atente si pastreaza controlul si masurile de securitate la standarde ridicate, multe dintre ocaziile pentru utilizarea tendentioasa a informatiilor sunt eliminate.

9. Viteza. Nu de putine ori utilizatorii Internetului au spus ca WWW inseamna World Wide Wait! Problemele privind viteza de transmitere a informatiilor se datoreaza atat cresterii numarului onstant de utilizatori de Internet (impartind aceleasi resurse canalele de comunicatie devin din ce in ce mai aglomerate si, astfel, nu se mai poate face fata traficului in crestere) fie "bogatiei" continutului informational. Provocarea adresata de WWW marketerilor se constituie astfel in a gasi un echilibru intre cantitatea de informatie furnizata si limita (rezonabila) de accesare a acesteia.

10. Diversitatea tehnologiei Internet se poate constituie intr-o constrangere in tranzactiile on-line. De exemplu, utilizarea realitatii virtuale pentru promovarea si comercializarea produselor pe Internet este inca irealizabila din cauza dificultatilor de transmisie a unui volum mare de informatie, cu toate ca tehnologia de baza este deja suficient de dezvoltata.

11. Factorii organizationali se pot constitui in factori limitativi pe de o parte din cauza neimplicarii efective a guvernelor in promovarea si organizarea comertului electronic ca modalitate de crestereeconomica si, pe de alta parte, prin investitiile limitate in tehnologie si a lipsei personalului calificat.

Este nevoie, in principal, de stabilirea unor reguli si norme, aplicabile e-comertului referitoare la securitate, frauda, sabotaj si protectia consumatorului. Este important ca fiecare tara sa-si creeze propriile politici de acceptare a Internetului si sa le foloseasca, intrucat consumatorii vor sa cumpere de la companii care se supun unor legi care sunt de incredere si ofera calitate si valoare.

12. Lipsa unei "memorii consistente". Deoarece Internetul este mereu actualizat, utilizatorul nu are de unde sa stie daca viziteaza acelasi continut ca ultima oara cand a accesat un site. Paginile pot parea la fel, insa informatiile pot fi usor schimbate. În sprijinul "memoriei" informatiilor de pe Internet vine Way Back Machine (https://web.archive.org), o initiativa a Universitatii Berkeley California care din aprilie 1996 copiaza practic continutul Internetului. Orice internaut are astfel ocazia de a gasi lucruri pe care nu numai ca nu le mai tine minte dar pe care, uneori, ar fi preferat sa le uite! "Masina de calatorit in timp prin Internet" dupa cum o denumeste Lessig (2004) este cea mai mare arhiva a cunoasterii umane din toata istoria, la sfarsitul anului 2002 avand indexate peste 230TB de date, adica de zece ori mai mult decat Biblioteca Congresului American.

13. Este un mediu in continua schimbare, care pune la incercare capacitatea de adaptare si spiritul de initiativa al specialistilor de marketing.

14. Transformari ale vietii individului: depersonalizarea comunicarii, izolare, sedentarism, frica de contacte interumane directe etc.

15. Si, nu in ultimul rand, exista in Retea agresivitate, rasism, pornografie, vulgaritate, impostura si minciuna Exista flame wars si spamming. La fel de adevarat este ca nici un fel de cenzura nu poate afecta forumurile din Retea. Libertatea este ingradita doar de responsabilitate.

Aplicatii Internet

În geneal, ceea ce este pe larg numit "Internet", reprezinta, de fapt, doar o parte a Internetului, ca de exemplu World-Wide Web, Usenet sau posta electronica. Toate acestea sunt, in esenta, aplicatii sau servicii rulate pe Internet, asa cum un pro-cesor de text este o aplicatie. Cele mai multe din aceste servicii sunt disponibile si in al-te sisteme de calculatoare, altele decat Internetul, asa cum un procesor de text pentru PC poate aparea in versiunea pentru Apple Mac. Exista multe sisteme de e-mail. Ma-joritatea pot fi conectate la Internet, dar unele pot fi deliberat tinute inchise, din moti-ve de securitate sau de intimitate, asa cum unele companii folosesc propriile retele private de telefoane.

Usenet

Usenet este o modalitate de a face schimb de stiri cu alte persoane din intreaga lu-me. Spre deosebire de e-mail, care este secret, Usenet este un serviciu public. Cea mai buna asemanare ar fi aceea cu un panou de mica publicitate, ca acelea intalnite in supermagazi-ne, pe care oamenii lasa mici anunturi cand vor sa-si gaseasca un coleg de camera sau cand vor sa doneze un pui de pisica. Diferenta este aceea ca anunturile de pe panou pot fi din orice domeniu si cei interesati isi pun raspunsurile acolo unde le poate vedea toata lumea. Aproape toate tipurile de retele online au ceva din acest mod de comunicare, cunoscut sub numele de conferinta electronica.

Usenet este impartit in peste 10000 de tematici, cunoscute ca "newsgroups". Aces-tea au denumiri specifice, astfel incat ele sa fie usor sortate de catre un computer. De exem-plu: in numele "alt.fan.letterman" prima parte - "alt"- se numeste "ierarhie". Exista opt domenii pricipale care includ: alt, bio, biz, comp, rec si sci, dar exista si altele, adaugate in functie de regiuni sau servicii speciale. Acestea din urma pot include newsgroupuri speci-fice Marii Britanii (UK), sub forma "uk.politics"sau newsgroup-uri, definite in functie de servicii, cum ar fi Demon Internet, sub forma "demon.announce".

Celelalte parti ale numelui unui newsgroup nu sunt determinate de reguli stricte. Numele "alt. fan.letterman", de exemplu, este pentru discutiile despre showul de noapte al comicului a-merican de televiziune David Letterman. Exista multe newsgroup-uri "alt. fan", asa ca Letterman se incadreaza intre @@ si alt.fan.jay-leno.

Multa lume crede ca Usenet si Internet inseamna acelasi lucru, dar de fapt nu este asa. Internetul este numai unul dintre modurile in care Usenet este trimis - "propagat" - in jurul lumii. Alte metode includ transferul direct de pe un computer pe altul prin reteaua telefonica.

Newsgroup-uri

Oricine este conectat la Internet poate citi newsgroup-uri Usenet sau mesaje posta-le. Dar este foarte neplacut daca mesajele sunt plasate in newsgrou-uri gresite, sau daca mesajelele repe-ta informatii deja cunoscute de cel care citesc frecvent acel newsgroup. Cel mai bun mod de a afla regulile unui newsgroup, cunoscut ca "Netiquette", este de a citi fisi-erul cu informasii ale newsgroupului, numit "FAQ" (Frequently Asked Questions, adica intrebari frecvente).

Exista trei moduri de a obtine aceste fisiere. Unul dintre ele este de a citi un newsgroup cateva saptamani: fisierele FAQ sunt plasate regulat, astfel incat dupa o perioada de aproximativ doua saptamani ele apar singure, ca niste mesaje regulate. Un al doilea mod de a obtine fisiere FAQ este valabil pentu cei cu tipul de conectare care le per-mite folosirea FTP, pentru ca cele mai multe fisiere FAQ sunt gazduite in site-ul ftp rtfm. mit.edu. a treia posibilitate este obtinerea fisierelor FAQ disponibile pe site-urile de pe World-Wide Web. Exista si o a patra cale, mai putin obisnuita:intri in newsgroup si spune ceva lipsit de sens.

Cea mai dezvoltata parte a Internetului in 1994 si 1995 a fost World -Wide- Web. Web-ul a fost inventat de catre Tim Berners -Lee, care lucra pe vremea aceea la laboratoa-rele CERN din Elvetia si care acum lucreaza la Massachusettes Institute of Technology (MIT). Web-ul se bazeaza pe o idee, care plutea in aer de ceva vreme, numita "Hypertext". Orice PC pe care este instalat Windows are o versiune simpla de Hypertext: cuvintele colo-rate asupra carora se poate actiona cu mouse-ul, pentru a deschide un nou meniu. World-Wide Web functioneaza in acelasi fel: faci click cu mouse-ul pe un cuvant activ si vei fi dus direct la pagina sau documentul care contine mai multa informatie referitoare la subiectul respectiv, numai ca documentul poate sa nu fie pe acelasi calculator. Un singur click cu mouse-ul te poate duce pe un computer din Australia, care contine exact informatia de care ai nevoie.

Browser software

La inceput Web-ul era numai text. În loc sa folosesti un mouse, apasai pe o sageata. Acest sistem mai poate fi intalnit la unele servicii onlinecare folosesc interfete sau conexiuni cu Internetul bazate pe text ("gateways").

La inceputul anilor '90, o echipa a Universitatii din Illinois, de la Champagne - Ur-bana condusa de un student, pe nume Marc Andreesen, a inventat un nou tip de software, care face Web-ul mai usor de utilizat. Acet software, numit Mosaic,era pentru World-Wide Web ceea ce este Windows-ul pentru un PC care foloseste sistemul de operare DOS:tran-sforma textul in imagini si foloseste grafica pentru a facesistemul mai usor de utilizat. La inceputul anilor '90, Mosaic avea sa devina produs comercial si au fost create si cateva pro-duse concurente cum ar fi: "Cello", "WinWeb" si "Netscape". Netscape a fost semnat de majoritate membrilor echipei originale Mosaic, printre care Andreesen insusi.

Avand la dispozitie browsere grafice, Web-ul a schimbat considerabil in bine felul in care erau folosite retele de computere. Nu este necesara o pregatire tehnica pentru utilizarea Web-ului. Acesta poate suporta orice fel de date, de la text si grafica pana la clipuri video si audio, chiar si emisiuni de radio si televiziune. Calitatea acesto-ra din urma este mai slaba decat cea obtinutamai ieftin si mai usor prin mediile con-ventionale de difuzare, dar marele castig datorat Internet-ului este ca ascultatorii din Europa sau Asia, de exemplu, pot asculta pe Internet programele unui post de radio studentesc din Carolina de Nord, care nu ar avea niciodata posibilitatea sa emita la a-semenea distante, prin mijloace conventionale. Totodata, Web-ul da posibilitatea chiar si unei firme mici sa-si faca reclama in intreaga lume prin intermediul retelei.

Codarea mesajelor

Codarea mesajelor este o tehnologie care face ca Internet-ul sa fie cu adevarat folositor si pentru trans-miterea unor date confidentiale sau secrete. Exista tehnici de codare foarte performante, dar frica justificata ca acestea ar putea fi folosite decatre unii cu intentii necurate, a impiedicat raspandirea lor pe scare intreaga.