INTERNET-ul, factor de progres si globalizare

1 Internet. Concept. Istoric

Introducere

In acest mileniu, martor al revolutiei informatiei ce marcheaza profund toate domeniile vietii economice, sociale, politice etc., al tehnicilor multimedia si al autostrazilor europene si mondiale, un accent decisiv este pus pe schimbul de idei, informatii, pe conlucrarea grupurilor constituite de reprezentanti ai intregului spectru de specialitati existente, de posibilitatile de formare si de autoinstruire, toate acestea fiind bazate pe experienta si rezultatele cercetarii anterioare a milioane de specialisti.

In ultimele decenii, caracterizate printr-o explozie informationala fara precedent in istoria omenirii, o importanta deosebita au dobandit-o capacitatea si resursele de comunicatii de care dispun proiectantii si utilizatorii sistemelor informatice.

Schimbul de informatii reprezinta insasi motivatia existentei retelelor de calculatoare interconectate, in cadrul carora se detaseaza conglomeratul sau mediul de retele extrem de complex. Cel mai reprezentativ din dome-niu, in acest moment, este constituit de Internet.

Mediul Internet este deosebit de bogat in resurse si cresterea capacitatilor sale este exploziva. Multe firme ofera un anumit tip de acces la Internet, gama de servicii puse la dispozitia utilizatorilor extinzandu-se de la asigurarea unui e-mail, la un acces interactiv la Internet, 24 de ore din 24, printr-o legatura de tip T3 (44, 747 Mb/sec). Ca urmare si costul serviciilor pe Internet se extinde de la zeci de dolari pe luna, la cateva zeci de mii de dolari pe luna

Internet nu reprezinta un nou tip de retea fizica, ci o metoda de interconectare a retelelor fizice impreuna, o metoda de transport a datelor impreuna cu un ansamblu de conventii de utilizare a ansamblului retelelor legate, care permit interoperarea statiilor de lucru si a terminalelor de la care utilizatorii au acces la acest mediu. In acest context, tehnologia de realizare si tipurile de statii de lucru si echipamente nu sunt neaparat de ultima generaie, insa facilitatile de nivel inalt sunt asigurate de software-ul de comunicatie al Internet-ului.

Este evident ca folosirea mai eficienta si pe o scara mult mai extinsa in viitor a facilitatilor mediului Internet, a uriasei baze informationale pe care o reprezinta, va conduce la imbunatatiri si implicatii spectaculoase in cercetarea si dezvoltarea de noi programe si tehnologii. De altfel, la sfarsitul anului 1994 a avut loc o conferinta internationala cu o larga participare a tuturor tarilor, care sa stabileasca o strategie coerenta, relativa la autostrada informationala europeana si mondiala constituita in primul rand de Internet si apoi de celelalte retele cu care ea este in contact.

Consiliul de Cercetare Nationala (NRC) al Statelor Unite a initiat o serie de programe, numite collaboraty (cuvant provenit din compunere termenilor collaboration si laboratory) pentru dezvoltarea unor proiecte de cercetare, pentru care Internetul va furniza legaturi de comunicatie, resurse informatice si colectii de date. Domeniile vizate in cadrul acestei initiative, cu implicare imediata a Internet-ului sunt: oceanografia, biologia mole-culara si cercetarile medicale.

2 Concept

Internet-ul reprezinta mult mai mult decat o retea uriasa de calculatoare. Internet-ul constituie o retea de retele si, in plus, un mediu informational si de calcul cu foarte bogate servicii si resurse, biblioteci, baze de date Internet-ul este o suma de reele care se intind la nivel planetar sau continental si a aparut in urma cu 30 de ani. Sunt conectate intre ele prin intermediul cablului telefonic, undelor radio (antene radio) si undelor electromagnetice (antene de satelit).

Caracteristica principala este capacitatea extraordinara de comunicare intre orice utilizator al acestei reele, oriunde s-ar afla, la orice distana.

Este, in acelasi timp, o imensa comunitate de persoane din toate domeniile vietii economico-sociale, gata sa raspunda la solicitari, sa asculte parerea altora si sa partajeze informatii.

3 Istoric

Istoria Internetului este relativ recenta. Primul proiect de realizare a unei retele a fost lansat in 1960 sub numele de Arpanet. Proiectul era unul militar: crearea unei retele de calculatoare intre cele mai importante centre militare ale SUA. Centrele trebuiau interconectate multiplu, ca in cazul unui atac nuclear, chiar daca o parte a legaturilor s-ar fi distrus, reteaua totusi ar fi fost capabila sa tina legatura intre supercalculatoarele DoD (Departament of Defense).

ARPA a fost creata ca raspuns la lansarea Sputnik-ului de catre Uniunea Sovietica in 1957 si avea misiunea de a dezvolta tehnologia care putea fi utila scopurilor militare. La inceput ARPA nu avea nimic mai mult decat un birou si un buget redus. O parte din primele fonduri au mers catre universitati in vederea studierii comutarii de pachete, o idee radicala la acea vreme. Dupa discutii cu diversi experti, s-a decis ca reteaua de care aveau nevoie trebuia sa fie o retea de comutare de pachete constand dintr-o subretea si din calculatoare gazda

Subreteaua trebuia sa fie formata din minicalculatoare IMP-uri (Interface Message Processor- procesoare de mesaje interfata) conectate prin linii de transmisie. Fiecare nod al retelei era format dintr-un IMP si dintr-o gazda, aflate in aceeasi incapere si legate printr-un fir scurt. O gazda putea sa trimita mesaje de pana la 8063 biti spre IMP-ul sau, iar acesta descompunea apoi mesajele in pachete de cel mult 1008 biti si le retransmitea la destinatie separat. Fiecare pachet era primit in intregime inainte de a fi reexpediat, astfel ca subreteaua a fost prima retea electronica memoreaza si retransmite cu comutare de pachete.

Mai tarziu, programele au fost impartite in doua: pentru retea si pentru gazde. Programele de subretea cuprind gestionarea capatului dinspre IMP al conexiunii gazda-IMP, protocolul IMP-IMP si un protocol sursa IMP-destinatie IMP, proiectat pentru a mari siguranta. In timp programele pentru IMP-uri au fost modificate pentru a permite terminalelor sa se lege direct la un IMP special, numit TIP (Terminal Interface Processor- procesor de interfatare a terminalelor), fara a fi nevoie sa treaca printr-o gazda. Schimbarile ulterioare au permis, printre altele, existenta mai multor gazde pentru un IMP, comunicarea acestora si separarea gazdelor de IMP-uri prin distante mari.

ARPA a determinat si finantat, de asemenea, cercetari in domeniul retelelor de sateliti si retelelor mobile radio cu pachete.

In 1983, ARPANET-ul, cu peste 200 de IMP-uri si cu sute de gazde era stabil si se bucura de succes. ARPA a incredintat administrarea retelei Agentiei de Comunicatii a Apararii (DCA), pentru a o folosi ca retea operationala. Primul lucru pe care l-a facut DCA a fost sa izoleze portiunea militara intr-o subretea separata, MILNET si sa prevada porti intre MILNET si subreteaua de cercetare ramasa

Pe masura ce crestea dimensiunea retelei, gasirea gazdelor devenea tot mai costisitoare, de aceea a fost creat DNS (Domain Naming System-Sistemul Numelor de Domenii), care organiza masinile (calculatoarele) in domenii si punea in corespondenta numele gazdelor cu adrese IP.

NSFNET

La sfarsitul anilor 1970, NSF (U.S National Science Foundation-Fundatia Nationala de Stiinta din SUA) a remarcat enormul impact pe care ARPANET-ul il avea asupra cercetarii universitare. Datorita lipsei accesului universal, NSF-ul a fost determinat sa organizeze o retea virtuala, CSNET, centrata in jurul unei singure masini de la BBN care asigura suport pentru linii telefonice si care avea conexiuni cu ARPANET-ul si cu alte retele.

In 1984, NSF a inceput sa proiecteze un succesor de mare viteza al ARPANET-ului, care sa fie deschis tuturor grupurilor de cercetare din universitati. A infiintat de asemenea un numar de retele regionale care se conectau la coloana vertebrala, permitand utilizatorilor sa acceseze oricare dintre supercalculatoare si sa comunice intre ei.

NSFNET-ul a reprezentat un succes instantaneu si a fost suprasolicitat din clipa in care a inceput sa functioneze. NSF a inceput sa planifice succesorul NFSNET-ului si a semnat un contract cu consortiul MERIT. Pentru realizarea coloanei vertebrale numarul 2, au fost inchiriate de la MCI canale cu fibre optice de 448 kbps, iar ca rutere s-au folosit IBM-uri RS6000.

NSF a incurajat MERIT, MCI si IBM sa formeze o corporatie nonprofit, ANS (Advanced Networks and Services- Retele si Servicii Avansate), ca un pas spre drumul de comercializare. In anul 1990, ANS a preluat NSFNET si a inlocuit legaturile de 1.5 Mbps cu legaturi de 45Mbps, formand ANSNET.

Deoarece numeroase companii aveau retele IP comerciale, in 1995 coloana vertebrala a NSFNET-ului nu mai era necesara pentru interconectarea retelelor regionale ale NSF-ului, astfel ca dupa ce ANSNET-ul a fost cumparat de America Online, retelele regionale ale NSF-ului au fost deconectate si au fost nevoite sa cumpere servicii IP pentru a se interconecta.

Pentru ca orice retea regionala sa poata comunica cu orice alta retea regionala, NSF a semnat contracte cu patru operatori de retele diferiti in vederea stabilirii unui NAP (Network Access Point- punct de acces la retea). Fiecare operator de retea care dorea sa ofere servicii de infrastructura pentru retelele regionale, NSF trebuia sa se lege la toate NAP-urile. De aceea, pentru a ajunge de la NAP-ul sau la NAP-ul destinatiei, un pachet trimis din orice retea regionala putea opta intre mai multe companii care ofera servicii de transmisie pe coloana vertebrala. Pe langa NAP-urile NSF, au mai fost create si diverse NAP-uri guverna-mentale (FIX-E, FIX-W, MAE-East si MAE-West) si NAP-uri comerciale

Chiar daca primele retele au apartinut domeniului militar, ele s-au extins in domeniul cercetarii academice, legand diferite universitati, pentru ca in 1990 reteaua sa fie deschisa pentru toata lumea, atat pentru companiile comerciale cat si pentru persoanele care folosesc calculatoarele de acasa. In ciuda numeroaselor incasari ale diverselor organizatii si guverne, nimeni nu controleaza cu adevarat Internetul. Acesta este compus din multe retele individuale dar nimeni nu il poseda in totalitate.

Se poate afirma ca Internetul constituie un conglomerat extrem de complex de arhitecturi, componente fizice si sisteme de operare, carora, din fericire, utilizatorul, intr-o prima abordare, nu trebuie sa le numeasca sau sa le inteleaga in profunzime filozofia si toate implicatiile. Internet-ul este un mediu cu componente de tipul unu la unu, in care aproape toate facilitatile care configureaza retelele au importanta egala si in care componentele se comporta una fata de cealalta in mod nedescriminatoriu.

Mediul Internet trateaza in mod egal atat minicalculatoarele cat si PC-urile sau mainframe-urile.

Calculatoarele notate cu dial-up, reprezinta puncte de intrare in Internet, prin folosirea unei linii telefonice obisnuite, comutate in urma formarii numarului de telefon al unui server din Internet numit furnizor de servicii.

4 Legatura la Internet

Pentru a avea acces la Internet, avem nevoie de un calculator si o legatura la Internet. In general, de pe orice calculator este posibil accesul; calculatoarele mai lente vor afisa mai lent paginile cu multe imagini, dar nu pentru ca datele ar veni mai lent de pe Internet, ci pentru ca procesorul prelucreaza mai lent informatia grafica

Figura 1  Legatura la Internet

In general, legatura la Internet se concretizeaza printr-un modem si o legatura telefonica obisnuita, de voce. Aceasta are avantajul ca legatura telefonica exista deja preinstalata (pentru telefon), dezavantajul fiind ca timpul in care sunteti conectat la Internet se adauga facturii telefonice, operatorul de telefonie (ex. RomTeleCom) taxand acest timp ca si o convorbire locala standard de voce, pe minut.

Modemul (Modulator-DEModulator) este un dispozitiv ce permite transmiterea informatiilor intre calculatoare aflate la distante mari, folosind fie reteaua publica de telefonie, fie linii speciale, prin conversia semnalului digital (folosit de calculator) in semnal analogic (folosit de telefonie). Legatura dintre calculatoare se stabileste numai daca fiecare dintre ele este echipat cu un modem.

O alta modalitate de a conecta calculatorul la Internet este prin modem de cablu (modem CATV). Aceste modemuri permit accesarea Internetului prin intermediul retelei de televiziune prin cablu; putem accesa Internetul in acelasi timp cu vizionarea emisiunilor TV, pe acelasi cablu. Avantajul major consta in viteza crescuta fata de linia telefonica si evitarea incarcarii notei telefonice.

Exista si alte modalitati de conectare la Internet: prin linie telefonica inchiriata, prin radio, prin cablu coaxial, fibra optica etc.

ISP (Internet Service Provider) este furnizorul de Internet, adica firma/organizatia prin care calculatorul utilizatorului, se conecteaza la Internet (cum ar fi DNT, RDS, Astral Telecom si altele).

Exista doua tipuri principale de calculatoare pe Internet. Cele care memoreaza, sorteaza si distribuie informatii, se numesc gazde sau servere. Cele care au acces la aceste informatii si le folosesc, asa cum este un calculatorul personal dintr-o sala de curs, sau cel de acasa, se numesc clienti.

Un calculator server serveste un calculator client asa cum un vanzator serveste un client. Serverele sunt calculatoare speciale, care la solicitarea clientului efectueaza diferite servicii. Aceste servicii pot fi furnizarea unor informatii si/sau efectuarea unor operatii.

5 Cum functioneaza Internetul?

Serverele de pe Internet sunt (in general) specializate pe diverse servicii. Exista servere care stocheaza milioane de fisiere pe care le pun la dispozitia clientilor. In general, aceste servere sunt la randul lor specializate pe domenii. Astfel exista servere care furnizeaza informatii stiintifice, presa, documente si informatii oficiale, jocuri, publicitate, divertisment, programe TV etc. Pentru a usura cautarea informatiilor, aceste date sunt ordonate, clasate, sortate in diverse cataloage. Pentru a intelege mai usor modul de organizare a informatiilor, sa luam exemplul unui server specializat in furnizarea presei. Pe el pot fi gasite ziare, reviste, periodice, etc. Ziarele pot fi clasificate in functie de regiunea geografica in care apar. In cadrul fiecarei regiuni, informatiile pot fi ordonate dupa data aparitiei ziarului. Revistele pot fi sortate, in functie de tematica revistei, in reviste de sport, cinema, politica, etc. Aceste organizari ale informatiilor in cadrul serverului depind exclusiv de organizatia care detine serverul.

In schema de mai jos (care este fictiva, dar utila), serverele sunt reprezentate prin dreptunghiuri. Se poate vedea ca un server poate contine informatie propriu-zisa, cum este serverul Romania Libera sau poate contine trimiteri la alte servere pe care se gaseste informatie din aceeasi categorie sau categorii asemanatoare. Parcurgerea mai multor servere, cu ajutorul trimiterilor unui server catre alt server, in vederea obtinerii unor informatii, poarta numele de navigare pe Internet.

Figura 2 

Serverele din Internet sunt astfel legate unele de altele. Se poate naviga pe Internet luni intregi, fara a trece de doua ori prin acelasi punct. Aceasta nu inseamna, insa, ca serverele sunt inlantuite intr-un lung sir, dimpotriva, ele sunt interconectate printr-o multitudine de legaturi. Daca ar putea fi privit de undeva din exterior, Internetul al arata cam in figura 3. Fiecare casuta ar avea in interior tot o structura de acest tip. Se poate usor trage concluzia ca Internetul nu este decat o imensa dezordine de calculatoare interconectate prin linii telefonice, cabluri coaxiale, fibre optice, radio digital, sateliti si alte legaturi. Inainte de a schimba informatii, doua calculatoare de pe Internet trebuie sa se gaseasca reciproc si sa comunice intr-un limbaj accesibil amandurora.

Figura 3

6 Servicii Internet. Browsere de Internet

Pentru a se putea localiza, calculatoarele de pe Internet au adrese unice, numite adrese IP (Internet Protocol). Aceste adrese iau forma unor numere. Retinerea acestor numere este greoaie, de aceea s-a recurs si la o denumire a calculatoarelor cu nume (nume de domenii) mult mai usor de retinut de catre oameni. Aceste nume sunt caracteristice serverelor. Toate numele serverelor respecta anumite caracteristici.

RomaniaLibera.ziare.presa.ro

presa este numele domeniului general, ziare este numele unui subdomeniu al domeniului presa, RomaniaLibera este un subdomeniu al subdomeniului ziare, iar ro este codul tarii in care este localizat serverul. Cele mai multe tari au propriul lor cod de tara (coincide cu codul din circulatia rutiera) astfel it pentru Italia, fr pentru Franta, etc. Exista o lista de coduri pentru organizatiile gasite pe Web, in afara codurilor de tara

com - organizatie comerciala;

org - organizatie non-profit;

gov - corp guvernamental;

edu - institutie de invatamant.

Aceste ultime coduri sunt utilizate in general de servere din S.U.A. sau organizatii internationale; desi exista si adrese care se termina in us, Statele Unite isi permit sa foloseasca codurile generice, din moment ce ei au dezvoltat Internetul.

O astfel de adresa este furnizata unui browser de Internet, care localizeaza serverul si din acel moment incepe navigarea pe Internet. Odata conectat la Internet, calculatorul este ca un paianjen in mijlocul unei panze uriase. Toate firele panzei ii pot aduce informatii de la alte calculatoare.

Ansamblul de mii de retele de calculatoare interconectate, sute de mii de calculatoare individuale si milioane de utilizatori, care impreuna formeaza comunitatea Internet, partajeaza un mediu compatibil pentru interactiunea tuturor acestora in scopul schimbului de date numerice.

Facilitati

Internet este un extrem de variat si bogat mediu de informatii care poate facilita obtinerea urmatoarelor beneficii:

Are loc un schimb comod si rapid de informatii, prin asigurarea unor servicii specializate precum e-mail (posta electronica), transfer de fisiere cu protocol ftp, transferul vocii si al imaginilor etc.

Se pot primi informatii si face actualizari regulate ale subiectelor ce intereseaza in mod special, prin existenta in Internet al unui mare grup de interes ce publica documente periodice si la care se pot alatura utilizatorii interesati. Se constituie asa-numitele grupuri de mailing lists (liste de distributie prin e-mail), fiecare membru al unui grup primind automat informatia, de indata ce aceasta se introduce in retea.

Apare posibilitatea de a putea accesa cu usurinta adrese de persoane ce poseda o experienta deosebita in mai toate domeniile posibile de a prezenta un interes.

Se poate asigura un acces extrem de larg (global), la informatia pe care un utilizator o plaseaza in retea. Foarte important in acest context este de a asigura o conexiune cat mai ieftina la furnizorul de servicii in care suntem interesati

Este permis accesul la mii de arhive informationale din intreaga lume, prin intermediul unor mari servere specializate in gestiunea si in servirea cererilor de interogare, vizualizare si expediere a componentelor acestor arhive.

Apare posibilitatea de a contacta si aduna specialisti raspanditi pe o arie larga, pentru a construi grupe puternice de lucru, pentru rezolvarea unor proiecte.

Se pot transforma si transfera date intre masini (platforme) foarte diferite aflate la distanta. Ajustarea formatelor datelor folosite de diverse platforme este realizata de programe convertoare de o mare diversitate.

Nu in ultimul rand, se largesc posibilitatile de divertisment in acest cadru atat de generos, cu posibilitatea obtinerii unei stari de destindere si confort pentru utilizatori.

Mediul Internet nu este omogen, ci foarte eterogen, nu este proprietatea unui guvern, companii sau universitati, nu constituie o componenta software sau hardware de sine statatoare, nu este o singura retea, ci un grup de retele aranjate logic intr-o ierarhie (negrupate insa si egale din punct de vedere fizic), nu se limiteaza doar la cercetare si nu este folosit zilnic doar de profesionisti, ci si de oameni de toate specializarile si interesele imaginabile.

Buna dispozitie, incordarea si in cele din urma satisfactia informationala a unei "calatorii electronice" prin "Meridianul Internet", ca sa parafrazam o celebra carte de impresii de calatorie despre America, constituie premiul pentru utilizatorul asiduu, care a scotocit prin servere, directoare si subdirectoare si a folosit diverse servicii sau instrumente pentru a-si apropia colegii, de la multe sute sau mii de kilometri distanta sau pentru a afla raspunsul la o anumita cerinta de cunoastere.

Evident ca, orice deziderat informational al unui utilizator din Internet se sprijina pe o foarte puternica logistica de comunicatie si pe un solid si foarte divers suport software de servicii pentru comunicare.

Protocoalele de comunicatie permit intelegerea informatiilor despre comunicatii, fara sa fie nevoie sa se cunoasca in detaliu hardware-ul folosit in acest scop. In acest fel "ascunderea" detaliilor de comunicatie, pentru nivelurile inferioare ale arhitecturii stratificate, contribuie la imbunatatirea activitatii de programare in context retea.

Utilizatorul percepe o conexiune TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet Protocol) ca un ansamblu de programe de aplicatie care folosesc reteaua pentru a efectua o serie de sarcini utile. In mod normal, un utilizator obisnuit care are acces la o interconectare, executa o multime de programe de aplicatie fara sa inteleaga tehnologia TCP/IP si fara sa cunoasca nici drumul parcurs de date pentru a ajunge la destinatia lor. Doar programatorii de aplicatii scrise pentru medii de retele percep interconectarea retelelor ca o retea, trebuind astfel sa-i cunoasca toate detaliile tehnologice.

Servicii

Serviciile, implicit instrumentele de baza pentru lucru in mediul Internet sunt:

Telnet (Conectare logica la distanta

Telnet-ul este serviciul Internet ce permite conexiunea la un calculator aflat undeva in Internet, pe baza unui cont si a unei parole. Astfel, se pot folosi resursele acelui calculator. Tot ce se tasteaza este transmis calculatorului aflat la distanta, iar orice ar trebui afisat pe ecranul acestuia este afisat pe ecranul utilizatorului. In acest mod se pot administra de la distanta calculatoarele. Se foloseste pentru a avea acces la o serie de servicii on-line:

Cataloage electronice on-line;

Buletine de informare ale comunitatii;

Servicii de informatii ale campusurilor;

Diverse baze de date.

FTP (File Transfer Protocol)

File Transfer Protocol (FTP) este serviciul care da posibilitatea utilizatorilor de a transfera fisiere de la un calculator aflat in Internet, care se numeste remote host, pe calculatorul local. Situatiile in care poate fi folosit serviciul FTP sunt diverse:

cand e nevoie de un program, de documentatie si exista un host (gazda) pe Internet care-l pune la dispozitie;

cand se doreste stocarea datelor pe un alt calculator decat cel propriu;

cand se doreste schimbul de date cu un alt utilizator etc.

Pentru a transfera un fisier de la un server FTP sau remote host, e nevoie de un program numit client FTP. Acestea sunt de doua tipuri: cu interfata grafica, sub Windows, OS2 etc; sau in mod text, cu linie de comanda, sub DOS, Unix etc.

Clientii FTP cu interfata grafica au munca mai usoara, toate operatiile decurgand analog cu cele folosite pentru transferul de fisiere pe acelasi calculator, dintr-un director in altul. Clientii in mod text folosesc comenzi standard, gen DOS. Dupa ce se realizeaza conectarea la serverul dorit, cu comanda open nume_server (ex: open ftp.microsoft.com), serverul va raspunde cu un mesaj de identificare ce contine denumirea si tipul sistemului de operare pe care ruleaza Apoi serverul cere clientului sa introduca un nume de utilizator (user) si o parola. Daca serverul este unul public, va permite accesul, folosind ca nume de utilizator anonymous, iar ca parola, adresa de posta electronica. In continuare se vor folosi comenzi asemanatoare cu cele DOS sau Unix, depinzand de sistemul de operare al serverului. Pentru a afla detalii legate de o comanda, se tasteaza in cadrul aplicatiei FTP, help si apoi help comanda, unde comanda este cea despre care se doresc informatii.

Electronic Mail

Posta electronica este serviciul Internet cel mai vechi si cel mai raspandit in lume. Zilnic, milioane de mesaje scrise curg prin firele de legatura, permitand oamenilor din intreaga lume sa comunice in cateva secunde. Un motiv al utilizarii pe scara larga a Internet-ului, ca o retea de calculatoare, ar fi sistemul suficient de flexibil pentru a permite participarea aproape a oricarui tip de calculator sau retea.

Programul e-mail depinde de furnizorul de servicii:

Daca accesul la Internet se face printr-o retea comerciala (America Online, Compuserve) atunci se folosesc programele e-mail incorporate, iar trimiterea de mesaje e-mail prin Internet va necesita doar utilizarea tipului corect de adresa e-mail Internet.

Daca avem un cont tipic de legatura prin telefon sau daca suntem conectati la Internet prin reteaua de serviciu sau de la scoala, atunci se ruleaza un program e-mail de sine statator.

Fiecare utilizator are o cutie postala, pastrata in sistemul in care are deschis un cont. De exemplu, Andrei este un utilizator autorizat al nodului main.atm.ro si are o cutie postala in acest nod, iar Dan este inregistrat in nodul apolo.cs.pub.ro si are o cutie postala in nodul respectiv. Fiecare cutie postala are o adresa compusa din adresa nodului, la care se adauga numele utilizatorului (intr-un nod pot fi mai multi utilizatori, distinctia intre ei facandu-se prin numele cu care sunt cunoscuti si acceptati in sistem). Notatia generala este:

nume-utilizator adresa -nod

Daca Andrei ii transmite o scrisoare lui Dan, el concepe scrisoarea folosind un editor de texte si comanda transmiterea ei. Andrei trebuie sa furnizeze adresa lui Dan si o scurta descriere a subiectului scrisorii. Sistemul adauga automat si adresa lui Andrei si plaseaza scrisoare in cutia de iesire (outbox) acestuia. Scrisoarea este transmisa prin nodurile intermediare, fiind plasata in final in cutia de intrare (inbox) postala a lui Dan. De aici Dan o poate prelua si citi.

Programele de posta permit realizarea urmatoarelor operatii mai importante:

compunerea si emiterea scrisorilor;

vizualizarea si eventual stergerea sau arhivarea scrisorilor primite;

tiparirea mesajelor, obtinandu-se copii permanente;

retransmiterea catre alti utilizatori a scrisorilor primite (forward);

transmiterea unei scrisori catre mai multi destinatari;

folosirea unor porecle, mai usor de retinut, in locul adreselor postale;

Performantele telefonului, postei obisnuite si ale postei electronice Tabel 1

transmiterea unor fisiere binare, atasate scrisorilor;

folosirea unor fisiere cu semnatura (informatii despre numele, titlurile, adresa, telefonul expeditorului, adaugate scrisorilor, automat sau la comanda utilizatorului);

confirmarea transmiterii postei;

notificarea citirii ei de catre destinatar;

anularea unor mesaje;

transmiterea prin posta a unor fisiere (alternativa la ftp).

Sistemul postal informeaza expeditorul asupra eventualelor erori produse, cum ar fi imposibilitatea de livrare a scrisorilor datorita unor defecte de retea, de noduri sau datorita unor adrese necorespunzatoare.

Avantajele postei electronice

Pentru a sti cand este potrivita utilizarea postei electronice, este utila compararea performantelor sale cu cele ale altor mijloace de comunicare, in special cu telefonul si cu posta obisnuita, prezentata in tabelul 1.

In privinta rapiditatii, telefonul ofera o comunicare imediata a mesajelor, cu o rata destul de mare (daca facem o conversie a vitezei de transmitere in banda vocala, ajungem la o valoare ce se situeaza sub limita de 64 kb pe secunda Timpul necesar serviciului de posta electronica pentru a distribui o scrisoare este valabil, intre cateva secunde si cateva ore. Posta obisnuita asigura, in cel mai bun caz, distribuirea mesajelor cu intarziere de o zi.

Dezavantajul convorbirilor telefonice este dat de necesitatea sincronizarii intre corespondenti, care trebuie sa fie prezenti simultan in fata telefoanelor. In contrast cu retelele de transmisie traditionale (telex,telefon), la care orice legatura se poate face doar intre corespondenti (punct la punct, disponibili simultan sau in timp real), posta electronica are doua calitati importante:

poate livra aceeasi informatie mai multor destinatari;

poate pastra mesajele daca receptorul nu este disponibil, livrandu-le ulterior.

In ceea ce priveste securitatea, posta electronica nu ofera conditii ideale. Mesajele pot fi interceptate de catre persoane neavizate, iar in cazurile de eroare, de catre administratorii sistemelor de calcul.

Una din aplicatiile frecvente ale postei electronice este comunicarea intre cercetatori care coopereaza la dezvoltarea unor teme comune. Un cercetator  poate solicita prin e-mail ajutorul celorlalti.

Posta electronica permite "publicarea" articolelor mai rapid ca revistele de specialitate. Anumite articole pot face referire la altele care urmeaza sa apara, dar sunt cunoscute din e-mail. Sunt insa si dezavantaje. Uneori, rapiditatea cu care se fac cunoscute rezultatele, permite strecurarea erorilor, in lucrari insuficient revizuite.

Chiar si unele produse pot fi realizate prin e-mail. La Xerox Palo Alto Research Center (PARC) se pot trimite scrisori cu descri-erea unor circuite integrate pe scara larga. Ele sunt convertite intr-un format potrivit pentru producerea mastilor de circuite.

Exista desigur si dezavantaje ale utilizarii postei electronice. Unul deloc neglijabil este consumarea timpului cu citirea scrisorilor (in special dupa o absenta indelungata). In plus, absenta intonatiei poate duce la erori de interpretare a mesajelor.

Electronic Mail este cea mai populara facilitate oferita de Internet.

este mai rapid si ieftin;

este mai comod;

simplifica transmiterea corespondentei internationale;

se pot crea liste de adrese.

Gopher

Este un sistem bazat pe meniuri pentru exploatarea resurselor Internet.

In cadrul acestui sistem intra serviciul Veronica, care este foarte similar cu Archie. La fel cum Archie permie cautarea in toate centrele FTP dupa fisiere, Veronica permite cautarea centrelor Gopher dupa un obiect meniu (fisier, director si alte resurse). Este o unealta fantastica pentru gasirea informatiilor existente in spatiul Gopher.

Archie

Este un sistem de localizare a fisierelor, care este disponibil pentru oricine din FTP anonim. Afiseaza lista fisierelor disponibile in fiecare amplasament, cateva milioane de fisiere stocate in mii de amplasamente FTP.

Wais (Wide Information Service)

Un sistem foarte puternic de cautare a informatiilor in baze de date (sau biblioteci) din Internet.

Dispune de o lista cu peste 600 baze de date si faciliteaza intrarea in oricare din aceste baze de date pentru cautarea si extragerea informatiilor dorite.

Permite salvarea documentului intr-un fisier sau prin intermediul postei electronice.

Indexarea si recuperarea textului complet.

Finger

Reprezinta o facilitate UNIX ce exporeaza log-ul de utilizator, permitand aflarea numelui de conectare a unei persoane (din adresa de e-mail); utilizatorul trebuie sa cunoasca ce calculator foloseste corespondentul si numele sau. Finger mai comunica si daca utilizatorul cautat este conectat sau nu la masina tinta

Exista si clienti non-UNIX care permit efectuarea unor interogari de tip finger si de alte tipuri de calculatoare. Facilitatea finger impune ca pe masina de la distanta sa se execute un server (care se numeste fingerd) pentru a servi conectarea.

WWW( World Wide Web)

Un sistem bazat pe hipertext pentru cautarea si accesarea resurselor Internet.

Permite parcurgerea documentului prin intermediul cuvintelor de legatura;

Cel mai usor de folosit in Internet;

Navigarea in retea bazata pe hipermedia grafica.

Hypertext & Hypermedia

Se refera la documente digitale care permit cititorului sa se miste dintr-un loc in altul prin documente, fara sa parcurga informatii de maniera traditionala. Avantajele sunt: usurinta de a naviga printre documente foarte mari, ajutorul cititorului in localizarea resurselor de informare legate de subiect si o dimensiune suplimentara in explorari. 

Modul de prezentare a unei pagini Web este similar unui fisier Help de Windows, unde, daca dam clic pe un cuv`nt cheie activ, ne apare alta pagina de Help. Si pe Web, putem sa citim o pagina care contine cuvinte cheie, iar daca dorim sa aflam mai multe despre un subiect anume, putem da clic pe un cuv`nt cheie asociat si ni se afiseaza o noua pagina, despre subiectul respectiv. Acestea sunt informatii in sistem hipertext.

Daca avem, sa zicem, o enciclopedie despre animale, in format Help pentru Windows, aceasta ocupa mult spatiu pe hard disc. Mai ales daca are si imagini sau sunete incluse. Este costisitor, in special daca trebuie sa si dam bani pe enciclopedia respectiva

Daca ne imaginam ca aceasta enciclopedie ar fi impartita in capitole, si fiecare capitol s-ar tine pe alt calculator, conectat la uriasa retea Internet. Cand am da clic pe un cuvant cheie, de exemplu "tigru", calculatorul nostru ar sti pe care calculator din Internet se tine capitolul pentru litera T", ar copia prin retea capitolul respectiv si ni l-ar afisa pe ecran. Iar daca am avea acces la mii de enciclopedii, despre toate temele imaginabile, deja Internetul ar fi mai valoros decat propriul nostru calculator si toate programele instalate pe el. Este vorba de informatie, mai multa informatie decat putem citi in mai multe vieti; informatie in care ne putem pierde usor. Informatia este distribuita in retea, pe mai multe calculatoare, fiecare tinand o mica parte din ea, si facand-o disponibila pentru toti ceilalti.

USENET ( stiri de retea)

Reteaua USENET este o retea mondiala de stiri ce are ca scop partajarea informatiei intre mai multi utilizatori de sisteme UNIX sau de alte sisteme de operare. Colectia de programe folosite pentru a partaja informatia intre mai multi utilizatori se numeste net news, mesajele fiind cunoscute sub denumirea de news articles. Software-ul net news se distribuie liber, iar mesajele care contin informatii asupra aceluiasi subiect se stocheaza in unul sau mai multe news grups. Exista peste 4000 de news groups constituite dintr-o zona de subiecte specifice, institutii si zona geografica

Spre deosebire de e-mail, unde mesajele sunt trimise catre calculatorul utilizatorului si memorate pe discul acestuia, articolele de news groups sunt memorate pe un news server cu localizarea acolo unde se afla server-ul ce deserveste contul utilizatorului si nu in calculatorul utilizatorului.

TELNET

Telnet este un program ce ofera o interfata necesara pentru a lega un utilizator la un sistem aflat la distanta, folosind protocolul TELNET.

Pentru a putea folosi acest serviciu se foloseste comanda:

telnet ahost (port)i

Cum se comunica cu un alt calculator folosind protocolul TELNET?. Daca Telnet este lansat fara argumente, acesta intra in modul de comanda, mod de comanda realizat de prompter-ul Telnet. In acest mod se poate accesa si executa comenzi.

Daca Telnet este lansat cu mai multe argumente, atunci executa o comanda open cu aceste argumente. Odata ce conectarea s-a realizat, Telnet intra in modul input. In acest mod, textele introduse sunt trimise calculatorului situat la distanta

Modul input este de doua feluri: caracter si linie cu linie.

Modul caracter - caracterele introduse sunt imediat transmise calculatorului la distanta pentru procesare.

Modul linie cu linie - se completeaza linia.

Telnet-ul este serviciul Internet ce permite conexiunea la un calculator aflat undeva in Internet, pe baza unui cont si a unei parole. Astfel se pot folosi resursele acelui calculator. Tot ce se tasteaza este transmis calculatorului aflat la distanta, iar orice ar trebui afisat pe ecranul acestuia este afisat pe ecranul utilizatorului. In acest mod se pot administra de la distanta calculatoarele.

Browsere de Internet

Pentru a utiliza WEB-ul avem nevoie de software specializat de navigare numit browser.

Browsere cele mai cunoscute sunt:

- Internet Explorer - produs de firma MicroSoft (fig.4).

- Netscape Navigator - produs de firma Netscape.

Browserele permit cu usurina accesarea oricaror informaii prin simpla scriere a adresei resursei cautate.

WWW-ul utilizeaza Internetul ca mediul de comunicare si se bazeaza pe niste concepte total diferite si anume pe conceptul de hypertext, avand la baza doua standarde si protocoale, anume limbajul HTML si protocolul HTTP. Protocoalele HTML si HTTP (protocolul de transfer al hyper-textului) permit oricarui site Internet sa furnizeze sau sa gazduiasca pagini web. Orice pagina Web se poate referi la orice alta pagina de Web, chiar fara a fi in neaparata cunostiina de cauza.

Internet Explorer, Netscape Navigator, Opera

Pentru a utiliza WEB-ul avem nevoie de software specializat de navigare numit browser.

Browserele sunt programele de explorare/navigare ce permit accesarea at`t a unor locaii Web, c`t si a unor servere WAIS, Gopher, FTP sau chiar Telnet. Cele mai cunoscute astfel de programe sunt: Internet Explorer (produs de firma MicroSoft), Netscape Navigator (produs de firma Netscape), Opera, Mosaic, Lynx.

Browserele permit cu usurina accesarea oricaror informaii prin simpla scriere a adresei resursei cautate.

In lucrarea de faa nu vom vorbi insa dec`t despre primele trei, utilizarea celorlalte browsere existente fac`ndu-se similar. Programele menionate au cam aceleasi funcii si caracteristici, iar interfeele grafice sunt asemanatoare.

Internet Explorer este un browser produs de firma Microsoft. Ultima varianta scoasa pe piaa p`na anul acesta este versiunea 6.0.

Aceasta conine multe imbunatairi faa de versiunea anterioara (5), este mult mai rapida dar la fel de instabila, pierzand foarte repede conexiunile cu serverele de http accesate.

In figura urmatoare este prezentata pagina de inceput a acestui utilitar de navigare pe Internet.

Figura 4  Internet Explorer

Internet Explorer are ca principale elemente: un meniu de opiuni (File, Edit, View, Go, Favorites, Help), o bara de butoane si una de adresa care indica URL-ul curent.

Bara de butoane

Figura 5 . Bara de butoane

Aceasta bara permite accesul facil la cele mai uzuale opiuni ale browserului. Cele mai folosite sunt:

Back&Forward (Inainte si Inapoi) - folosite pentru comutarea intre ultimile documente vizitate.

Stop - opreste incarcarea documentului.

Refresh - permite o reincarcare a paginii, o actualizare a datelor.

Home - trimite la locaia stabilita de utilizator ca fiind cel mai des folosita.

Search - afiseaza in partea st`nga un camp in care se pot cauta in formaii pe web cu ajutorul unui motor de cautare.

Favorites - afiseaza o lista a celor mai populare adrese ce pot fi grupate in directoare (domenii).

Print - tipareste direct pagina vizualizata.

Font - permite setarea dimensiunii fontului.

Mail - porneste aplicaia clientul E-Mail - Microsoft Outlook® Express.

Butoanele prezentate difera in varianta standard de la o versiune la alta. Cele de mai sus sunt insa cel mai frecvent int`lnite.

Meniu de opiuni

 

Figura 6 Meniu de opiuni

Bara de adrese

Este compusa din doua elemente:

Un c`mp in care se introduce(afiseaza) adresa.

Un buton care acioneaza similar cu tasta Enter trimite efectiv la locaia dorita.

Deplasarea de la un site la altul; se poate face at`t prin scrierea adresei sitului c`t si cu ajutorul butoanelor Back si Forward.

 

Navigarea la int`mplare prin Web este simpla, dar daca se doreste o cautare anume se folosesc butoanele: Search, Favorites, Media si nu in ultimul r`nd History.

Butonul History este foarte important daca ai uitat ce ai cautat in ziua anterioara, acum o saptam`na sau doua etc.

Ce este inclus in Internet Explorer 5 ?

Aici gasii o mica lista a utilitarelor (add-on-urilor) din kit-ul de instalare Internet Explorer 5:

Web browser - Pentru navigarea in World Wide Web;

Microsoft Outlook® Express 0 - Pentru posta electronica si subscriere la grupul de stiri;

Microsoft WindowsT Media Player 6.0 - Program vizionare fisiere multimedia;

Figura 7 Butonul History

Microsoft Chat 2.5 - Client IRC (Internet Realy Chat);

Microsoft NetMeeting® 2.11 conferencing software - Pentru int`lniri virtuale;

Microsoft FrontPage® Express 2.0 Web site creation and management tool - Pentru crearea paginilor Web fara a fi necesara cunoasterea limbajului HTML;

Web Publishing Wizard 1.6 - Pentru publicarea paginilor Web;

Microsoft virtual machine - Pentru marirea vitezei de execuie a aplicaiilor Java;

Internet Connection Wizard - Vrajitor pentru conectare/inre-gistrare la un provider local;

Offline browsing pack - Pentru navigarea c`nd nu exista o conexiune OnLine;

Wallet 3.0 - Pentru comer facil si sigur pe Web;

Agent 2.0 - Pentru vizionarea caracterelor animate pe Web;

Help - Pentru aflarea detaliilor de utilizare a browser-ului Internet Explorer;

Core fonts - Pentru utilizarea/vizualizarea in bune condiii a fonturilor TrueType®;

Dynamic HTML data binding - Pentru sortarea rapida a informaiilor de pe Web;

Browsing enhancements - Pentru utilizarea FTP (Protocol Transfer de fisiere);

VRML 2.0 viewer - Pentru vizualizarea paginilor Web de tip VRML (Virtual Reality Meta Language);

DirectAnimation® application programming interface - Imbunataeste modul de vizualizare a animaiilor si aplicaiilor multimedia;

Vector graphics rendering - Pentru vizionarea imbunataita a graficii vectoriale;

AOL ART image format support - Vizualizeaza imaginile create in formatul de fisiere AOL ART;

Microsoft Visual Basic® scripting support - Pentru rularea rapida a scripturilor;

Additional Web fonts - Fonturi adionale;

Pentru o informare mai completa se vor vizita urmatoarele site-uri:

www. microsoft.com/Download Internet Explorer 0 www.microsoft.com/Complete list of features of Internet Explorer 0

Netscape Navigator

Netscape Navigator este un browser produs de Netscape Communications Corporation. Ultima varianta scoasa pe piaa anul acesta, a acestui browser este 7. 1, care poate fi descarcata gratis de pe site-ul:

https://chanels.netscape.com

In continuare vom face referire la versiunea 6. Versiunea 6 este mult imbunataita in ceea ce priveste interfaa grafica, insa consumul mare de resurse nu o face la fel de atragatoare. La pornirea browser-ului fereastra principala va conine pagina numita main page (ea se poate personaliza in funcie de preferine. Din momentul in care am pornit browserul putem incepe explorarea spatiului WWW.

Prezentarea browserului Nescape se face prin analogie cu Internet Explorer deoarece nu sunt mari diferene intre ele.

Fereastra principala Netscape conine urmatoarele elemente: bara de meniu cu meniurile File, Edit, View, Go, Communicator, Help;

Bara de instrumente care conine butoanele Back, Forward, Reload, Home, Search, Guide, Print, Security, Stop;

Bara Location care conine butonul de activare a bookmark-ului (agenda de adrese) si o locaie in care apare afisat URL-ul paginii curente;

Bara de stare care furnizeaza informaii despre transferul curent de date sau in cazul in care transferul s-a incheiat va apare mesajul: Document: Done, sau alte indicaii referitoare la URL incarcat. Pentru a incarca o pagina e suficient sa tastam URL-ul acelei pagini in locaia aflata in bara Location sau pornind dintr-o alta pagina sa activam un link catre respectiva pagina.

URL-ul unei pagini este format din doua pari componente separate prin // : prima parte specifica protocolul (http, ftp.) iar a doua adresa calculatorului pe care este localizata resursa pe care dorim sa o accesam. Adresa poate fi specificata atat prin adresa de IP sau prin FQDN (Fulll Quolified Domain Name).

Opera

Opera Software AS isi are sediul in Oslo, Norvegia. Browserul Opera a fost dezvoltat in 1994 de o echipa de cercetatori lucr`nd pentru compania norvegiana de telecomunicaii, Telenor.

Ultima varianta scoasa pe piaa anul acesta a acestui browser este 6.0.

Echipa, inclusiv cei doi care au pus bazele Opera Software, Jon Stephenson von Tetzchner si Geir Ivarsoy, au avut viziunea creerii unui browser pentru Internet si multimedia care sa poata fi folosit de toi utilizatorii de calculatoare - inclusiv aceia cu masini mai vechi si cei cu incapacitai fizice. Ei au considerat ca browser-ele existente nu erau potrivite pentru acele piee, si au incercat sa rezolve acest fapt c`t si alte probleme ale Internetului. Printre acestea erau:

viteza cu care programul porneste si obine informaia de pe World Wide Web;

marimea programului (instalare si executabil);

cerinele de resurse (folosirea RAM-ului);

usurina in navigare si configurare.

Multe luni mai tarziu, cel mai uimitor produs din categoria sa s-a nascut, fara sa se bazeze pe un cod deja existent si fara sa foloseasca biblioteci externe comune.

Cei doi fondatori au facut ca avansatul browser sa funcioneze repede si pe masini modeste sau avansate, si sa includa facilitai si pentru utiliza-torii cu incapacitai, fac`nd Opera sa fie primul browser cu aceste caracteristici.

Primele versiuni au fost utilizate numai in cadrul Telenor ca un sistem intern de informaii (Intranet). Telenor nu se vedeau ca experi in software de Internet, deci la sf`rsitul 1995 Jon si Geir au plecat de la Telenor, ceea ce le-a permis sa ia browserul cu ei. Asta a insemnat infiinarea societaii Opera Software AS.

In al treilea sfert al anului 1996 Opera 2.1 a fost disponibil pe Internet, ca versiune shareware de 90 de zile. De atunci, numarul de utilizatori loiali a fost intr-o crestere meteorica, atrag`ndu-i adeseori in cateva minute pe cei ce folosisera anterior un produs concurent.

Echipa din jurul lui Jon si Geir a crescut rapid, fiind imprastiai pe trei continente. Ei sunt decisi sa aiba un cuv`nt greu de spus pe piaa in crestere rapida, cu un produs de calitate susinut si imbunatait prin servicii superioare.

Exista deasemenea versiuni pentru alte sisteme de operare, inclusiv Mac, OS/2, BeOS, Amiga, Linux si EPOC32.

Cei doi fondatori au facut ca avansatul browser sa funcioneze repede si pe masini modeste sau avansate si sa includa facilitai si pentru utilizatorii cu incapacitai, fac`nd Opera sa fie primul browser cu aceste caracteristici.

Opera este un client World Wide Web, adica un program pentru a obine informaii prin World Wide Web sub forma documentelor create cu HyperText Markup Language (HTML). Opera a fost scris de la zero, si nu foloseste cod bazat pe Mosaic al NCSA. Avantajele pentru utilizator sunt evidente: fara cod inutil, fara "umflaturi", fara compromisuri - numai ultimele tehnici de programare si expertiza, rezultatul fiind un cod rapid si stabil, care, spre deosebire de muli competitori, adera standardelor HTML ale World Wide Web Consortium (W3C).

Ce face Opera sa fie diferit este combinaia intre un program mic, viteza la incarcarea documentelor HTML, fie de pe Internet sau locale, stabilitate in incarcarea si afisarea paginilor web, multe opiuni de configurare si funcionalitatea totala.

Prin facilitaile unice, Opera va poate ajuta sa salvai preiosul timp petrecut online si sa evitai frustrarile, mai ales c`nd suntei la drum.

Funcii care nu trebuie ratate

Opera este singurul browser comercial care suporta cel mai inalt nivel de securitate: SSL 2 si 3 pe 128 biti, ca si TLS 1.0. Nu este necesar sa facei compromisuri cu soluii av`nd numai 40 biti sau 56 biti. Criptarea pe 128 biti este considerata imposibil de spart, fac`nd-o astfel excelenta pentru comer online in sigurana, banking si in cur`nd e-mail.

Opera poate deschide ferestre multiple (SHIFT- click butonul st`ng al mouse-ului) in loc de mai multe ferestre ale aceleiasi aplicaii, ceea ce salveaza memorie si timp, furniz`nd multa putere c`nd este vorba de navigaie si gestiunea documentelor.

O alta funcie unica este de a deschide o noua fereastra document in fundal, fara sa se suprapuna cu cea pe care o citii (SHIFT-CTRL- click butonul stang al mouse-ului). Utila si economiseste timp atunci c`nd navigai prin listing-uri lungi oferite de motoarele de cautare sau pagini de link-uri.

Putei alterna afisarea imaginilor in timp real (G), si nu doar prin preferinele generale. Acest lucru inseamna ca daca un document se incarca greu din cauza imaginilor.

Meniurile urmeaza standardele, bara de butoane are aceeasi succesiune a butoanelor, si alte facilitai - de ex. posibilitatea de a deschide ferestre multiple simultan familiara din utilizarea normala a MS Windows. Multiplele opiuni pentru configurare vor convinge, iar web-ul va arata cum dorii - folosind preferinele personale.

Dezvoltatorii Opera s-au asigurat intotdeauna ca programul poate fi usor de folosit pentru oricine. Ca rezultat, au inclus modul de a folosi programul cu tastatura, care poate fi util pentru toi cei ce nu sunt obisnuii cu utilizarea prelungita a mouse-ului. Numeroase sau prea mari, un click grabeste incarcarea dramatic.

Multe documente web nu sunt placute vederii. Daca int`lnii un document scris cu un font deschis la culoare si un fundal inchis, putei alterna intre setarile documentului si setarile utilizatorului cu un singur click (CTRL-G).

Daca marimea fontului dintr-un document este prea mica, puteti mari si micsora de la 20% la 1000% !

Opera suporta un numar mare de plug-inuri compatibile Netscape, inclusiv plug-inul Java 32 bit de la Sun. Un numar de plug-inuri suportate pot fi gasite inca de la prima instalare.

Opera poate fi folosit si pentru a obine informaii folosind FTP, Gopher si WAIS, si pentru a citi grupurile de stiri. Aceeasi interfaa simpla este folosita pentru toate aceste servicii. Puteti trimite sau primi posta electronica cu Opera sau sa folosii un program de posta extern.

Opera poate reda fisiere de sunet MID si WAV (folosind un plug-in), sa afiseze imagini GIF si JPEG , sa redea filme AVI (daca avei Video pentru Windows instalat). Cu plug-inuri, Opera poate sa redea un numar mare de fisiere multimedia.

Opera a fost scris pentru Microsoft Windows si foloseste designul standard Windows si modul de lucru al acestuia. Utilizatorii vor recunoaste deci multe funcii din alte programe, cum ar fi lucrul cu textul, etc. Scopul a fost accesul simplu si rapid la funciile importante, fiind in acelasi timp prietenos pentru cei cu diferite handicapuri.

Dezvoltatorii Opera cred ca ar trebui sa fie posibil sa folosii Internetul fara sa fii specialist in limbi straine. Este intotdeauna bine sa stii o limba straina, dar intenia este sa cumparai programul scris in limba dvs. Opera a fost deja produs in:

o Engleza

o Germana

o Spaniola

o Suedeza

o Franceza

o Italiana

o Maghiara

o Daneza

o Portugheza

o Rusa

o Poloneza

o Finlandeza

o Romana

Alte funcii noi, dar extrem de utile si interesante:

simularea unui scroll-mouse (prin apasarea simultana a celor doua butoane ale mouse-ului), plus alte funcii deosebite ale mouse-ului;

program intern FTP (cu funcie resume);

securitate ridicata;

client e-mail cu gestiune multipla de conturi;

memorarea in cazul unei iesiri accidentale din program a documentelor active;

cautarea in Internet se face direct din browser, cu ajutorul unor motoare de cautare definite (Google, Altavista, Lycos), fara a mai fi necesara incarcarea propriu-zisa a paginilor motoarelor respective.

informaii detaliate privind incarcarea paginilor.

Exista din pacate si c`teva puncte in minus :

stabilitatea produsului, care la ultimele versiuni pare ca s-a imbunatait simitor;

necesitatea instalarii unui numar mare de plug-in-uri;

Cu toate acestea Opera ram`ne un competitor serios intre producatorii de browsere si poate unul dintre cele mai bune existente la ora aceasta pe piaa.

WWW-ul utilizeaza Internetul ca mediul de comunicare si se bazeaza pe niste concepte total diferite si anume pe conceptul de hypertext, av`nd la baza doua standarde si protocoale, anume limbajul HTML si protocolul HTTP.

Protocoalele HTML si HTTP (protocolul de transfer al hyper-textului) permit oricarui site Internet sa furnizeze sau sa gazduiasca pagini web. Orice pagina Web se poate referi la orice alta pagina de Web, chiar fara a fi in neaparata cunostiina de cauza.

World Wide WEB este la ora actuala cel mai utilizat serviciu Internet, transform`nd Internetul intr-o sursa de informaii si un instrument de marketing deosebit.

7 Cum ne putem conecta la o pagina Web?

Orice resursa din Internet are un nume unic de referina care poate fi utilizat pentru accesarea documentului (fisierului) respectiv. Acest nume generic se numeste URL (Uniform Resource Locator- Localizator Uniform de Resurse).

URL-ul este constituit dintr-un numar de elemente, asa cum este exemplificat mai jos:

https://www.internopolis.com/virtualNT/default.html.

Aceasta adresa este formata din:

1. Prima parte (https:) - reprezinta serviciul care furnizeaza resursa, urmat de doua puncte (:) dar majoritatea browserelor opteaza implicit pentru https:, daca nu se precizeaza serviciul.
2. A doua parte (//www.internopolis.com) - este adresa serverului care conine resursa, pe care se stocheaza fisierul, precedata de doua semne //; fie sub forma numelui domeniului, fie sub forma unei adrese IP.
3. A treia parte (/virtualNT/) - reprezinta calea spre fisierul respectiv, in sistemul de fisiere al serverului. Fiecare director este precedat de un singur semn / (stil Unix), indiferent de sistemul de operare rulat de server;
4. A patra parte (/default.html) - numele fisierului care urmeaza a fi accesat, precedat de un semn /.

Toate URL-urile respecta acest format, indiferent de serviciul utilizat pentru accesarea documentului dorit.

World Wide WEB este la ora actuala cel mai utilizat serviciu Internet, transform`nd Internetul intr-o sursa de informaii si un instrument de marketing deosebit.

8 Tehnologia client- server a Web- ului

Word Wide Web-ul utilizeaza tehnologia client-server (fig. 5), care consta in urmatoarele[1]:

Un calculator (clientul) formuleaza o cerere.

Cererea este expediata unui server.

Cererea parcurge un mediu p`na la server.

Severul analizeaza cererea, o executa, formuleaza raspunsul si il expediaza clientului.

Raspunsul parcurge mediul inapoi catre client.

Clientul recepioneaza raspunsul la cererea solicitata.

INTERNET

pachete

TCP/IP

http

html