Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » scoala » informatica » internet
Internetul intre copy-right si copy-wrong

Internetul intre copy-right si copy-wrong


Internetul intre copy-right si copy-wrong

Multi dintre cei ce folosesc internetul sunt tentati sa considere ca tot ceea ce se gaseste cu atata usurinta acolo reprezinta un bun public, fie ca este vorba de stiri, de rezultate ale unor cercetari stiintifice, de opere literare, muzica, fotografii, desene s.a.m.d.

Asa sa fie oare? Daca citim cu atentie conditiile de descarcare a fisierelor, ce sunt afisate intr-o fereastra ce apare pe ecran dupa comanda de download, si nu vom da cu nepasare clic pentru a activa mai rapid descarcarea, vom constata ca ne angajam intr-un contract de care ar trebui sa fim constienti pentru ca este necesar sa il respectam.
Conform BSA, pirateria prin internet se refera la orice forma de piraterie software care implica utilizarea internetului ca mijloc de promovare sau distributie a programelor software protejate prin legea copyright-ului.

Un studiu efectuat de aceasta organizatie in prima jumatate a acestui an, arata ca mai putin de jumatate din utilizatorii de internet din SUA chestionati platesc cu regularitate pentru software-ul pe care-l descarca prin internet, desi majoritatea sunt de acord ca dezvoltatorii de software trebuie sa fie recompensati pentru munca lor. Acest studiu reprezinta o prima tentativa a BSA de a intelege comportamentul utilizatorilor si atitudinea acestora in privinta distributiei de software.

Cu toate ca distributia neautorizata de software prin internet reprezinta in momentul de fata doar un segment mic din pierderile de 12 mld.$ cauzate industriei de software de piraterie, lucrurile nu trebuie sa scape de sub control deoarece se estimeaza ca pana in 2005, doua treimi din distributia de software se va realiza prin internet.



Cai de manifestare a pirateriei prin internet

Istoria a aratat ca orice tehnologie noua este folosita atat in scopuri constructive cat si distructive. Internetul nu face exceptie. Posibilitatile extrem de variate de comunicare pot fi folosite in scopuri benefice, dar ofera si o multime de modalitati care permit dezvoltarea pirateriei. Iata care sunt principalele cai de manifestare a pirateriei prin internet:

Peer-to-Peer (P2P) - Tehnologia P2P permite utilizatorilor sa localizeze, partajeze si distribuie informatii intre statii de lucru fara conectarea la un server central, reprezentand una dintre cele mai populare modalitati de transfer de materiale protejate prin internet. Ex.: programe pure P2P ca Gnutella sau FreeNet elimina serverul, nu exista nici un punct central din care sistemul sa poata fi oprit.

E-mail - Posta electronica permite transferul de materiale piratate prin fisiere atasate sau codificare in textul mesajelor, precum si distributia de reclame, oferte, comenzi etc.

News Groups - Functioneaza ca o posta electronica publica. Desi majoritatea servesc ca mijloace de informare legitime, pot constitui si vehicule pentru distributia de software piratat. Participantii pot codifica software-ul piratat in corpul mesajelor postate. Pentru facilitarea transferului, software-ul este divizat in fisiere de dimensiuni mici (aprox. 1 MB).

Internet Relay Chat (IRC) - Sistemul de chat interactiv prin internet permite vizualizarea a ceea ce tasteaza ceilalti membrii conectati la chat ca si cand s-ar tasta de pe propriul calculator. El reprezinta o modalitate foarte populara de a face cunoscute noile situri pirate care permit download-urile. Ca si in cazul News Group-urilor, reprezinta o modalitate facila de a pune in legatura ofertantii si solicitantii de software ilegal.

Situri de licitatii - permit achizitionarea online pe langa produse legale si de CD-uri, DVD-uri piratate, software contrafacut etc.

File Transfer Protocol (FTP) - limbaj standard care permite schimbul rapid si usor de fisiere de dimensiuni mari intre calculatoare diferite. Uneori piratii penetreaza calculatoarele unor companii, ale institutiilor guvernamentale, educationale si folosesc facilitatile FTP pentru a stoca si facilita download-area programelor.

Informatii de fraudare - In afara software-ului piratat, internetul a devenit si depozitarul unor informatii pentru pacalirea mijloacelor de protectie a software-ului. De exemplu, situri pirat ofera liste de numere seriale care permit persoanelor care obtin copii pirat ale unor programe soft sa realizeze instalarea completa a acestora, sa obtina asistenta tehnica si chiar sa isi inregistreze programele.

Link-uri la situri - Natura grafica a Web-ului i-a inspirat pe pirati, care lucreaza clandestin sau in grupuri mici si creeaza in fata dvs. situri ilegale de promovare. Una dintre cele mai frecvente abordari consta in prezentarea de linkuri catre alte situri de unde poate fi descarcat cu usurinta software ilegal. Creatorii si operatorii de directoare pirat vaneaza linkuri noi sau interesante pentru a-si face siturile mai atractive.

Linkuri directe - Unii pirati creeaza pe acelasi calculator pagini web si stocheaza software-ul piratat, care poate fi descarcat din pagina respectiva. Un astfel de sit are insa limitari importante datorita resurselor pe care le necesita.

Linkuri la distanta - Sunt similare cu cele directe, dar programele sunt stocate pe alte calculatoare.

Activitati de 'elita' - Piratii de elita sunt experti angajati in activitati mai specializate decat traficul de soft piratat, cum ar fi crearea de 'crack-uri' pentru dezactivarea protectiei la copiere, instalare, inregistrare.

Piratii informatici


In afara celor care isi procura prin diverse metode produse software fara licenta, era digitala a facilitat si aparitia piratilor informatici. In prezent exista trei categorii de astfel de pirati: hackeri, phreakeri si crackeri. Hackerii sunt persoane care patrund fara autorizatie in retelele de calculatoare, prin internet, fortand barierele de securitate existente. Phreakerii sunt hackeri care au cunostinte aprofundate in sistemele de telecomunicatii si care isi folosesc cunostintele pentru a se sustrage de la plata facturilor telefonice pentru folosirea internetului. Crackerii sunt persoane care sparg protectia produselor software pentru a le putea folosi fara plata licentei. Interesant este ca marea lor majoritate nu recunosc ca fac ceva rau, dimpotriva de cele mai multe ori prin activitatea lor sesizeaza bresele de securitate existente in diferite organizatii, ajutandu-le astfel sa ia masurile necesare, sau actioneaza ca un fel de haiduci moderni care iau de la cei bogati si-i sprijina pe cei saraci.

'Piratii secolului XVIII erau aventurieri apartinand tuturor natiunilor, refugiati politici sau persecutati din cauza religiei lor, care se izolau in locuri unde descopereau libertatea si primele utopii. Azi, piratii informatici au la randul lor propriile utopii si ideologii destul de asemanatoare. Insulele au devenit zone de autonomie temporara. Noi nu navigam pe aceleasi mari, nu cautam bogatie, ci mai degraba cultura, cunoastere. Noua ne place informatica si preferam sa cream decat sa distrugem. Avem si noi morala noastra. Ceea ce facem, facem pentru altii, furnizam crack-uri de programe celor care nu isi permit sa plateasca. Nu ne plac parolele care ascund informatii importante. Ne place justitia sociala si actionam in conformitate cu idealurile noastre. Culpabilizarea hack-erilor este o exagerare, ea blocheaza o stare de spirit'.- sustinea un hacker francez.

Ce este si ce nu este warez?

Software-ul piratat prin internet este cunoscut si sub denumirea de warez. Si, cu toate ca pana acum am vorbit numai despre piraterie, vom vedea in continuare ca nu orice produs software descarcat din internet intra in aceasta categorie.

V-ati intalnit atat pe internet cat si pe CD-urile revistelor de specialitate cu termenii shareware, freeware, public domain. Criticile si reprosurile de multe ori agresive ale unor cititori ce se simt frustrati ca gasesc produse care functioneaza doar un numar limitat de zile sau nu sunt complete (asa cum le gasesc la vanzatorii ambulanti de pe strazi sau care isi fac cunoscute ofertele prin internet), ma fac sa subliniez intelesul acestor termeni. Cele trei categorii ofera, dupa cum veti putea constata, diverse grade de libertate in folosirea acestor de produse software.

Shareware este un produs software care este distribuit gratuit, in scopul incurajarii utilizatorilor de a-i incerca functionalitatile. Unii producatori ofera o versiune shareware a programului lor pentru un anumit interval de timp (de obicei 30 de zile), la expirarea caruia folosirea fara licenta devine un act de piraterie. Alte produse shareware, numite si liteware, au dezafectate anumite functii esentiale (de exemplu, editorul HTML - HTML Assistant Pro - care permite crearea si afisarea de pagini web, dar nu permite utilizarea facilitatilor de creare si utilizare de formulare), ce sunt activate odata cu achizitionarea licentei.
Freeware este un produs software care poate fi folosit gratuit o perioada de timp nedeterimnata. Totusi exista cateva restrictii. Dreptul moral al autorului asupra produsului se pastreaza, astfel, de exemplu, daca produsul contine informatii despre autor, suprimarea acestora constituie contraventie. De asemenea, un program freeware nu poate fi incorporat intr-un alt program dezvoltat ulterior.


O categorie speciala de programe freeware sunt asa numitele postcardware, care pot fi utilizate gratuit pe baza unei carti postale trimise de utilizator furnizorului ca forma de plata. In acest fel, furnizorul are un control asupra numarului de copii folosite.
Public Domain Software sunt programe care pot fi utilizate fara restrictii, inclusiv ca parti componente ale altor programe. Astfel de programe au fost realizate de-a lungul anilor de comunitatea Unix.

Provocarea digitala afecteaza si industria divertismentului

Nu numai produsele software sunt piratate prin internet, formatele digitale de reprezentare a sunetelor si imaginilor contribuie la diversificarea posibilitatilor de stocare si distribuire a muzicii si filmelor, nu intotdeauna insa pe cai legale. Specialistii studiaza fenomenul pentru a avertiza din timp asupra pericolelor posibile.

Compania de cercetare Forrester Research sustine ca 'Pirateria prin internet nu este periculoasa pentru industria muzicala'. Un studiu dat publicitatii pe 13 august 2002, efectuat asupra 1000 de consumatori online din SUA, arata ca nu s-a observat o descrestere evidenta a vanzarilor de CD-uri cu muzica digitala, iar lucrurile pot fi imbunatatite daca vor fi perfectionate modalitatile de cautare, copiere si plata a firmelor autorizate de distributie.

Specialistii de la Forrester Research considera ca scaderea vanzarilor din ultimii doi ani nu se datoreaza download-urilor, ci mai degraba recesiunii sau competitiei altor mijloace de divertisment, cum ar fi de exemplu jocurile video. Mai mult, Forrester prezice o crestere a veniturilor din vanzarile de muzica digitala in US de la 3 mil.$ in 2001 la peste 2 mld.$ in 2007, reprezentand 17% din totalul veniturilor ce urmeaza a fi obtinute in industria muzicala.

Un alt studiu, realizat de KPMG si The Economist Intelligence Unit, dedicat situatiei mediilor digitale, publicat pe 2 octombrie 2002, la care au raspuns sase din cele zece companii media de varf din SUA, Marea Britanie, Australia si Japonia, a urmarit colectarea de informatii privind modul in care raspandirea pirateriei software (CD, MP3, DVD etc.) pe internet afecteaza strategiile companiilor media de distribuire de continut digital si servicii. 43% din repondenti au spus ca ofera majoritatea produselor pe internet, iar 81% au afirmat ca folosesc diferite modalitati de codificare/protectie la copiere a continutului.
Subliniind amenintarea deosebita pe care o reprezinta pirateria prin internet, raportul subliniaza ca firmele de media sunt ele insele vinovate de amploarea pe care a luat-o pirateria. In primul rand, noile modele de business ar fi trebuit sa tina seama nu numai de beneficiile cat si de riscurile internetului. Apoi, furnizorii ar trebui sa prevada metode de fidelizare a clientilor, sa prevada reduceri masive de costuri etc., astfel incat cumpararea produselor piratate sa nu mai fie atractiva. Nu in ultimul rand, ar trebui sa se acorde o atentie sporita metodelor de codificare.

Dinamica dezvoltarii noilor tehnologii a facut ca pentru a doua oara in cei cinci ani de existenta a legii copyright-ului in SUA, sa fie necesara luarea unor decizii privind modalitatile de aplicare ale acesteia si identificarea exceptiilor. In Statele Unite se desfasoara in prezent o dezbatere publica referitoare la protejarea continutului media digital: muzica, film, software, carti electronice etc., care urmeaza a fi finalizata pe 18 decembrie. Necesitatea dezbaterii a aparut ca urmare a unor controverse privind aplicarea acestei legi. Nu se urmareste modificarea legislatiei existente, ci sugestiile publice privind tipurile de activitati care ar trebui legalizate in spiritul legilor curente.


Sub microscopul public se afla asa numita clauza anti-frauda a Digital Millenium Copyright Act, care interzice folosirea in scop de inselaciune a 'metodelor tehnologice care controleaza accesul la o lucrare', precum si crearea si distribuirea de instrumente cu acelasi scop. Legea a fost folosita la Hollywood pentru interzicerea programului DeCSS, care poate fi utilizat la copierea DVD-urilor. De asemenea a stat la baza arestarii de catre FBI a programatorului rus Dmitry Sklyarov, care a contribuit la crearea tehnologiei de spargere a protectiei cartii electronice despre sistemele Adobe. Printre exceptiile propuse se afla posibilitatea de stergere din filme a unor scene cu un continut discutabil, care sa poata fi inchiriate parintilor sau altor persoane care doresc eliminarea unui anumit tip de abordari.

Nota: Puteti trimite orice intrebare privind pirateria software sau legea copy-right-ului pe adresa [email protected]. Veti primi raspunsuri de la avocati ai biroului BSA Romania si ai altor specialisti din domeniu.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.