Internetul si comertul electronic

Internetul si comertul electronic

1. Tehnologia de retea

Telecomunicatiile si tehnica de calcul apartin astazi domeniului inaltei tehnologii. Ambele, ca manifestari ale progresului tehnic, au aparut la momente diferite in timp, la mare distanta, si apartin unor sectoare dferite (respectiv serviciilor si productiei materiale si mijloacelor de productie). Efectele cumulate din asocierea lor s-au potentat reciproc si au condus la aparitia Internetului, care s-a plasat pe una din ultimele trepte in piramida progresului tehnic. Internetul este considerat, in primul rand, un mediu pentru diseminarea rapida a informatiei. Aplicatiile ulterioare ale acestuia au fost de natura sa-l includ printre cele mai importante inovatii care vor marca viata economica, sociala si culturala la inceputul acestui secol.

Anul 1992 a marcat aparitia celei mai raspandite aplicatii Internet, pana in prezent, World Wide Web (www). Popularitatea acesteia este atat de ridicata, incat deseori se face confuzia dintre Internet si www. Aceasta aplicatie a creat posibilitatea de a accesa date prezentate sub forma unor "pagini web", continand text, grafice, sunete si animatie, limbajele de programare specifice fiind HTML si Java. Informatiile accesate deveneau in acest fel mult mai bogate in continut si mai attractive. WWW a introdus de asemenea o noua caracteristica in cadrul accesului la informatii: interactivitatea.

Evolutia Internetului este un proces continuu care se desfasoara in paralel cu inovatiile din domeniul tehnologiei informatiei. Aparitia mijloacelor mobile de calcul si telecomunicatii, cum sunt telefoanele mobile sau PDA-urile (Personal Digital Assistant), reprezinta o noua provocare pentru accesibilitatea Internetului. Ca si comunicatiile prin satelit, telefonia mobila prezinta avantajul ca serviciile oferite pot fi utilizate in orice punct din spatiu (presupunand ca reteaua acopera intregul mapamond), accesarea Internetului prin reteaua de telefonie mobila aflandu-se in plina expansiune.

2. Economia Internetului

In Economia Internetului sunt incluse acele companii care isi realizeaza vaniturile partial sau in totalitate prin activitati legate in mod direct de Internet, sau prin valorificarea bunurilor si serviciilor utilizate in sectorul Internet. Companiile vizate sunt fie producatori de infrastructura (Dell, IBM, Microsoft), fie distribuitori de bunuri si servicii prin Internet (eToys, Amazon.com), fie intermediari care faciliteaza prin Internet interactiunea dintre cumparatori si vanzatori (eBay, Yahoo!).

Conceptele Economiei Internetului cuprin doua mari componente: Infrastructura si Activitatile economice, etalate pe patru nivele:

1. Infrastructura fizica (infrastructura regionala si nationala de telecomunicatii, furnizorii de servicii Intrnet, producatorii de echipamente de retea, sau de hardware de tip client si de tip server)
2. Aplicatiile Internet- se refera la acele activitati creatore de programe precum si la activitatile de servicei care propulseaza Internetul in sfera circuitului modial de valori (consultanta in domeniul Internet, Aplicatii pentru comertul electronic, aplicatii multimedia, solutii pentru Web, servicii de training on-line, sisteme de operare pentru retele, etc)
3. Intermediari- "Market makers" sunt societatile care, preluand facilitatile Internetului, pun la dispozitia pietei, in industriile verticale dar si publicului, piese pentru componente si subansamble ale unor produse finite, precum si servicii specilizate (agentii de turism on-line, brokeri on-line, portaluri, servicii de publicutate on-line)
4. Tranzactii on-line- comert electronic in sens restrans (distribuitori on-line, producatori care isi distribuie marfurile diect prin Internet, furnizori de servicii de transport cu distributie prin internet, servicii de coletarie.

Putem astfel spune ca Internetul este mai mult decat un canal alternativ de marketing, constituind chiar baza unui sistem economic autohton format din:

Retele globale de comunicatii

Aplicatii si capital uman

Piete electronice interconectate

Producatori si intermediare

Reguli si legi de functionare specifice activitatilor economice desfasurate prin Internet

3. Comertul electronic

Intermedierea si tranzactiile propriu-zise care formeaza activitatile economice incluse in economia Internetului reprezinta comertul electronic in sens larg.

Termenul "comert electronic electronic commerce, e-commerce, Internet Commerce) se refera la desfasurarea unor activitati economice prin Internet, respectiv la vanzarea de bunuri si servicii prin Internet. In functie de anumite caracteristici ale marfurilor tranzactionate, acestea pot fi livrate direct prin Internet (este cazul marfurilor "digitalizabile", cum este software-ul), sau pot fi livrate fizic, de regula la domiciliul cumparatorului.

Prezenta unei firme pe Internet inseamna publicitate si, desigur, promovarea acesteia in mediile internationale de afaceri, plasand-o in atentia a milioane de persoane din comunitatea de afaceri de pe intreaga planeta. Practic acest lucru se realizeaza prin crearea si inscrierea unor pagini in care sa fie prezentat profilul firmei, gama de servicii si produse oferite, informatii privind posibilitatile de contactare sau intentiile de colaborare.

Cea mai simpla forma de distributie electronica, prezentand avantajul de a functiona, practic, non-stop si de a-si actualiza cu multa usurinta oferta, este cunoscuta sub denmirea de magazin virtual sau e-shop. In cadrul unui e-shop sunt prezentate, prin intermediul cataloagelor, produsele, preturile, serviciile si modalitatile de plata pentru oferta diferitelor firme. Aici se insereaza ilustratii, descrieri, preturi si alte informatii utile legate de produse. Functionarea magazinului electronic se desfasoara astfel:

Cumparatorul potential consulta site-ul sau paginile vanzatorului , isi selecteaza un grup de produse sau servicii, apoi completeaza, de regula, un formular electronic cu doleantele sale pe care il transmite on-line

Se stabileste de catre cei doi parteneri de afaceri modalitatea de plata: carte de credit, banking electronic, digital cash, prin intermediul cluburilor de cumparatori

Se alege, de regula, de catre comparator, modalitatea de ambalare si livrare a marfurilor.

Conditiile de participare in comertul electronic sunt:

- confidentialitatea (necesitatea unei metode adecvate de codificare astfel incat informatiile confidentiale sa poata fi transmise electronic in siguranta)

- autentificarea (se asigura prin utilizarea semnaturilor electronice)

- integritatea (mesajul trebie transmis integral, fara modificari, in forma in care a fost redactat)

- non-repudierea (nici una din parti nu are posibilitatea sa repudieze sau sa nege ca ar fi autoarea unui anumit mesaj sau comunicare)

4. Modalitatile de plata in comertul electronic

O parte importanta a platilor pentru achizitiile on-line se face prin intermediul mijloacelor de plata traditionale: cecurile pe suport de hartie, numerar la livrare sau inainte de livrare (comanda contra cost). Intre instrumentele moderne de plata insa, se insciu:

Cartea de credit- cel mai utilizat mijloc de plata pentru tranzactiile electronice de tip 'Business to Client"

Cardul de debit- se utilizeaza pe plan European prezentand avantajul unor costuri mai mici aferente tranzactiilor in comparatie cu cecurile obisnuite

Cardul de comparator- carduri emise de angajatori pentru proprii angajati in vederea cumpararii de produse si servicii din anumite domenii comerciale

Cecurile electronice- completarea unui formular on-line de catre client a acelorasi date ca si pentru un cec traditional, date ce vor fi trecute ulterior de comerciant pe un formular cec obisnuit.

Portofelul digital sau portofelul electronic- se bazeaza pe indentificarea utilizatorului printr-un certificat digital. La crearea propriului portofel electronc, clientul va furniza doar o data informatiile referitoare la cardul sau de credit primind un cod care va fi utilizat ca informatie principala in tranzactiile online.

Facturile telefonice- contravaloarea tranzactiei este trecuta de utilizator pe factura de telefon proprie (debitare electronica)

Banii lecetronici prezinta avantajul transferului direct de la sursa la destinatar prin pastrarea anonimatului tranzactiei fiind usor de folosit in cazul tranzactiilor de valoare mica.

5. Contractele in comertul electronic

Principalele modalitatii de a incheia contracte de comert electronic sunt urmtoarele:

E-mail- ofertele si confirmarile de oferta pot fi transmise intre parteneri in totalitate prin e-mail, sau pot fi combinate cu documente pe suport de hartie, faxuri sau mesaje verbale

Formulare afisate pe pagina de Internet- formulare de comanda pe care cumparatorul le poate completa in timp real (online) si, in cazul acceptarii de catre vanzator, acesta capata valoare de contract

Contracte de vanzare in masa online- contracte incheiate prin intermediul unei conduite "online", pe baza acceptarii unor termeni si conditii stabilite de vanzator

Sistemul de interconectare intre companii- Electronic Data Interchange (EDI)- asigura efectuarea unui amplu schimb de informatii, de oferte, acceptari de oferta, facturi pe baza carora sunt generate contracte electronice valabile

Agentul electronic- o entitate creata pe baza unui program "software" care actioneaza direct pe piata pe baza solicitarii transmise de comparator, fara a fi necesara interventia unui agent economic real.

6. Avantajele si dezavantajele comertului electronic

a) Avantaje pentru companii:

Costuri reduse de aprovizionare, stocare,manipulare

Largirea ariei de clienti

Imbunatatirea activitatilor de service

b) Avantaje pentru cumparatorii individuali

Sortiment largit

Usurinta procurarii

Preturi mai mici decat in magazinele traditionale

c) Dezavantajele comertului electronic:

Accesul la un calculator

Disponibilitatea si costurile accesului la serviciile de internet

7. Legislatia in domeniul comertului electronic in UE

Atat la nivelul Uniunii Europene, cat si al statelor membre au fost elaborate o serie de initiative si Reglementari menite sa elimine nesiguranta in domeniul riscurilor legale si sa intareasca increderea in dezvoltarea unui mediu favorabil comertului electronic. Printre cele mai importante se numara:

Directiva privind semnatura electronica dispune extinderea unei semnaturi electronice de statele membre numai daca satisface conditile legale privind semnatura in datele cu forma electronica si daca este admisa ca proba in procedurile legale din statul respectiv

Directiva privind comertul electronic urmareste crearea unui cadru legal favorabil pentru dezvoltarea comertului electronic si cresterea increderii in tranzactiile online.

Directiva UE privind vanzarile la distanta urmareste protectia consumatorilor impotriva unor riscuri legate de vanzarile la distranta si cresterea increderii in acest mijloc de comercializare.

Propunerea de directive UE privind marketingul la distanta al serviciilor financiare prevede ca o anumita informatie trebuie sa fie la dispozitia consumatorului anterior incheierii contractului, pe suport de hartie sau alt mediu durabil, acesta avand la dispozitie o perioada de 14-30 de zile in care se poate retrage.