Termenul netiquette este o combinatie a cuvintelor "network etiquette" si inglobeaza regulile pe care trebuie sa le respectam atunci cand folosim comunicatiile online.
Eticheta include niste cerinte dictate de buna crestere sau impuse de autoritati in viata sociala sau oficiala. Atunci cand intram intr-o noua cultura - si cyberspatiul are propria sa cultura - putem foarte usor sa avem greseli de comportament chiar fara sa ne dam seama. Putem jigni pe altii sau putem sa nu intelegem actiunile altora si sa le interpretam ca o ofensa la adresa noastra atunci cand de fapt nu e cazul. In cyberspatiu putem uita faptul ca interactionam cu alte persoane datorita lipsei contactului direct. De regula interactiunea are loc prin text dar mai nou videoconferintele permit si interactiuni prin imagine si in direct.
Cei mai multi internauti, in special cei nou veniti in acest spatiu, cu toate ca sunt bine intentionati, fac greseli ce tin de eticheta. In continuare vom trece in revista o serie de aspecte ce tin de eticheta in cyberspatiu, in special pentru a veni in sprijinul celor care vor sa inceapa sa descopere acest spatiul virtual. Vom enumera cateva reguli de baza si principii care trebuie respectate.
Regulile pot fi diferite de la un domeniu la altul: cu toate ca exista reguli care se aplica oriunde in cyberspatiu, exista totusi si aici unele nuante. In unele locuri pot exista reguli suplimentare, mai stricte, pe cand in alte locuri libertatea de actiune poate fi mai ridicata. De aceea, este bine ca inainte de a intra intr-o conversatie sa studiem prima data locul pentru a sti ce este permis si ce nu. De exemplu pe un forum de discutii nu este indicat sa punem intrebari care nu au legatura cu subiectul pentru ca ii vom deranja cu mesajele noastre pe cei care sunt interesati de subiectul respectiv.
Greselile facute din ignoranta trebuie iertate: greselile minore pot fi ignorate. Daca constatati greseli mai grave de le neticheta atunci autorul poate fi atentionat in mod politicos printr-un mesaj privat.
Atunci cand comunicam prin mijloace electronice de regula folosim text, care nu ne permite sa exprimam gesturi, expresii faciale, tonalitatea a vocii si ceea ce scriem se poate sa fie interpretat altfel fata de cum am intentionat noi initial. Acelasi lucru este valabil si pentru cei cu care comunicam.
Pentru exprimarea unor stari in scris s-au inventat asa numitele "emoticons" (emotional icons). Aceste "emoticons" sunt combinatii de caractere pe care daca le rotim cu 90 de grade spre dreapta vom obtine anumite expresii faciale sau simboluri. O parte din ele le enumeram in tabelul de mai jos.
Fericit |
||
Zambet |
||
Foarte fericit |
||
D |
Ras cu gura larg deschisa |
|
:-O |
Surprins (O!) |
|
:-P |
Limba scoasa |
|
Semn cu ochiul |
||
Trist |
||
Foarte trist |
||
Nedumerit |
||
B-) |
Ochelari de soare |
|
X-< |
Nervos |
|
Adormit |
||
|
Trandafir |
|
<):-) |
Cowboy |
|
O:-) |
Inger |
|
3:-O |
Vaca |
|
|
Maimuta |
|
:O) |
Porc |
|
Gandire |
||
Obosit |
||
:-<> |
Sarut |
|
Sarut |
||
Sarut frantuzesc |
||
Sarut frantuzesc |
||
Strigat |
||
Doi oameni vorbesc |
||
Doctor |
||
C=:-) |
Bucatar |
Puteti gasi multe alte "emoticons" la adresa:
https://emoticons.muller-godschalk.com/emoticon.html
Termenul firewall intr-o traducere libera inseamna zid de protectie impotriva focului. Cand vorbim despre calculatoare si folosim acest termen el are semnificatia unui sistem format din componente hardware si software care protejeaza un calculator host conectat la Internet sau o intreaga retea a unei companii impotriva accesului neautorizat din afara. Orice tentativa de atac asupra sistemului de calcul sau asupra retelei protejata prin firewall se va lovi de acest zid de protectie. Un sistem firewall trebuie sa permita accesul utilizatorilor din interiorul retelei in afara. Daca acest lucru nu ar fi permis atunci nu ar mai avea nici un rost existenta conexiunii la Internet. Atacurile la securitatea sistemelor informatice au loc din mai multe motive: obtinerea unor date confidentiale, obtinerea unor avantaje materiale sau economice, spionaj, teribilism sau pur si simplu pentru a dovedi ca se poate si pentru ca cei care executa aceste atacuri sa obtina o recunoastere a abilitatii lor.
Exista retele in care accesul din afara trebuie permis la unele servicii care ruleaza pe reteaua interna si in acest caz firewall-ul trebuie configurat in asa fel incat sa fie permis acest acces. De exemplu, reteaua unei companii poate contine un server web sau ftp, iar accesul la aceste servicii trebuie permis pentru toti cei care doresc sa aiba acces la ele.
Pentru un calculator individual conectat la Internet putem configura firewall-ul astfel incat sa fie interzis din afara accesul la toate serviciile si astfel putem obtine o protectie totala.
Persoanele care incearca penetrarea sistemelor de securitate a sistemelor informatice poarta numele de hacker sau cracker. Acestia exploateaza deficientele sistemelor de operare si a serviciilor care ruleaza pe calculatoarele conectate la Internet pentru a obtine un anumit nivel de acces. Pierderile pe care le putem suferi dupa un atac reusit sunt direct proportionale cu valoarea informatiei stocata pe sistemul atacat. Pierderile pot fi nu numai materiale, ele pot consta si de exemplu in deteriorare reputatiei.
Existenta unui firewall nu garanteaza in totalitate faptul ca sistemul nu va putea fi penetrat dar ne ofera totusi un nivel mai mare de securitate decat lipsa lui. Pentru ca hackerii sa nu poata exploata deficientele sistemele de operare si a serviciilor trebuie sa ne asiguram ca acestea sunt actualizate la ultimele versiuni. Producatorii de sisteme de operare si programe de aplicatii lanseaza periodic asa numitele ServicePack-uri care corecteaza deficientele descoperite in produsele lor. Actualizarea sistemului de operarea se poate realiza si automat. De exemplu, sistemele de operare Windows au inclusa facilitatea de actualizare automata.
Calculatoarele individuale conectate la Internet (indiferent de tipul de conexiune - temporara sau permanenta) vor fi protejate de atacurile din exterior prin programe firewall. Sistemele de operare moderne (mai noi) ofera firewall-uri incorporate care devin din ce in ce mai bune dar putem folosi si programe comerciale pentru protectie.
La ora actuala aplicatiile pentru care se foloseste Internet-ul s-au diversificat intr-o masura foarte mare si s-a ajuns ca sa fie folosit si pentru tranzactii financiare in timp real facute din fata calculatorului. Utilizatorii pot sa-si gestioneze conturile bancare cu ajutorul calculatorului de acasa sau de la serviciu, pot sa-si faca cumparaturile din fata calculatorului apeland la magazinele virtuale de pe Internet.
Internet-ul a revolutionat modul in care se vand produsele si modul in care se transfera datele. Internet-ul a creat noi oportunitati companiilor de diferite marimi pentru a-si dezvolta afacerile. Totusi comertul electronic a atras, in mod inevitabil, si o serie de atacuri la adresa securitatii sistemelor electronice din partea unor hackeri care reusesc prin diferite mijloace sa treaca peste sistemele de securitate si sa produca daune importante atat comerciantilor cat si clientilor. Pentru a putea face cu succes comert electronic este nevoie de luarea unor masuri de securitate adecvate si de a intari increderea clientilor in aceste sisteme moderne. Clientii se asteapta ca aspectele de securitate sa fie integrate in serviciile online pe care le folosesc si prin urmare se asteapta ca informatiile pe care le transmit prin Internet (parole, numarul cartii de debit sau credit) sa ramana confidentiale si sa nu cada in mana unor persoane rau intentionate.
Unul din protocoalele folosite pentru securizarea conexiunilor web este SSL (Secure Socket Layer) care permite verificarea identitatii digitale a unui sit si permite clientilor sa verifice autenticitatea si confidentialitatea tranzactiilor digitale. Acestia sunt factori esentiali pentru castigarea increderii clientilor si pentru eliminarea riscurilor asociate cu trimiterea datelor secrete prin Internet. Masurile de securitate, cum este SSL, sunt esentiale pentru a permite realizarea adevaratelor beneficii aduse de Internet.
Protocolul SSL este o tehnologie de securitate dezvoltata de Netscape si folosita pentru criptarea comunicatiilor dintre browser si websit-urile securizate. SSL protejeaza datele transmise prin Internet fata de interceptarea si analizarea lor de catre entitati neautorizate. SSL este standardul de-facto (neoficial) pentru securizarea tranzactiilor prin Internet. Atunci cand un client se conecteaza la un server web care foloseste SSL va vedea in bara de adrese ca URL-ul incepe cu https:// in loc de https://. (s-ul inseamna securizat si criptat). De asemenea in bara de stare a browser-ului va apare un lacat auriu asa ca in figura.
Pentru ca un websit sa foloseasca SSL are nevoie de un certificat SSL (Certificat pentru Server Web). Certificatele SSL sunt instalate pe serverul web care gazduieste websit-ul si permite accesul la functionalitatea de securitate a webserver-ului. Cand se activeaza pentru prima data pe webserver SSL, webserver-ul cere informatii in legatura cu identitatea websit‑ului (numele de domeniu si detalii ale companiei). Serverul creeaza doua chei criptografice - cheia privata care ramane secreta si e cunoscuta doar de serverul web si cheia publica care nu trebuie sa ramana secreta ea fiind accesibila tuturor celor care vor sa verifice autenticitatea sit-ului. Cele doua chei sunt folosite in procesul de criptare astfel incat datele ce se transmit intre server-ul web (sit web) si browser-ul clientului raman confidentiale. Cheia publica este trimisa la o autoritate de certificare de la care se primeste un certificat SSL (dupa verificarea si validarea identitatii websit-ului). Certificatul contine identitatea digitala a websit-ului, care leaga numele de domeniu de informatiile companiei. Certificatele SSL contin numele domeniului, numele companiei, adresa de contact, data emiterii, data la care expira si detalii in legatura cu autoritatea de certificare emitenta. Atunci cand un browser se conecteaza la un sit securizat va primi certificatul SSL al sit-ului si va face cateva verificari asupra lui: daca nu a expirat, ca a fost emis de autoritatea de certificare in care browser-ul are incredere si ca este folosit de websit-ul pentru care a fost emis. Daca unul din aceste teste esueaza utilizatorul va primi un avertisment. Certificatele SSL nu pot fi emise de oricine, acestea pot fi emise doar de autoritatile de certificare. Lista companiilor ce emit certificate digitale este cunoscuta de orice browser.
Figura : Lista certificatelor ce pot fi verificate de browser
Liderul de piata in domeniul certificatelor digitale este VeriSign. Alte autoritati care emit certificate digitale sunt: Thawte, GeoTrust, Equifax etc.
Atunci cand browser-ul intalneste un certificat digital al carui emitent nu poate fi verificat va afisa o fereastra de avertizare care permite utilizatorului sa accepte sau sa refuze accesul la sit.
In concluzie, atunci cand dorim sa facem tranzactii financiare pe web trebuie sa ne asiguram ca acestea se pot face intr-un mod sigur. Sistemele care permit aceste tranzactii devin din ce in ce mai simplu de folosit si nivelul de incredere al utilizatorilor in aceste sisteme este in crestere datorita numarului tot mai mic de tranzactii ilegale.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |