In sistemele tehnologice, coordonarea joaca un rol important la diferite nivele. Rețelele Petri sunt adecvate pentru modelarea și verificarea sistemelor concurente [17],[18],[19].
Sistemele fluxuri de lucruri pot fi modelate de rețele fluxuri de lucru (WF-nets). Acestea sunt rețele Petri cu o locație inițiala și finala, și fiecare locatie intermediara se gaseste pe o cale de la ea pana la cea finala. Efectuarea/execuția unui caz reprezinta o secventa de actiuni ale tranzitiilor, care incepe din marcajul inițial și consta dintr-un singur jeton in locația inițiala. Jetonul din locația finala, fara informații de valoare, lasa in alte locații indicate terminarea adecvata a efectuarii cazului.
Modelul este denumit stabil daca fiecare marcaj accesibil conduce la marcajul final (terminare normala).
Rețele WF sunt modele care furnizeaza ordinea parțiala a activitaților in procese cu resurse, care pot in plus restricționa apariția activitaților. Ca si obiect de analiza se scoate in evidenta influența resurselor in transformarea/prelucrarea cazurilor in rețelele WF. Se iau in considerare doar resurse durabile, care nu pot fi create sau distruse. Rețeaua -RCWF, este o rețea fluxuri de lucru ce conține o rețea/subrețea de producție unde resursele sunt abstractizate, și numarul jetoanelor din locațiile resursa restricționeaza funcționalitatea rețelei de producție.
Un sistem de tranziție este un tuplu unde S este o mulțime a pozițiilor/starilor, Act este o mulțime finita a numelor acțiunii și este o relație de tranziție.
Un proces este o pereche unde E este un sistem de tranziție și starea inițiala. Notam ca și spunem ca a conduce la in E. in continuare omitem pe E și notam . Pentru o secvența de tranziții scriem cand . In acest caz spunem ca este o urma/traseu a lui E. In final, inseamna ca exista o secvența astfel incat . Spunem ca este accesibil din daca .
Un invariant de tip locatie este un vector astfel incat .
Starea mașinii poate reprezenta conflicte intre o locație/poziție și cateva tranziții de ieșire, dar ele nu pot reprezenta concurența și sincronizarea. Formal, fie o rețea Petri, N este o stare a mașinii daca . Starea mașinii se modeleaza dificil cu rețele Petri.
Rețele Petri fluxuri de lucru(rețele WF) sunt rețele in care nodul inițial și cel final indica respectiv starea inițiala și finala a procesului in cauza [17],[19].
Definiția 1. O rețea Petri este o rețea fluxuri de lucru (rețea WF) daca:
N are doua locații speciale: i și f locația inițiala i este locație susrsa Ø, și locația finala este locatia de iesire Ø.
pentru orice nod exista o cale de la i la n și de la n la f.
Presupunem ca locația inițiala a rețelei fluxuri de producție poate conține un numar arbitrar de jetoane, cu scopul de a furniza criterii corecte pentru proiectarea acestor rețele. Corectitudinea consta in terminarea normala, care este denumita stabilitate in teoria rețelelor WF [17],[19],[43].
Definiția 2. N este k-stabila pentru unii , daca pentru toți ; N este stabila daca ea este k-stabila pentru toți .
1. Rețele RCWF
Rețelele WF specifica prelucrarea sarcinilor in interiorul organizației (societații comerciale), fara a lua in considerare resursele disponibile pentru efectuare/execuție. Extindem noțiunea de rețea WF prin includerea informației despre folosirea resursei intr-un model. In general, fiecare resursa aparține unui anume tip, avem o locație pentru un tip de resursa in rețea unde resursele sunt localizate cand ele sunt inactive. Repetam inca odata presupunerea ca resursele sunt durabile și nu pot fi create sau distruse[18].
Definiția 3: O rețea WF cu locațiile inițiale și finale este o rețea RCWF cu mulțimea a locațiilor de producție și mulțimea a locațiilor resursa daca:
Ø;
sunt aplicații N;
sunt aplicații N;
este o rețea WF, care o denumim rețea de producție a rețelei N.
Extindem semantica rețelelor Petri prin introducerea noțiunii de Id-jeton, identificator al jetonului, similar cu o culoare (un atribut) atașata acestuia. Rețeaua RCWF va avea doua tipuri de jetoane:
jetoane colorate pe locațiile de producție, care sunt o pereche (p,a), unde p este o locație și un identificator;
jetoane necolorate in locațiile resursa.
Presupunem ca Id este o mulțime numarabila. Putem scrie pentru proiecția lui pe locațiile de producție (marcaje colorate), și proiecția lui x pe locațiile resursa (parți necolorate). O tranziție este valida in m daca și exista astfel incat conține jetoane pe cu identificatorul a. O actiune a lui t rezulta in cosumarea acestor jetoane și producerea jetoanelor cu identificator a la și jetoane necolorate pe .
Rețelele WF cu Id-jetoane (care sunt o varianta a retelelor Petri colorate), permit prin expresivitatea lor proiectarea proceselor modelate și separarea diferitelor cazuri.
Stabilitatea rețelelor WF reprezinta proprietatea ca fiecare marcaj accesibil din marcajul inițial cu k jetoane pe locația inițiala termina normal, pot ajunge marcaje cu k jetoane pe locația finala, pentru orice numar arbitrar k. In rețele RCWF, marcajul inițial al rețelei este dat de numarul de jetoane in locația inițiala și un numar al jetoanelor resurse pe locațiile resursa. Prin terminare normala pentru rețele RCWF se ințelege ca jetoanele resurse sunt revenite pe locațiile lor cu resurse și toate sarcinile sunt corect expuse, cu excepția celor f care sunt vide/goale. Mai mult, se doreste ca sistemul verificat sa lucreze corect si in cazul in care sunt disponibile mai multe resurse.
O cerința impusa din definiția stabilitații este aceea ca jetoanele resursa nu pot fi create in timpul procesarii și la fiecare moment de timp numarul resurselor disponibile nu trebuie sa depașeasca numarul dat inițial de resurse.
Definiția 4: Fie N o rețea RCWF. N este (k,R) -stabila pentru N, daca pentru toți cu menține: și .
N este k-stabila daca exista , astfel incat N este -stabila pentru toți .
N este stabila daca exista , astfel incat N este-stabila pentru toți N ,.
Problema stabilitații este o problema parametrizata formulata intr-o rețea Petri colorata.
2. Rețele SM1WF
Definitia 5. Fie N o rețea SM1WF.. Resursa efect , producția P și consumul C sunt definite dupa cum urmeaza:
pentru o cale vida
pentru o tranziție t, și
pentru o cale (secvența de tranziții, urmata de o tranziție) și pentru o cale
Noțiunea de efect ne permite sa distingem trei diferite forme ale noțiunii de cale pentru :
C-cale (consumption path) daca
E-cale (equality path) daca
P-cale (production path) daca
Lema urmatoare afirma faptul ca pentru executarea secvenței sunt necesare cel puțin resurse și dupa execuția secvenței raman disponibile cel puțin resurse. Acesta este un rezultat foarte important care ne permite sa ilustram evoluția resurselor in dinamica sistemului.
Lemma 1. Fie o cale in N. Atunci:
1. Daca pentru unele marcaje M, M', atunci M'(r) ≥ și M(r) ≥
Corolar 1. și pentru toți
Corolar 2. Fie k > 0 și o cale astfel incat . Atunci,
In continuare aratam ca in condiții sigure doua cai pot fi comutate.
Lema 2. (Interchange Lemma). Fie M, M' marcaje drumuri astfel incat , și nu este succesorul lui . Daca atunci
Dem. Fie M1 un marcaj astfel incat Din Atunci, . Daca , atunci exista un marcaj M2 astfel incat și Așadar, . Dar , deci și astfel
Urmatoarea Lema ne furnizeaza limita inferioara a numarului de resurse in stari atinse din marcajul inițial și stari ce pot fi atinse de marcajul final. Acest rezultat este folosit in demonstrația unor teoreme ulterioare.
Lemma 3. Fie NP cu M(r) < M'(r).
Daca , atunci exista o C-cale astfel incat
Daca , atunci exita o P-cale astfel incat
Lemma 4. Fie k0 > 0 și fie o C-cale. Atunci exista k > k0 și R N astfel incat
Dem. Fie p= , q= Atunci exista un cu Din presupunerea existenței locației invariante ,
Din corolar 2, k[i] + pentru toti k > 0. din < 0, exista k > k0 astfel incat Luand , și din Corolarul 2.:
Construcția descrisa in demonstrația lemei anterioare poate fi folosita pentru a da sensul verificarii feedback-ul in rețele ce nu sunt stabile.
Fig. 1. Rețea stabila
Fig. 2. Exemplu de rețea RCWF care nu este stabila
Exemplu 1. Consideram C-calea in rețeaua N' din Fig. 2. . Luam tv ca . Alegem un k N ce satisface adica k 1.5, și alegem R ca . Atunci Remarcam ca nu exista resurse ramase și de aceea obținem un blocaj care necesita resurse pentru a continua.
Teorema urmatoare ne da o condiție necesara și suficienta pentru stabilitatea rețelelor SM1WF(State Machine 1-soundness Workflow)[17],[19].
Teorema 1. O rețea SM1WF, N este stabila daca exista un invariant unic de tip locație W astfel incat W(i) = W(f) = 0, W(r) = 1, și mai mult W(p) 0 pentru toți p Pp, și pentru fiecare C-cale atunci exista un succesor P-cale astfel incat
Dem. ): Presupunem ca exista o C-cale astfel incat toți succesorii lui P-cale satisfac Din Lema 4, atunci exista k și R > astfel incat . Daca , și Lema 3. exista P-cale cu ceea ce contrazice presupunerea. Deci, și rețeaua nu este stabila.
): Fie R0 un maxim C peste toate drumurile din N cu = f. Alegerea lui R asigura ca daca cel puțin o resursa R este prezenta, un jeton in rețeaua producției poate fi transferat cu succes din locație pana la cea finala f.
Presupunem și . Prin inducție demonstram R - M(r) ca atunci exista un marcaj M' cu M'(r) = R astfel incat , pentru orice marcaj accesibil exista o cale de de a continua și de a permite returnarea tuturor resurselor consumate(pe aceasta cale). Notam intrucat numarul resurselor consumate este totdeauna nenegativ, astfel incat resursele nu pot fi create. (datorita existenței invariantului de tip locațieW). Daca M(r) = R, expunerea este evidenta. Daca M(r) < R, și aplicam Lema 3 pentru , atunci exista a C-cale astfel incat . Din condiția teoremei, avem P-cale și un marcaj astfel incat , so . Intrucat M"(r) > M(r), ipoteza inducției este aplicabila pentru M", in final obținem și M'(r) = R.
Fie p Pp astfel incat M'(p) > 0. Atunci din R R și din alegerea lui R0, avem . Deci .Aceasta procedura se repeta pentru toți cu M(p) > 0, atingand/obținand
Rețeaua nu este stabila daca ea conține un blocaj/deadlock (un marcaj intermediar ce nu are suficiente resurse pentru o etapa urmatoare) sau o ciclarel/livelock (exista suficiente resurse pentru o etape/pași urmatoare, dar aceste etape nu duc la o terminare proprie).
3. Algoritmul de decizie
Condiția formulata in teorema 1 ne permite sa caracterizam stabilitatea rețelelor -SM1WF. Condiția data nu poate fi verificata direct, intrucat trebuie luate in considerare o multitudine de cai. Remarcam ca este suficienta verificarea unui numar finit de cai.
Algoritmul de decizie prezentat in continuare are gradul de complexitate polinomial in contextul rețelei SM1WF.
Lema 6. Fie un drum ciclic (adica Atunci pentru orice astfel incat și avem , și
Deci, pentru verificarea condiției teoremei 1. este suficient sa consideram numai cai ciclice. Daca caile aciclice sunt finite, stabilitatea rețelei SM1WF este decidabila. Stabilitatea rețelei RCWF poate fi redusa la stabilitatea rețelei SM1WF, adica:
Corolar 3. Stabilitatea rețelei RCWF cu o resursa este decidabila.
In continuare vor fi enunțate leme și corolare care servesc la algoritmul de decizie.
Lema 7. Fie cai astfel incat . Atunci, și
Corolar 4. N este stabila daca și numai daca
Analog Corolarului 2, putem arata ca rețeaua SM1WF-nu are deadlock/impas daca
Cu aceste condiții putem determina daca rețeaua SM1WF este stabila, instabilitatea implica blocaj/deadlock sau ciclare/livelock
Funcția indeplinește urmatoare proprietate:
Lema 8. Pentru toți p și q in Pp avem
Lema 8 conduce la urmatorul algoritm pentru calcularea lui Pentru doua matrici definim unde . Matricea este calculata inițializand matricea cu și Calculand puterile matricii A putem obține punctele fixe și pe baza lor caile de lungime maxima k. Procesul se considera terminat cand nu mai exista nici o cale aciclica.
Exemplu 2. In exemplul din Fig. 1, o tranziție t din i la p și W(i) = 0, W(p) = 3, C(t) = 4, P(t) = 1, cu condiția inițiala a(i, p) = 4 . Matricea inițiala a iterațiilor devine:
A |
i |
p |
q |
S |
f |
||
i |
|
|
|
|
|||
p |
|
|
|||||
q |
|
|
|||||
s |
|
|
| ||||
f |
|
|
|
|
A2 |
i |
p |
q |
s |
f |
||
i |
|
||||||
p |
| ||||||
q |
| ||||||
s |
|
|
| ||||
f |
|
|
|
|
A3 |
i |
p |
q |
s |
f |
||
i | |||||||
p |
| ||||||
q |
| ||||||
s |
|
|
| ||||
f |
|
|
|
|
Dar A4 = A3, deci A3 ne da . Verificam condiția:
pentru , de aici W(i) = W(r) = W(f) = 0 și nici o locație nu are o pondere mai mica. Din W(p) = 3 și toate celelalte locații au pondere mai mica, avem și . In final, pentru x = q avem și . Condiția este indeplinita,deci rețeaua este stabila.
Consideram rețeaua N' din Fig. 2. Atunci este calculat dupa cum urmeaza:
A |
i |
p |
q |
S |
f |
||
i |
|
|
|
||||
p |
|
|
|||||
q |
|
|
|||||
s |
|
|
| ||||
f |
|
|
|
|
A2 |
i |
p |
q |
s |
f |
||
i |
|
||||||
p |
| ||||||
q |
| ||||||
s |
|
|
| ||||
f |
|
|
|
|
A3 |
i |
p |
q |
s |
f |
||
i | |||||||
p |
| ||||||
q |
| ||||||
s |
|
|
| ||||
f |
|
|
|
|
A3 este punct fix . Acum, și , deci rețeaua nu este stabila. Mai mult, , și se poate folosi construcția din demonstrația lemei 4. pentru a gasi blocajul acestei rețele.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |