In sistemele tehnologice, coordonarea joaca un rol important la diferite nivele. Rețelele Petri sunt adecvate pentru modelarea și verificarea sistemelor concurente [17],[18],[19].
Sistemele fluxuri de lucruri pot fi modelate de rețele fluxuri de lucru (WF-nets). Acestea sunt rețele Petri cu o locație inițiala și finala, și fiecare locatie intermediara se gaseste pe o cale de la ea pana la cea finala. Efectuarea/execuția unui caz reprezinta o secventa de actiuni ale tranzitiilor, care incepe din marcajul inițial și consta dintr-un singur jeton in locația inițiala. Jetonul din locația finala, fara informații de valoare, lasa in alte locații indicate terminarea adecvata a efectuarii cazului.
Modelul este denumit stabil daca fiecare marcaj accesibil conduce la marcajul final (terminare normala).
Rețele WF sunt modele care furnizeaza ordinea parțiala a activitaților in procese cu resurse, care pot in plus restricționa apariția activitaților. Ca si obiect de analiza se scoate in evidenta influența resurselor in transformarea/prelucrarea cazurilor in rețelele WF. Se iau in considerare doar resurse durabile, care nu pot fi create sau distruse. Rețeaua -RCWF, este o rețea fluxuri de lucru ce conține o rețea/subrețea de producție unde resursele sunt abstractizate, și numarul jetoanelor din locațiile resursa restricționeaza funcționalitatea rețelei de producție.
Un sistem de tranziție este un tuplu unde S este o
mulțime a pozițiilor/starilor, Act este o mulțime
finita a numelor acțiunii și
este o relație de
tranziție.
Un proces este o pereche unde E este un sistem
de tranziție și
starea
inițiala. Notam
ca
și spunem ca
a conduce
la
in E. in
continuare omitem pe E și notam
. Pentru o secvența de tranziții
scriem
cand
. In acest caz spunem ca
este o
urma/traseu a lui E. In final,
inseamna ca
exista o secvența
astfel incat
. Spunem ca
este accesibil din
daca
.
Un invariant de tip locatie
este un vector astfel incat
.
Starea mașinii poate reprezenta conflicte intre o
locație/poziție și cateva tranziții de ieșire, dar ele
nu pot reprezenta concurența și sincronizarea. Formal, fie o rețea Petri, N este o stare a mașinii
daca
. Starea mașinii se modeleaza dificil cu
rețele Petri.
Rețele Petri fluxuri de lucru(rețele WF) sunt rețele in care nodul inițial și cel final indica respectiv starea inițiala și finala a procesului in cauza [17],[19].
Definiția 1. O rețea Petri este o rețea fluxuri de lucru (rețea WF) daca:
N are
doua locații speciale: i și f locația
inițiala i este locație susrsa Ø, și locația finala este locatia de
iesire
Ø.
pentru orice nod exista o cale de
la i la n și de la n la f.
Presupunem ca locația inițiala a rețelei fluxuri de producție poate conține un numar arbitrar de jetoane, cu scopul de a furniza criterii corecte pentru proiectarea acestor rețele. Corectitudinea consta in terminarea normala, care este denumita stabilitate in teoria rețelelor WF [17],[19],[43].
Definiția 2. N este k-stabila
pentru unii , daca pentru toți
; N este stabila daca ea este k-stabila
pentru toți
.
1. Rețele RCWF
Rețelele WF specifica prelucrarea sarcinilor in interiorul organizației (societații comerciale), fara a lua in considerare resursele disponibile pentru efectuare/execuție. Extindem noțiunea de rețea WF prin includerea informației despre folosirea resursei intr-un model. In general, fiecare resursa aparține unui anume tip, avem o locație pentru un tip de resursa in rețea unde resursele sunt localizate cand ele sunt inactive. Repetam inca odata presupunerea ca resursele sunt durabile și nu pot fi create sau distruse[18].
Definiția 3: O rețea WF cu locațiile
inițiale și finale
este o rețea RCWF
cu mulțimea
a locațiilor de
producție și mulțimea
a locațiilor resursa daca:
Ø;
sunt aplicații
N;
sunt aplicații
N;
este o rețea WF,
care o denumim rețea de producție a rețelei N.
Extindem semantica rețelelor Petri prin introducerea noțiunii de Id-jeton, identificator al jetonului, similar cu o culoare (un atribut) atașata acestuia. Rețeaua RCWF va avea doua tipuri de jetoane:
jetoane colorate pe locațiile
de producție, care sunt o pereche (p,a), unde p este o
locație și un identificator;
jetoane necolorate in locațiile resursa.
Presupunem ca Id este o mulțime numarabila.
Putem scrie pentru proiecția
lui
pe locațiile de
producție (marcaje colorate), și
proiecția lui x
pe locațiile resursa (parți necolorate). O tranziție
este valida in m daca
și exista
astfel incat
conține jetoane
pe
cu identificatorul a.
O actiune a lui t rezulta in cosumarea acestor jetoane și
producerea jetoanelor cu identificator a la
și jetoane
necolorate pe
.
Rețelele WF cu Id-jetoane (care sunt o varianta a retelelor Petri colorate), permit prin expresivitatea lor proiectarea proceselor modelate și separarea diferitelor cazuri.
Stabilitatea rețelelor WF reprezinta proprietatea ca fiecare marcaj accesibil din marcajul inițial cu k jetoane pe locația inițiala termina normal, pot ajunge marcaje cu k jetoane pe locația finala, pentru orice numar arbitrar k. In rețele RCWF, marcajul inițial al rețelei este dat de numarul de jetoane in locația inițiala și un numar al jetoanelor resurse pe locațiile resursa. Prin terminare normala pentru rețele RCWF se ințelege ca jetoanele resurse sunt revenite pe locațiile lor cu resurse și toate sarcinile sunt corect expuse, cu excepția celor f care sunt vide/goale. Mai mult, se doreste ca sistemul verificat sa lucreze corect si in cazul in care sunt disponibile mai multe resurse.
O cerința impusa din definiția stabilitații este aceea ca jetoanele resursa nu pot fi create in timpul procesarii și la fiecare moment de timp numarul resurselor disponibile nu trebuie sa depașeasca numarul dat inițial de resurse.
Definiția 4: Fie N o rețea RCWF. N
este (k,R) -stabila pentru N,
daca pentru
toți
cu
menține:
și
.
N este k-stabila daca
exista , astfel incat N este
-stabila pentru toți
.
N este stabila daca exista , astfel incat N este
-stabila pentru toți
N ,
.
Problema stabilitații este o problema parametrizata formulata intr-o rețea Petri colorata.
2. Rețele SM1WF
Definitia 5. Fie N
o rețea SM1WF.. Resursa efect , producția P și consumul C sunt definite dupa cum urmeaza:
pentru
o cale vida
pentru
o tranziție t,
și
pentru
o cale (secvența de tranziții, urmata de o tranziție)
și pentru o cale
Noțiunea de efect ne
permite sa distingem trei diferite forme ale noțiunii de cale pentru :
C-cale (consumption path) daca
E-cale (equality path) daca
P-cale (production path) daca
Lema
urmatoare afirma faptul ca pentru executarea secvenței sunt necesare cel puțin
resurse și dupa
execuția secvenței
raman
disponibile cel puțin
resurse. Acesta este un rezultat foarte important care
ne permite sa ilustram evoluția resurselor in dinamica sistemului.
Lemma 1. Fie o cale in N.
Atunci:
1. Daca pentru unele marcaje M, M', atunci M'(r) ≥
și M(r) ≥
Corolar 1. și
pentru toți
Corolar 2. Fie k > 0 și o cale astfel incat
.
Atunci,
In continuare aratam ca in condiții sigure doua cai pot fi comutate.
Lema 2. (Interchange Lemma). Fie M, M' marcaje drumuri astfel incat
, și
nu este succesorul lui
. Daca
atunci
Dem. Fie M1 un marcaj astfel incat Din
Atunci,
. Daca
, atunci
exista un marcaj M2
astfel incat
și
Așadar,
. Dar
, deci
și astfel
Urmatoarea Lema ne furnizeaza limita inferioara a numarului de resurse in stari atinse din marcajul inițial și stari ce pot fi atinse de marcajul final. Acest rezultat este folosit in demonstrația unor teoreme ulterioare.
Lemma 3. Fie NP cu M(r) < M'(r).
Daca , atunci
exista o C-cale
astfel incat
Daca , atunci
exita o P-cale
astfel incat
Lemma 4. Fie k0
> 0 și fie o C-cale. Atunci exista k > k0
și R
N astfel incat
Dem. Fie p= , q=
Atunci exista un
cu
Din presupunerea existenței locației invariante ,
Din corolar 2, k[i]
+ pentru toti k > 0. din
< 0, exista k > k0 astfel incat
Luand
, și
din Corolarul 2.:
Construcția descrisa in demonstrația lemei anterioare poate fi folosita pentru a da sensul verificarii feedback-ul in rețele ce nu sunt stabile.
Fig. 1. Rețea stabila
Fig. 2. Exemplu de rețea RCWF care nu este stabila
Exemplu 1. Consideram C-calea in rețeaua N' din
Fig. 2.
. Luam tv
ca
. Alegem un k
N
ce satisface
adica
k
1.5, și alegem R ca
.
Atunci
Remarcam
ca nu exista resurse ramase și de aceea obținem un
blocaj care necesita resurse pentru a continua.
Teorema urmatoare ne da o condiție necesara și suficienta pentru stabilitatea rețelelor SM1WF(State Machine 1-soundness Workflow)[17],[19].
Teorema 1. O rețea SM1WF, N este stabila
daca exista un invariant unic de tip locație W astfel
incat W(i) = W(f) = 0, W(r) = 1, și mai mult W(p) 0 pentru toți p
Pp, și pentru fiecare C-cale
atunci exista un
succesor P-cale
astfel incat
Dem.
): Presupunem ca exista o C-cale
astfel incat toți succesorii lui P-cale
satisfac
Din Lema 4,
atunci exista k și R >
astfel incat
. Daca
, și Lema 3. exista P-cale
cu
ceea ce
contrazice presupunerea. Deci,
și
rețeaua nu este stabila.
): Fie R0
un maxim C
peste
toate drumurile
din N
cu
= f. Alegerea lui R asigura ca daca cel
puțin o resursa R este prezenta,
un jeton in rețeaua producției poate fi transferat cu succes din
locație pana la cea finala f.
Presupunem și
. Prin inducție demonstram R - M(r) ca
atunci exista un marcaj M' cu M'(r) = R astfel incat
, pentru orice marcaj accesibil exista o cale de
de a continua și de a permite returnarea tuturor resurselor consumate(pe
aceasta cale). Notam
intrucat numarul
resurselor consumate este totdeauna nenegativ, astfel incat resursele nu pot fi
create. (datorita existenței invariantului de tip locațieW). Daca
M(r) = R, expunerea este evidenta. Daca M(r) < R, și
aplicam Lema 3 pentru
, atunci exista a C-cale
astfel incat
. Din condiția teoremei, avem P-cale
și un
marcaj
astfel incat
, so
. Intrucat M"(r) > M(r), ipoteza
inducției este aplicabila pentru M", in final obținem
și M'(r)
= R.
Fie p Pp astfel incat M'(p) > 0. Atunci din R
R și din alegerea lui R0, avem
. Deci
.Aceasta procedura se repeta pentru toți
cu M(p)
> 0, atingand/obținand
Rețeaua nu este stabila daca ea conține un blocaj/deadlock (un marcaj intermediar ce nu are suficiente resurse pentru o etapa urmatoare) sau o ciclarel/livelock (exista suficiente resurse pentru o etape/pași urmatoare, dar aceste etape nu duc la o terminare proprie).
3. Algoritmul de decizie
Condiția formulata in teorema 1 ne permite sa caracterizam stabilitatea rețelelor -SM1WF. Condiția data nu poate fi verificata direct, intrucat trebuie luate in considerare o multitudine de cai. Remarcam ca este suficienta verificarea unui numar finit de cai.
Algoritmul de decizie prezentat in continuare are gradul de complexitate polinomial in contextul rețelei SM1WF.
Lema 6. Fie un drum ciclic (adica
Atunci pentru orice
astfel incat
și
avem
, și
Deci, pentru verificarea condiției teoremei 1. este suficient sa consideram numai cai ciclice. Daca caile aciclice sunt finite, stabilitatea rețelei SM1WF este decidabila. Stabilitatea rețelei RCWF poate fi redusa la stabilitatea rețelei SM1WF, adica:
Corolar 3. Stabilitatea rețelei RCWF cu o resursa este decidabila.
In continuare vor fi enunțate leme și corolare care servesc la algoritmul de decizie.
Lema 7. Fie cai astfel incat
.
Atunci,
și
Corolar 4. N este stabila daca și numai daca
Analog Corolarului 2, putem arata ca rețeaua SM1WF-nu are deadlock/impas daca
Cu aceste condiții putem determina daca rețeaua SM1WF este stabila, instabilitatea implica blocaj/deadlock sau ciclare/livelock
Funcția indeplinește
urmatoare proprietate:
Lema 8. Pentru toți p și q in Pp
avem
Lema 8 conduce la
urmatorul algoritm pentru calcularea lui Pentru doua matrici
definim
unde
. Matricea
este calculata inițializand matricea
cu
și
Calculand puterile matricii A putem
obține punctele fixe și pe baza lor caile de lungime maxima
k. Procesul se considera terminat cand nu mai exista nici o cale
aciclica.
Exemplu 2. In exemplul din Fig. 1, o tranziție t din i la p și W(i) = 0, W(p) = 3, C(t) = 4, P(t) = 1, cu condiția inițiala a(i, p) = 4 . Matricea inițiala a iterațiilor devine:
A |
i |
p |
q |
S |
f |
||
i |
|
|
|
|
|||
p |
|
|
|||||
q |
|
|
|||||
s |
|
|
| ||||
f |
|
|
|
|
A2 |
i |
p |
q |
s |
f |
||
i |
|
||||||
p |
| ||||||
q |
| ||||||
s |
|
|
| ||||
f |
|
|
|
|
A3 |
i |
p |
q |
s |
f |
||
i | |||||||
p |
| ||||||
q |
| ||||||
s |
|
|
| ||||
f |
|
|
|
|
Dar A4 = A3,
deci A3 ne da . Verificam condiția:
pentru
, de aici W(i)
= W(r) = W(f) = 0 și nici o
locație nu are o pondere mai mica. Din W(p) = 3 și toate
celelalte locații au pondere mai mica, avem
și
. In final, pentru x = q avem
și
. Condiția este indeplinita,deci rețeaua este
stabila.
Consideram rețeaua N' din Fig. 2. Atunci este calculat dupa cum urmeaza:
A |
i |
p |
q |
S |
f |
||
i |
|
|
|
||||
p |
|
|
|||||
q |
|
|
|||||
s |
|
|
| ||||
f |
|
|
|
|
A2 |
i |
p |
q |
s |
f |
||
i |
|
||||||
p |
| ||||||
q |
| ||||||
s |
|
|
| ||||
f |
|
|
|
|
A3 |
i |
p |
q |
s |
f |
||
i | |||||||
p |
| ||||||
q |
| ||||||
s |
|
|
| ||||
f |
|
|
|
|
A3 este punct fix . Acum, și
, deci
rețeaua nu este stabila. Mai mult,
, și
se poate folosi construcția din demonstrația lemei 4. pentru a gasi blocajul acestei
rețele.
Politica de confidentialitate |
![]() |
Copyright ©
2025 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |