Decizia sau structura alternativa
Reprezinta alegerea unei operatii sau a unei secvente dintre doua alternative posibile. In figura 2.15 sunt prezentate cele doua variante posibile ale structurii alternative.
Figura 2.15
In limbaj natural, pentru schema logica din partea stanga, executia poate fi descrisa astfel:
se evalueaza conditia;
daca rezultatul este adevarat, se executa secventa A;
in caz contrar, se executa secventa B
In limbaj pseudocod, structura alternativa este descrisa astfel:
daca conditie atunci
secventa A
altfel
secventa B
Pentru cea de-a doua schema, reprezentand decizia cu varianta unei cai nule, una din ramurile structurii nu contine nici o instructiune. In limbaj natural, executia poate fi descrisa astfel:
se evalueaza conditia;
daca rezultatul este adevarat, se executa secventa A;
in caz contrar, se continua executia programului.
In pseudocod, executia se descrie astfel:
daca conditie atunci
secventa A
Exemplul 2.3
Se citesc doua numere reale a si b. Sa se afiseze cel mai mare dintre ele.
Rezolvarea acestei probleme este foarte simpla, si anume:
real a, b
citeste a, b
daca a>b atunci
scrie a
altfel
scrie b
stop
Exemplul 2.4
Sa se realizeze schema logica pentru evaluarea expresiei:
Schema logica a acestei probleme este urmatoarea:
Fig. 2.16
Exemplul 2.5
Un exemplu de problema la care se foloseste cea de-a doua varianta a schemei logice pentru structura alternativa este: Sa se determine valoarea absoluta a numarului real x, citit de la tastatura.
Rezolvare:
real x
citeste x
daca x<0 atunci
x=-x
scrie x
Test de autoevaluare 2.3
Scrieti algoritmul de rezolvare a urmatoarelor probleme; puteti folosi reprezentarea algoritmilor prin scheme logice sau pseudocod. Rezolvarea fiecarei probleme valoreaza 20 de puncte.
1. Se da sistemul de 2 ecuatii cu 2 necunoscute x si y, iar a, b, c, d, p si q sunt parametrii reali (coeficientii necunoscutelor si termenii liberi):
Sa se scrie algoritmul de rezolvare a sistemului de ecuatii.
2. Sa se scrie algoritmul de rezolvare a urmatoarei probleme: acum este ora h1, minutul m1 si secunda s1. Cat va fi ceasul peste h2 ore, m2 minute si s2 secunde? Rezultatul va fi reprezentat tot in ore, minute si secunde.
3. Dandu-se trei valori intregi a, b si c, sa se afiseze valorile lor in ordine crescatoare.
4. Sa se determine valoarea urmatoarei expresii, unde a, b si x sunt numere reale date:
5. Dandu-se a, b si c, coeficientii unei ecuatii de gradul doi, sa se determine semnul radacinilor ecuatiei, daca exista, fara a se rezolva ecuatia (tinand cont de valorile lui Δ, P si S).
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |