LIMBA SPANIOLA - CURS DE LIMBA SPANIOLA

LIMBA SPANIOLA

Din iberi se trag bascii de astazi (cantabrii de pe vremea romanilor), care s-au stabilit pe ambii versanti ai Pirineilor si isi pastreaza si astazi limba si traditiile vechi.

A L F A B E T U L

Literele alfabetului

Alfabetul spaniol se compune din 28 de litere, dintre care 5 vocale si 25 de consoane:

Forma Denumire Pronuntare

A a a a

B b be be

C c ce th englezesc aspru, interdental

Ch ch che ce

D d de de

E e e e

F f efe efe

G g ge ch german dur (aproximativ h romanesc)

H h hache ace

I i i i

J j jota sota

K k ka ka

L l ele ele

Ll ll elle elⁱe

M m eme eme

N n ene ene

Ñ ñ eñe enⁱe

O o o o

P p pe pe

Q q ku ku

R r ere ere

S s ese ese

T t te te

U u u u

V v ve ve

X x equis ekis

Y y i griega i griega

Z z zeda theda

Pronuntare

1.- Vocalele se pronunta ca in romaneste. A si o sunt mai deschise; e este aproape intotdeauna inchis, dar adesea deschis in fata unui grup consonantic (perla, perro) sau in silaba finala urmata de consoana (papel); u are intotdeauna sunetul romanesc, niciodata cel francez (ü).

I atonic, in orice pozitie s-ar gasi in cuvant, se transforma in y: yema (gema) [iéma], huyeron (au fugit) [uiéron], rey (rege) [réi].

2.- Consoanele se pronunta ca in romaneste, cu cateva exceptii:

C inainte de e sau i se pronunta sasait, cam ca th din engleza: cerveza (bere) [θervéθa]; cielo (cer) [θiélo].

Cand exista doua litere c care se succed intr-un cuvant, prima se citeste normal, iar a doua ca θ: accidente [acθidente].

Chiar si in combinatia sce si sci trebuie indulcita pronuntarea consoanei c: escena (scena) [esθéna].

Ch - inaintea oricarei vocale suna ca 'ci' din romaneste (dar i nu se aude): muchacho (baiat) [mučáčo]

Sa se retina ca ch este o consoana de sine statatoare, nu se desparte in silabe diferite si se regaseste in dictionare dupa litera c.

G - inaintea lui e si i suna cam ca h din romaneste: general [heneral], gitana [hitána]..

De notat ca se pronunta dur inaintea consoanei n (nu inmuiat ca in franceza sau italiana): maligno [malígno].

De asemenea, are pronuntia dura in grupurile gue, gui: guerra [ghérra], guitarra [ghitárra]. Daca insa u poart diereza (ü), aceasta arata ca vocala u din aceste grupuri trebuie pronuntata: pingüino [pinguíno], ungüento [unguénto].

H - este o consoana muta, indiferent ca este la inceputul sau in interiorul cuvintelor. Tine locul unui h sau al unui f din latina (care se regasesc adesea in franceza si italiana): hombre (om) [ómbre]; hormiga (furnica) [ormíga].

Serveste de asemenea pentru a semnala aspirata in cuvintele derivate din araba: almohada [almoáda].

Se pune intotdeauna inaintea diftongului ue aflat la inceput de cuvant: huevo (ou), huérfano (orfan).

J - inaintea oricarei vocale se pronunta h: navaja (brici) [naváha].

Se regaseste mai des inaintea vocalelor a, o, u decat inaintea vocalelor e, i, unde se foloseste de obicei g.

La sfarsitul cuvintelor nu se pronunta: reloj (ceas) [reló].

Ll - inaintea oricarei vocale se pronunta l muiat (ca in italiana grupul gli, gle): calle (strada) [cálⁱe].

Sa se retina ca este o consoana de sine statatoare, nu se desparte in silabe si se regaseste in dictionare dupa litera l.

- inaintea oricarei vocale se pronunta n muiat (ca grupul gn in italiana sau franceza): niño (copil) [nínⁱo].

Semnul care este pus pe aceasta litera se numeste tilda si a aparut din obiceiul de a pune o linioara pentru abreviere pe o consoana pentru a o dubla.

Q - suna ca q din italiana, sau ca grupul ch din 'che' romanesc; apare numai in grupurile que, qui: queso (branza) [késo]; quinta (vila) [kínta].

R - are, mai ales la inceput de cuvant, un sunet mai puternic decat in alte limbi (aproape rr): rana (broasca) [rrána].

Intre doua vocale se reprezinta dublat si nu se desparte in silabe: ca-rro (car).

Se dubleaza si cand se adauga un prefix unui cuvant care incepe cu r: rector, vicerrector; romano, prerromano.

S - are intotdeauna sunetul aspru (aproape ss), neexistand in spaniola s dulce.

X - se pronunta ca in romaneste, dar inainte de consoana se slabeste in s: examen [eksámen]; excursion [eskursion].

Y - se pronunta ca un i mai dur: yerno (ginere) [jérno].

Este considerata ca vocala in conjunctia y (si) sau in diftongi. ye-gua, a-ye-ron.

Z - inainte de orice vocala are sunetul θ.

Se regaseste in general inainte de a, o, u si aproape niciodata inainte de e, i, unde se pune c.

CONSOANE DUBLE. - Limba spaniola nu tolereaza dublarea consoanelor, cu exceptiile cc (inainte de e si i), nn si rr. De fapt cc nu poate fi considerat o consoana dublata, pentru ca cele doua consoane din grup au sunete diferite; nn se regaseste in foarte putine cuvinte, de obicei compuse (connubio, innato, innegable), de unde se retine ca de fapt singura consoana dublata este rr, care se gaseste in foarte multe cuvinte.

DESPARTIREA IN SILABE

a) o consoana (inclusiv ch si ll) care se gaseste intre doua vocale, face silaba cu vocala urmatoare: bo-ca, mu-cha-cho, ca-lle.

b) doua consoane egale sau diferite se despart: con-nu-bio, cer-do, es-ce-na.

De retinut ca: rr se considera indivizibila (tie-rra);

g urmat de n face silaba cu vocala precedenta (ma-lig-no);

cand a doua consoana este o lichida (l, r), ambele consoane fac silaba cu vocala urmatoare (co-pla, pa-dre);

c) trei sau mai multe consoane se despart astfel incat doua dintre ele sa faca silaba cu vocala urmatoare, iar cealalta (sau celelalte) cu vocala precedenta (tem-ple, cons-truc-ción);

d) particulele des, nos, vos, in cuvintele compuse, formeaza o silaba proprie: des-es-pe-ra-do, nos-o-tros, vos-o-tros;

e) diftongii raman nedespartiti: bue-no, tiem-po, gra-cio-so.

SEMNELE DE PUNCTUATIE

Semnele de punctuatie sunt exact cele din romaneste.

In limba spaniola nu exista apostroful.

O ciudatenie a limbii spaniole este folosirea semnelor de intrebare si de exclamatie. Acestea se pun si la inceputul frazei interogative sau exclamative, dupa caz, rasturnate, chiar daca propozitia respectiva se afla in mijlocul unei fraze mai lungi; aceasta pentru a da posibilitatea cititorului de a cunoaste inflexiunea pe care trebuie s-o dea cuvantului sau cuvintelor respective. Ex.: sQue hora es? - tAy de mí! - sEl próximo domingo vendrá Usted a mi casa?

In cazul in care frazele sunt in acelasi timp si interogative, si exclamative, se pune semnul intrebarii la inceput si cel al exclamarii la sfarsit sau viceversa.

Lectura

Carta (scrisoare) [kárta], clima (clima) [klíma], cuadro (portret) [kuádro], cuento (cont) [kuénto], quartel (cartier) [kuartél], crimen (crima) [krímen], cuidado (grija) [kuidádo], escuela (scoala) [eskuéla], cebra (zebra) [θébra], celeste (celest) [θeléste], cerveza (bere) [θervéθa], cita (intalnire) [θíta], cifra (cifra) [θífra], cielo (cer) [θiélo], acceso (acces) [akθéso], accesorio (accesoriu) [akθesório], accidente (accident) [akθidénte], escena (scena) [esθéna], descenso (coborare) [desθénso], disciplina (disciplina) [disθiplína].

muchacho (baiat) [mučáčo], achaque (otel) [ačáke], techo (acoperis) [téčo], pecho (piept) [péčo], noche (noapte) [nóče], chispa (scanteie) [císpa], chiflato (fluierat) [cifláto], chubasco (ploaie cu galeata) [čubásco].

garra (carafa) [gárra], garganta (gatlej) [gargánta], gente (lume) [hénte], genio (geniu) [jénio], general (general) [henerál], gemelo (geaman) [hemélo], germen (germen) [hérmen], origen (origine) [oríhen], gigante (gigant) [higánte], girafa (girafa) [hiráfa], fingir (a se preface) [finhír], agitar (a agita) [ahitár], digno (demn) [dígno], maligno (malign) [malígno], repugnante (respingator) [repugnánte], guerra (razboi) [ghérra], guitarra (chitara) [ghitárra], güelfo (golf) [guélfo], pingüino (pinguin) [pinguíno], lingüistica (lingvistica) [linguística].

halcón (soim) [alcón], hablador (vorbitor) [abladór], harina (faina) [arína], hemisferio (semisfera) [emisfério], hebreo (evreu) [ebréo], hierro (fier) [iérro], himno (imn) [ímno], historia (istorie) [istória], hielo (ger) [iélo], deshonra (dezonoare) [desónra], honor (onoare) [onór], hombre (om) [ómbre], hueso (os) [uéso], humo (fum) [úmo], buho (bufnita) [búo]

jabato (mistret) [habáto], tejer (legitimatie) [tehér], mujer (femeie) [muhér], cajero (casier) [kahéro], viaje (calatorie) [viáhe], hereje (eretic) [eréhe], ojo (ochi) [óho], hoja (frunza) [ója], juicio (judecata) [huício], Juan (Ion) [huán]

llaga (plaga) [lⁱága], calle (strada) [kálⁱe], valle (vale) [válⁱe], llave (cheie) [lⁱáve], lluvia (ploua) [lⁱúvia]

baño (baie) [bánⁱo], araña (paianjen) [arránⁱa], quince (cincisprezece) [kínθe].

rostro (obraz) [rróstro], red (retea) [rréd], corrida (alergare) [korrída], correo (posta, curier) [korréo], pararrayo (paratrasnet) [pararráio], ferrocarril (cale ferata) [ferrocarríl].

masa (masa, multime) [mássa], mesa (masa) [méssa], paseo (plimbare) [passéo].

cielo y tierra (cer si pamant) [θiélo i tiérra], yo (eu) [io], boya (groapa) [bóia].

axioma (axioma) [assióma], excelente (excelent) [ecselénte], explicar (a explica) [eksplicár], examen (examen) [eksámen], excusa (scuza) [ekscúsa].

paz (pace) [páθ], voz (voce) [vóθ], arroz (orez) [arróθ], choza (baraca) [čóθa].

Despartirea in silabe

Sa se imparta in silabe urmatoarele cuvinte: cuca (gluma), huevo (ou), macho (mascul), cuchara (lingura), cuchillo (cutit), mantilla (mantie), soldado (soldat), obispo (episcop), redondo (rotund), bastante (suficient), almacén (magazie), contestación (contestatie), enterrar (a inmormanta), mediterráneo (mediteranian), magno (mare), ignorante (ignorant), visible (vizibil), inspiración (inspiratie), escritor (scriitor), desagradable (neplacut), Dios (Dumnezeu), día (ziua), miopía (miopie), héroe (erou), heroína (eroina), heroísmo (eroism), servían (serveau), daréis (veti da), continuéis (continuati), averigüéis (veti verifica).

A C C E N T U A R E A

REGULA GENERALA

1)- Regula spaniola a accentuarii, simpla si logica, face sa devina usoara, in special pentru straini, citirea cuvintelor.

Din punct de vedere al accentului tnic, cuvintele se impart in:

- cele care au accentul pe ultima silaba;

- cele care au accentul pe penultima silaba;

- cele care au accentul pe antepenultima silaba.

Singurul accent grafic este cel ascutit, care se scrie deasupra vocalei tonice a cuvantului.

2)- Normele de accentuare spaniole sunt urmatoarele:

a) Cuvintele care se termina in vocala sau diftong, sau in n si s, primesc accentul tonic pe penultima silaba. Ex.: casa, caballo, agua, orden, estudio, amigos etc.;

b) Cuvintele care se termina in consoana (cu exceptia lui n si s) primesc accentul tonic pe ultima silaba. Ex.: clavel, mujer, Madrid etc.;

c) Toate cuvintele in care accentul tonic cade pe oricare alta silaba (inclusiv cele din primele doua categorii), vor avea semnalat accentul grafic. Ex.: papá, mamá, café, francés, inglés, razón, estación; alcázar (fortareata), cárcel (inchisoare), huésped (oaspete), Cádiz (Cadix), azúcar (zahar); máquina, régimen, pelécano, tórtola, Málaga; diciéndomelo, defiéndasenos.

3)- Diftongii, daca rezulta din unirea unei vocale tari (a,e, o) cu una slaba (i, u), au accentul tonic pe vocala tare; daca rezulta din unirea a doua vocale slabe, au accentul tonic pe cea de-a doua vocala slaba. Ex.: baile (dans), pron.báile; reina (regina), pron. réina; Dios (dumnezeu), pron. Diós; viuda (vaduva), pron. viúda; buitre (vultur), pron. buítre.

Triftongii au intotdeauna accentul pe vocala tare. Ex.: amortiguáis (va certati).

Exceptiile de la reguli vor fi semnificate in scris si la diftongi si triftongi. Ex.: baúl (valiza), día (zi), país (tara), flúido (fluid), María, Lucía etc.

CUVINTE CU SAU FARA ACCENT GRAFIC

1.- Poarta intotdeauna accent grafic:

a) toate cuvintele care se termina cu un triftong urmat de s (in special formele verbale). Ex.: amortiguáis, despreciéis etc.

b) anumite cuvinte monosilabice, pentru a le deosebi de alte cuvinte omonime care au un alt rol gramatical:

él = el (pronume) el = articol

mí = ma (pronume personal) mi = al meu, a mea (pronume posesiv)

tú = tu (pronume personal) tu = al tau, a ta (pronume posesiv)

sí = se (pronume), daca (adverb) si = conjunctie

dé = sa dea (de la verbul dar) de = de (la) (prepozitie)

sé = fii (imperativ) se = se (pronume reflexiv)

sólo = numai (adverb) solo = doar (adjectiv)

c) anumite pronume demonstrative, pentru a le distinge de cuvintele omonime care au rol de adjectiv.

Ex.: Éste (acesta), ésta (aceasta) si pluralele lor.

Ése (acesta), ésa (aceasta) si pluralele lor.

Aquél (acela), aquélla (aceea) si pluralele lor.

d) cuvintele que (ce), quan (cat), como (ca), quando (cand), donde (unde); cuvintele quien (cine), cuanto (cat), cuanta (cata) si pluralele lor, cand se folosesc in fraze interogative, exclamative sau emfatice (accentul emfatic).

Conjunctia aun pierde accentul daca este pusa dupa verb.

e) formele verbale contrase (persoana a III-a singular de la passado remoto), chiar si dupa lipirea pronumelui enclitic. Ex.: escribióme (mi-a scris), callóse (tacu).

f) anumite forme verbale monosilabice, precum dió (dadu), vió (vazu), fuí (fusei, mersei), fué (fu, merse).

g) toate cuvintele compuse (inclusiv adverbele in -mente), cand cuvintele de la care provin poarta accent grafic. Ex.: décimoséptimo (de la décimo si séptimo), fácilmente (de la fácil).

h) cuvintele latinesti sau din alte limbi straine, daca nu concorda cu regulile accentuarii spaniole. Ex.: ítem, tránseat, Schúbert, Amiéns etc.

2.- Se scriu insa fara accent, deoarece sunt compuse, dar se pronunta dupa regula generala, cuvintele: porque (deoarece), aunque (oricare), conque (deci), sino (dar, chiar daca).

Dar porque, folosit in fraza interogativa, se descompune in elementele sale si se accentueaza al doilea: spor qué?

CUVINTE CU ACCENT DIFERIT IN CELE DOUA LIMBI

albúmina bahía epicúreo burocrạcia epidẹmia epilẹpsia

catalẹpsia estratẹgia cerbẹro Etiopía anẹmia cólera

anémona Darío farmạcia aristocrạcia democrạcia hégira

hemorrạgia atmósfera Diọs héroe autocrạcia diplomạcia

idólatra autọpsia imbecil ázoe (azot) edén ortotọxia

Leọnidas parásito nostạlgia régimen Víctor Oceanía

* la cuvintele care nu poarta accent grafic s-a pus un punct sub vocala accentuata

DIFTONGI MOBILI

O norma importanta pentru formarea cuvintelor derivate si in special pentru conjugarea anumitor verbe, este accea privitoare la diftongii ie si ue, care, dupa comportamentul lor sub influenta accentului, se schimba respectiv in e sau o.

Ex.: hierrp (fier), herrero (fierar); bueno (bun), boníssimo (foarte bun).

Aceasta regula sufera cateva exceptii stabilite de uzul limbii, ca de ex.: viejo (batran), viejito (batranel); viento (vant), vientecillio (vanticel); muestra (mostra, esantion), muestratio (pavilion de mostre); hueso (os), huesoso (osos).

Lectura

ala (aripa), escuela (scoala), pelota (minge), banco (banc, banca), victoria (victorie), margen (margine), crisis (criza)

bajá (pasa), café (cafea), sofá (sofa), atún (ton - specia de peste), también (si, de asemenea), ningún (nici un), razón (dreptate), revés (revers), atrás (inapoia), jamás (niciodata), francés, inglés, rumano (roman), parabién (felicitare), después (dupa), escribí (scrise), veréis (veti vedea)

laurel (laur), audaz (indraznet), romper (a sparge), cesar (a inceta), merced (gratie, mila), Madrid, reloj (ceas)

carácter (caracter), mártir (martir), cárcel (inchisoare), mármol (marmura), César

mércoles (miercuri), tótola (turturea), música (muzica), máquina (masina)

patria (patrie), serie (serie), delirio (delir), sitio (asediu), agua (apa), abuelo (bunic), ruido (zgomot)

amortiguáis (stingeti), despreciéis (dispretuiti), averigüéis (adeveriti), fuése (s-a dus), vióse (se vazu), pidióme (imi ceru), rogóles (ii ruga), andaráse (se va duce), cortésemente (politicos), ágilmente (agil)

Lectura si dictare

Italia ha sido la madre de la civilización moderna. Ella ha dado al lenguaje humano su nota más armónica; a la literatura, el más original de los poetas del Renascimiento; a la ciencia, el revelador de las leyes del Universo; a la geografia, el descubridor de un Nuevo Mondo; a las bellas artes, las creaciones que han dado forma, color y cuerpo al ideal; a la música, las inspiraciones melódicas que hacen estremecer las almas; al derecho humano, la abolición de la pena de muerte; y al mundo político, Italia Libera e Unita.

Bartolomé Mitre (Argentina, 1821-1906)

A R T I C O L U L

ARTICOLUL HOTARAT

1.- Articolul hotarat spaniol este:

el pentru masculin singular. Ex.: el hombre omul.

la pentru feminin singular. Ex.: la mujer femeia.

los pentru masculin plural. Ex.: los hombres oamenii.

las pentru feminin plural. Ex.: las mujeres femeile.

Articolul feminin la, pentru ratiuni de eufonie (retineti ca in spaniola nu exista apostroful), se transforma in el inaintea substantivelor care incep cu a sau ha, cand pe silaba initiala cade accentul. Ex.: el ala aripa; el hambre foamea.

Acelasi articol ramane insa neschimbat daca se gaseste inaintea adjectivelor care preceda substantivele, si care pentru acest motiv sunt intr-un anumit mod cuvinte atone. Ex.: la ancha ala ampla aripa.

Ramane invariabil de asemenea in fata numelor proprii de persoane de sex feminin. Ex.: la Angela Angela.

2.- Limba spaniola, chiar daca nu cunoaste substantive de genul neutru, poseda si articolul neutru lo, invariabil, care se foloseste in fata adjectivelor, participiilor adjectivale, pronumelor si adverbelor (niciodata in fata substantivelor sau a verbelor),folosite in sens neutru sau abstract.

Acest articol corespunde exact cu expresiile romanesti: ceea ce este, calitatea de a etc. Ex.: lo bueno ceea ce e bun, bunul.

Sa se retina si expresiile: lo hermosa que era cat de frumoasa era; lo contentos que estaban cat de multumiti erau etc.

3.- Nu primesc articol hotarat:

a) Prenumele proprii barbatesti si numele oamenilor celebri. Ex.: Juan, Luís, Pablo; Cervantes; Manzoni.

Fac exceptie, conform uzantei italiene, numele scriitorilor faimosi si artistilor italieni din vechime: el Petrarca, el Ariosto, el Ticiano.

b) Adjectivele posesive. Ex.: mi libro cartea mea.

c) Numele statelor, regiunilor si oraselor. Ex.: España, Andalucía, Madrid.

Fac exceptie: la China, el Japón, la Argentina, el Brasil, el Uruguay, el Perú, el Ecuador, el Salvador, la Habana, la Coruña, el Cairo.

Dar daca numele este insotit de un adjectiv sau de o fraza complementara, se face uz de articol. Ex.: la hermosa España, la España de Cervantes, la heroica Zaragosa, la Italia septentrional.

d) Miile din numerotarea anilor, precedate de prepozitii. Ex.: en 1944 in (anul) 1944.

e) al doilea substantiv si urmatoarele, chiar daca sunt de genuri diferite, daca se refera toate la alt substantiv. Ex.: los libros y cartas de mi hermano cartile si scrisorile fratelui meu.

4.- Primesc articol hotarat:

a) Numele proprii ale persoanelor de sex feminin si numele referitoare la femei. Ex.: la Ines, la Dolores, la Juanita; la Pérez, la López, la Alvárez.

b) Numele zilelor saptamanii, daca sunt determinate. Ex.: llegaré el domingo voi ajunge duminica.

c) Expresiile indicand varsta implinita. Ex.: murió a los veinte (años) de edad a murit la douazeci de ani.

d) Expresii diverse, precum: los dos, los tres etc. noi doi, noi trei); nosotros (vosotros, ellos) los españoles noi (voi, ei) spaniolii. ir a la escuela (al teatro, a la ciudad, a la iglesia) a merge la scoala (la teatru, in oras, la biserica).

ARTICOLUL NEHOTARAT

1.- Articolul nehotarat spaniol este:

un pentru masculin singular. Ex.: un hombre un om.

una pentru feminin singular. Ex.: una mujer o femeie.

Articolul feminin una, pentru aceleasi ratiuni de eufonie deja amintite la articolul hotarat la, se transforma in un inaintea substantivelor care incep cu a sau ha, cand pe silaba initiala cade accentul. Ex.: un ala o aripa; eun haba o fabula.

Acelasi articol ramane insa neschimbat daca se gaseste inaintea adjectivelor care preceda substantivele. Ex.: una ávida ama o stapana avida.

2.- Limba spaniola poseda si formele de plural unos, unas, care sunt folosite mai mult ca articole partitive sau au sensul de cativa, cateva, circa. Ex.: he comprado unos libros am cumparat carti, niste carti; Cuesta unos cincuenta céntimos = costa circa cincizeci de centime.

3.- Articolul nehotarat la singular nu se traduce. Ex.: tengo dinero = am bani.

4.- Articolul nehotarat se subantelege in fata lui otro si mai intotdeauna in fata lui cierto: outro libro = (o) alta carte; cierto libro = (o) carte oarecare.

PREPOZITIILE ARTICULATE

Dupa cum vom vedea mai departe, declinarea substantivelor se face cu ajutorul prepozitiilor specifice fiecarui caz.

Spre deosebire de celelalte limbi neolatine occidentale, in spaniola numai articolul hotarat masculin singular se contrage cu prepozitiile de si a, formand respectiv del si al. Ex.: tengo el libro del maestro = am cartea profesorului; doy el libro al maestro = (ii) dau cartea profesorului.

Exercitiul 1

Puneti articolele hotarate, acolo unde trebuie, urmatoarelor substantive:

amigo, amigos, marido, maridos, dinero, dineros, sombrero, sombreros, soldado, soldados, hijo, hijos, sía, días, palabra, palabras, agua, aguas, útil, malo, bello, valiente;

Carlos, Carmelo, Velasquez, Ibáñez, España, Rumania, Francia, Inglaterra, Alemania, Rusia, Japón, Argentina, Brasil, Roma;

moderna España, España de los árabes, Carmen, Conchita, Pepita;

lunes, martes, miércoles, jueves, viernes, sábado, domingo.

Puneti articolele nehotarate, acolo unde trebuie, urmatoarelor substantive:

sueño, bolsillo, sastre, puerto, caballero, sonrisa, obra, peseta, tienda, calle, águla, alba, hacha, harpa, hembra, áspera cuesta, otro día, otra vez, cierta ocasión.

Traduceti urmatoarele expresii:

vulturul este o pasare; adevarul, frumosul si bunul sunt idealul vietii; geanta ta; orasul vostru; Spania este o tara; frumoasa Barcelona; Ion este un barbat frumos; Ibáñez este o romanciera, Petrarca este un poet; am (tengo) prieteni; un alt var; un oarecare Pérez; roata carului.

LECTURA SI DICTARE

La Guitarra

Empieza el llanto Es imposible

de la guitarra callaría.

Se rompen las copas Llora por cosas

de la madrugada. lejanas.

Empieza el llanto Arena del Sur caliente

de la guitarra. que pide camelias blancas.

Es inútil Llora, flecha sin blanco,

callarla. la tarde sin mañana,

Es impossible y el primer pájaro muerto

callarla. sobre la rama.

Llora monótona tQue guitarra!

como llora el agua Corazon malherido

como llora el viento por cinco espadas.

sobre la nevada. (Federico García Lorca)

Lexic

arena nisip llanto plans

blanco tinta llorar a plange

caliente cald madrugada zori

callaría a face sa taca pájaro vrabie

cinco cinci pide cere

copa cupa sin fara

empezar a incepe sur sud

flecha sageata tarde seara

lejano departe

S U B S T A N T I V U L

GENUL SUBSTANTIVELOR

Limba spaniola cunoaste doua genuri: masculin si feminin.

In general, se pot distinge genurile substantivelor astfel:

a) Substantivele care se termina in a sunt in general feminine. Ex.: la carta = scrisoarea; la tienda = dugheana.

Exista totusi numeroase exceptii, intre care substantivele desemnand barbati, si toate substantivele terminate cu a accentuat. Ex.: el sentinela = sentinela; el cura = preotul; el espía = spionul; el bajá = pasaua; el sofá = sofaua; el maná = mana etc.

b) Substantivele care se termina cu oricare alta vocala (inclusiv y, care la sfarsitul cuvantului are functie de vocala) sunt in general masculine. Ex.: el rubí = rubinul; el buey = boul; el rey = regele; el espíritu = spiritul.

Si aici exista numeroase exceptii, in special la substantivele terminate in e, de ex.: el (la) ave = pasarea; la barbarie = barbaria; la llave = cheia; la sangre = sangele; la clase = clasa.

c) Substantivele terminate in -ad, -ud, -on, -az, -uz, sunt in general feminine. Ex.: la bondad = bunatatea; la salud = sanatatea; la paz = pacea; la cruz = crucea; la razón = judecata; la construcción = constructia.

d) substantivele care se termina cu oricare alta consoana, sunt in general masculine. Ex.: el reloj = ceasul; el árbol = arborele; el clavel = garoafa; el placer = placerea; el lunes = lunea.

Masculine sunt si numele zilelor saptamanii (el lunes = luni), numele lunilor (el enero = ianuarie), numele anotimpurilor (el invierno = iarna, dar la primavera), numele arborilor (el pino = pinul), numele statelor (el Brasil, el Perú), cu exceptia, desigur, a celor terminate in a (la hermosa España), numele muntilor (el Pirineo, los Alpes, los Andes) si al raurilor (el Guadalquivir, el Po), exceptand cele terminate in a (la Sierra Nevada).

Numele oraselor sunt feminine sau masculine, dupa ceea ce se subintelege, ciudad sau pueblo. Ex.: Todo Madrid; la bella Madrid; todo Toledo; la imperial Toledo.

SUBSTANTIVE MASCULINE IN SPANIOLASI FEMININE IN ROMANA SI VICEVERSA

Numeroase substantive difera ca gen in cele doua limbi. Dam mai jos cateva exemple:

SUBSTANTIVE ETEROGENE

1. Anumite substantive sunt folosite atat la masculin cat si la feminin, dar cu tendinta de a se fixa la masculin.

Ex.: el arte = arta (dar: el arte poética, gráfica); plural intotdeauna las artes;

el arte = arta (dar: el arte poética, gráfica); plural intotdeauna las artes; el arte = arta (dar: el arte poética, gráfica); plural intotdeauna las artes;

el mar = marea (dar: mar gruesa = mare adanca; el alta mar = largul marii; el mar ancha o larga = in larg; hacerse a la mar = a iesi in larg;

el orden = ordinea (dar: la orden = ordinul, comanda; la Orden de Malta = Ordinul de Malta;

la nada = nimicul (dar, daca este urmat de adjectiv, el nada, fara de, ca de ex. nada nuevo = nimic nou; si un nada = un nimic)

2.- Alte substantive isi schimba semnificatia dupa genul pe care-l poarta, cum ar fi:

el ayuda = adjutantul la ayuda = ajutorul

el canalla = ibricul la canalla = canalia

el capital = capitalul la capital = capitala

el cartero = mapa postala la cartera = portofelul

el clave = clavecinul la clave = cheia (fig)

el cometa = cometa la cometa = zmeul

el corriente = (anul) curent la corriente = curentul

el cuento = povestirea la cuenta = contul

el cura = preotul la cura = insanatosirea

el frente = fata, frontul la frente = fruntea

el fantasma = fantasma, spectrul la fantasma = sperietoarea

el Génesis = Geneza la génesis = originea

el guarda = gardianul la guarda = garda

el guardarropa = dulapul la guardarropa = garderoba

el guardia = garda la guardia = pichetul de garda

el margen = marginea (hartiei) la margen = marginea (apei)

el moral = duhul la moral = moralul sau morala

el parte = raportul la parte = partea

el pendiente = cercelul la pendiente = panta

el rata = hotul la rata = soarecele

el trompeta = fanfaronul la trompeta = trompeta

el vigía = santinela  la vigía = turnul de straja

el vista = vamesul la vista = viza

el vocal = consilierul la vocal = vocala

Exercitiu

Traduceti: Tuica este o bautura. Aerul de la tara este curat. Micul dejun este bun. Automobilul bunicului este mare. Camera hotelului este comoda. Pasarea are aripi. Floarea e frumoasa. Fata de masa este alba. Acul are varf. Vara este calda. Munca innobileaza omul. Mierea imi place (me gusta). Soarecele mananca branza. Sangele este (está) in corp.

Tabloul bunicului este o opera de arta. Marea Rosie se gaseste (está) in Africa. Nava este inca in largul marii. Portofelul se gaseste in buzunarul hainei. Preotul celebreaza mesa. Am vazut partea din fata a blocului.

LECTURA SI DICTARE

EL ENTUSIASMO

El entusiasmo es la espada mejor para el combate de la vida.

Porque la vida no es una ciencia, sino un arte: hay que sentirla en vez de razonaría.

Para vivir es preciso, ante todo, sensibilidad. Estamos llenos de fórmulas y de abstracciones; nuestra filosofía es una escuela de falacias y orgullas; ahogamos las sencillas verdades bajo un turbión de palabras engañadoras, y abandonamos las fuentes eternas de la alegría, las bienes fundamentales.

La vida es buena o mala, triste o alegre, según el cristal con que se mira. sPor qué mirarla con ojos turbios?

(Ricardo León)

Lexic

bajo sub ciencia stiinta

hay que iti trebuie lleno plin

preciso necesar sencillo simplu, ingenuu

sino dar

M O D I F I C A R I  A L E S U B S T A N T I V U L U I

FEMININUL SUBSTANTIVELOR

Femininul substantivelor, cand este posibil, se obtine schimband vocala finala in a, sau adaugand la vocala finala un a.

Ex.: el infante, la infanta; el amigo, la amiga; el pastor, la pastora.

Fac exceptie:

a) anumite substantive terminate in e, de ex.: el, la cónyuge; el, la cliente; el, la cómplice; el, la intérprete; el, la estudiante (si in general participiile prezente substantivate); sau sufera o modificare diferita, de ex.: el conde, la condesa; el duque, la duquesa; el príncipe, la princesa; el sacerdote, la sacerdotisa; el tigre, la tigresa; el héroe, la heroína; el alcalde, la alcaldesa etc.;

b) anumite substantive in o, care raman si ele invariabile, de ex.: el, la reo; el, la testigo; sau sufera o modificare diferita: el gallo, la gallina;

c) anumite substantive terminate in consoana, care raman invariabile, de ex.: el, la mártir, el, la joven; sau sufera o modificare diferita, de ex.: el barón, la baronesa; el actor, la actriz; el abad, la abadesa; el emperador, la emperatriz; el zar, la zarina; el rey, la reina; el cantor, la cantatriz.

Raman desigur invariabile substantivele care se termina in a la masculin: el, la artista; el, la centinela; el, la idiota; el, la patriota etc.

Alte substantive, in fine, au forme proprii: el padre, la madre; el caballo, la yegua; el macho, la hembra; el sartre, la modista.

SUBSTANTIVE ALTERATE

Spaniola, in special in limbajul familiar, face mare risipa in folosirea diminutivelor, augmentativelor si a altor derivate.

Augmentativele se formeaza adaugand la substantiv sufixele -on, -ote, -acho, -azo (sau femininele lor), avand in vedere ca, daca substantivul se termina cu vocala, aceasta se pierde. Ex.: hombre, hombrón, hombrote, hombracho, hombrazo; mujer, mujerona, mujerota, mujeracha, mujeraza.

Cand primesc sufixul -on sau alte sufixe terminate in -on, substantivele feminine devin masculine. Ex.: la cuchara (lingura), el cucharón (linguroiul, polonicul).

Sufixul -azo (l carui derivat este intotdeauna masculin) foloseste si la exprimarea loviturii, a sunetului sau a oricarui efect produs de un obiecte determinat. Ex.: el canón (tunul), el canonanzo (tunul mare sau canonada); el fusil (pusca), el fusilazo (marea pusca sau impuscatura).

Alte cuvinte prefera in acest sens sufixul -ada (al carui derivat este intotdeauna de genul feminin). Ex.: el puñal (pumnalul), la puñalada (lovitura de pumnal).

Retineti ca este destul de greu de tradus un augmentativ-depreciativ din spaniola in romaneste, si numai un cititor cu inalt simt al finetei poate deprinde usor sensul adevarat al acestora.

Diminutivele se formeaza adaugand substantivului sufixele -ito, illo, -ico, -uelo (sau femininele acestora), care se adapteaza terminatiilor specifice cuvintelor. Ex.: señor, señorito; Carmen, Carmencita; chico (copil), ciquito; cántaro, cantarito; mozo, mozuelo.

Exista si diminutive intarite, cum ar fi: cico, ciquito, ciquitín, chiquirritillo; calle, calleja, callejuela.

Si adjectivele, participiile, adverbele, chiar si gerunziile, pot face uz de diminutiv. Ex.: bueno (bine), bonito (frumos), caliente (cald), calentito; cerca (vecin), cerquita; lejos (departe), lejitos; poco (putin), poquito; callando (tacand), callanditto (tacut malc).

Celelalte derivate au cel mai adesea sens depreciativ, de ex.: caldo (supa de carne), calducho; casa, casuca, casucha; poeta, poetastro, poetilla; gente, gentualla; doncella, doncelleja; pueblo (popor), populacho; doctor, doctorzuelo.

Un sufix special este sufixul -ero (feminin -era) care, adaugat la numele unei profesii, o arta sau o meserie, desemneaza persoana care o exercita; sau, adaugat la numele subiectului, desemneaza adesea recipientul care il contine. Ex.: viaje (calatoria), viagero (calator); reloj (ceas), relojero (ceasornicar); tinta (cerneala), tintero (calimara); flor (floare), florero (vas pentru flori).

Exercitiu

Traduceti: Imparatul si imparateasa sunt (están) in curte. Actrita este la teatru. Tata si mama sunt in biserica. Studentul si studenta sosesc astazi. Sotul si sotia sunt in casa. Am auzit un zgomot de impuscatura. Catelusul contesei este gratios. Carticica surioarei este frumoasa. Satul e departisor. Ma cam doare capul (Textual: am un pic de dor de cap). Calimara este din sticla.

LECTURA SI DICTARE

EL IDIOMA CASTELLANO

Bastaría la infantil, alegre e pintoresca tropa de las nombres aumentativos y diminutivos, derivados y compuestos, superlativos e irónicos; la muchedumbre de inflexiones e idiotismos, de florecicas y joyuelas del repertorio familiar, para inferir cuán afectuoso y dulce es nuestro idioma castellano, y cómo en él se retratan el candor, el donaire y la blandura de un amoroso espíritu. Son de ver la variedad y mutitud de nombres y peregrinas desinencias; el garbo y señorío con que el ingenio popular toma en su boca las palabras, las tornea a su gusto, las retoca y matiza; cómo encoge y dilata el molde y significación de substantivos y adjetivos, gerundios, participios y adverbios; cómo agiganta los aumentativos, cómo apura y eternece los diminutivos, junta unos con otros, y los derrite en los labios a fuerza de carantoñas y zalamerías.

(Ricardo León)

Lexic

agigantar a mari apurar a purifica

blandura moliciune carantoña strambatura

derretir a lichefia donaire gentilete

encoger a decoji eternecer a intineri

florecica floricica joyuela bijuterie

juntar a uni matizar a grada culorile

molde forma, model muchedumbre multitudine

retratar a retrata tomar a lua

tropa gloata, multime ver a vedea

valamería indulcire

P L U R A L U L S U B S T A N T I V E L O R

PLURALUL

1. Pluralul substantivelor se formeaza in modul urmator:

a) daca substantivul se termina la singular in vocala neaccentuata, se adauga la acesta litera s.

Ex.: el libro (cartea), los libros (cartile); la carta (scrisoarea), las cartas (scrisorile); el reloj (ceasul), los relojes (ceasurile).

b) daca substantivul se termina la singular in vocala accentuata, se adauga la acesta silaba es.

Ex.: el bajá (pasaua), los bajáes (pasalele).

Fac exceptie: papá, mamá, sofá, café, pie (picior), canapé, dominó care adauga s. Ex.: papás, mamás.

c) daca substantivul se termina la singular in consoana (inclusiv y), se adauga la acesta silaba es.

Ex.: el señor, los señores; la razón, las razones; la ley (legea), las leyes (legile); el ay (oful), los ayes.

Substantivele care se termina in z si putinele care se termina in x, schimba aceste litere in c, inainte de a primi sufixul s.

Ex.: el lápiz (creionul), los lápices (creioanele); la voz (vocea), las voces (vocile); el ónix, los ónices.

Substantivele polosilabice, care se termina in s si nu au accentul tonic pe ultima silaba, raman invariabile la plural.

Ex.: el lunes (lunea), los lunes; la crisis, las crisis.

De retinut de asemenea ca substantivele compuse, conform sensurilor componentelor, se pun ambele la plural sau se pune numai cel de-al doilea la plural, sau, daca acesta este deja la plural, raman neschimbate. Ex.: el gentilhombre, los gentileshombres; el cortapluma, los cortaplumas; el paraguas (umbrela), los paraguas.

2. Accentul, in formarea pluralului, trebuie sa ramana pe aceeasi silaba ca la singular. Ex.: el examen (examenul), los exámenes (examenele).

Fac exceptie: carácter (caracter), care face caracteres si régimen (regim), care face regímenes.

Nota* Datorita acestei reguli femininele terminate la singular in -ón pierd acest accent grafic la plural, deoarece accentuarea se face conform regulii generale si nu mai este nevoie de accentul grafic (pus la singular deoarece este o exceptie de la regula generala).

PARTICULARITATI ALE UNOR SUBSTANTIVE

Ca si in romaneste, in limba spaniola exista:

a) substantive folosite numai sau de preferinta la singular, ca de ex.: el ajedres (sahul), el bigote (mustatile), el caos (haosul), la ropa (hainele), el pelo (parul) etc.

b) substantive folosite numai la plural, ca de ex.: los sesos (creierul), los víveres (hrana), los gemelos (binoclul; butonii de manseta), los postres (fructe si dulciuri), los alrededores (imprejurimile), los canzolcillos (chilotii), las exequias (funeraliile), las tijeras (foarfeca), las nupcias (nunta), las enaguas (sutana) etc.

Chiar si formele de salut se folosesc mai ales la plural: buenos días (buna ziua), buenas tardes (buna seara), buenas noches (noapte buna).

c) substantive care la plural au dubla semnificatie, ca de ex.: el padre (tata), los padres (parintii sau tatii), el anteojo (ocheanul), los anteojos (ocheanele sau ochelarii), el rey (regele), los reyes (regii sau perechea regala).

d) substantive care la plural isi schimba complet sensul. De ex.: el celo (zelul), los celos (gelozia); la honra (onoarea), las honras (onorarea); la esposa (mireasa), las esposas (catuselef); la corte (curtea regala), las Cortes (parlamentul spaniol).

Exercitiu

Traduceti: Campurile bucura privirea. Muncitorii locuiesc in case in suburbiile orasului. Spania produce vinuri, portocale, lamai, masline si flori. Viorelele se afla pe campuri si in gradini. Tatii si mamele protejeaza fiii. Domnii sunt in gradina. Caile ferate sunt semn al progresului. Surdomutii nu vorbesc. Lustragiii curata pantofii trecatorilor. Sahul este un joc de societate. Frizerul taie parul, barba si mustatile. Am pierdut ochelarii si binoclul. Gardianul are in buzunar catusele.

LECTURA SI DICTARE

LAS HUERTAS MURCIANAS

Nada mas hermoso que cruzar por aquel enredijo de caminos y veredas. Manchas extensas de moreras, cañaverales, limoneros, naranjos, pimientos, tomates, granados, palmeras, que dan sombra a las barracas donde moran los huertanos. A cada paso el paisaje varía. Las márgenes del rio, tupidas de verdor. Acequias por todas partes. No hay pobres en Murcia. Todos viven holgadamente del trabajo de sus manos. Son trabajadores, los huertanos, honrados y bondadosos, de recio temperamento, pero sin violencias. Allí se coge del todo, mucho pimiento, azafrán, legumbres, hortalizas, frutas.

(I. Cejador y Frauca)

Lexic

acequia canal de irigatie azafrán sofran

barraca baraca bondadoso bun, generos

cada fiecare camino drum, cale

cruzar a incrucisa enredijo incurcatura, confuzie

granado rodiu (planta) hay se afla, exista

hermoso bello holgado bine, multumit

hortalizas verdeturi huerta gradina de legume, teren irigat

limonero lamai mancia pata

morar a locui nada nimic

naranjo portocal palmera palmier

pimento ardei recio puternic, viguros

sombra umbra tomate rosie

vereda scurtatura

declinarea substantivului

DECLINAREA

Declinarea substantivului, la fel ca in celelalte limbi neolatine occidentale se face cu ajutorul prepozitiilor:

de = al, a, - pentru genitiv

a, para pentru dativ

oh = pentru vocativ

por, de, con, en pentru ablativ

Masculin Feminin

N. el padre los padres la madre las madres

G. del padre de los padres de la madre de las madres

D. al padre a los padres a la madre a las madres

Ac. al padre a los padres a la madre a las madres

V. t padre ! t padres ! t madre ! t madres !

Abl. con el padre con los padres con la madre con las madres

Prepozitia de denota specificarea si posesia; serveste de asemenea pentru a arata locul de origine a miscarii.

Ex.: Un vaso de agua = un pahar cu apa; el libro de mi amigo = cartea prietenului meu; venir de España = a veni din Spania.

Prepozitia a denota termenul, apartenenta, scopul, modul, mijlocul, pretul, distanta, timpul; in plus, serveste la specificarea miscarii in timp.

Ex.: He escrito a mi amigo = (i-)am scris prietenului meu; vamos a comer = sa mergem sa mancam; esa casa pertenece a mi hermano = casa aceasta apartine fratelui meu; a pie, a mano, a caballo = pe jos, manual, calare; a tres pesetas = la trei pesete; a tres pasos = la trei pasi; a las cinco = la (ora) cinci; de Granada a Madrid = de la Granada la Madrid.

Prepozitia para arata scopul si indica directia miscarii catre un loc. De ex.: Trabajar para comer = a munci pentru a manca; salir para Madrid = a pleca spre Madrid.

Prepozitia por, una dintre cele mai folosite in spaniola, are rol de particula agent in constructiile pasive.

Ex.: Una carta escrita por mi madre = o scrisoare scrisa de mama mea.

Dar cu verbele cu sens afectiv este mai elegant sa folosim de. Ex.: Soy querido de mi padre = sunt iubit de tatal meu;

Aceeasi prepozitie denota cauza, mijlocul si miscarea prin intermediul a ceva. Ex.: No salgo por el frío = nu ies din cauza frigului; por mar, por avión, por corréo, por ferrocaril = pe mare, cu avionul, prin posta, pe calea ferata; pasar por la calle = a trece pe strada.

*Nota: a nu se confunda para cu por. Para indica scopul si corespunde frantuzescului pour, iar por arata cauza, mijlocul si corespunde frantuzescului par. Daca totusi scopul si cauza actiunii se confunda, este indiferent care prepozitie va fi folosita: Vívimos para (sau por) los hijos = Traim pentru fii (care sunt scop si cauza a actiunii).

Prepozitia con arata insotirea, mijlocul, modul. Ex.: hablar con un amigo = a vorbi cu un prieten; café con leche = cafea cu lapte; herir con la espada = a rani cu spada; ecribir con elegancia = a scrie cu eleganta.

Prepozitia en se traduce cu in, pe, deasupra; indica asezarea in spatiu.

Ex.: En casa = in casa; en la mesa = pe masa; en Madrid = la Madrid, in Madrid.

Daca este urmata de un gerunziu, se traduce prin in timp ce, de-abia. Ex.: En volviendo de la escola = de-abia intors de la scoala.

Prepozitia desde (lat. de-ex-de) arata inceputul timpului sau locului si provenienta indepartata.

Ex.: Desde el siglo pasado = din secolul trecut; desde Madrid hasta Buenos Aires = de la Madrid la Buenos Aires.

Prepozitia hasta se traduce cu la, pana la.

Ex.: Hasta mañana = pe maine, pana maine; hasta la vista = la revedere; hasta la muerte = pana la moarte.

Prepozitia hacia se traduce cu catre, aratand directia sau aproximarea.

Ex.: Hacia Madrid = catre Madrid; hacia las cinco = catre (ora) cinci.

Prepozitia sobre se traduce cu pe, deasupra, mai ales fara contact.

Ex.: Volar sobre Madrid = a zbura deasupra Madridului; sobre tudo = mai ales; sobre el particular = la subiect, despre asta, asupra argumentului.

Se mai utilizeaza si in sensul de circa, dincolo de, dupa. Ex.: Sobre cinco pesetas = circa cinci pesete; sobre ser buen chico = in afara de a fi un bun baiat; sobre comida = dupa pranz.

Alte prepozitii:

ante inainte, inaintea, inainte de;

bajo sub, dedesubt;

contra impotriva;

entre intre, dintre;

según conform, dupa;

sin fara;

tras indarat, dupa.

ACUZATIVUL PERSONAL (SAU PERSONIFICANT)

1. O particularitate a limbii spaniole este considerat acuzativul personal, care consta in utilizarea prepozitiei a (simpla sau compusa) inaintea unui complement direct, cand acesta este un nume de persoana (sau lucru personificat), un pronume personal, sau un nume propriu.

Aceasta uzanta are ca scop evitarea confundarii subiectului (nominativ) cu complementul (acuzativ), in special atunci cand - caz frecvent in limba spaniola - subiectul se pune in urma verbului.

Ex.: He visto a tu hermano = l-am vazut pe fratele tau; el soldado defiende a la patria = soldatul apara patria; non conozco a tí = nu te cunosc (pe tine); quisiera ver a España = as vrea sa vad Spania.

2. Acuzativul personal se poate folosi si:

a) cu nume de animale; ex.: El mozo oega al caballo = tanarul bate calul.

b) cu nume de lucruri, daca poate crea o confuzie cu alt subiect; ex.: Acompaña a la carta una muestra del artículo ofrecido = insoteste scrisoarea o mostra a articolului oferit.

c) cu verbe folosite in mod obisnuit cu nume de persoane, ca: amar, calumniar, castigar, insultar, llamar, matar, odiar, perseguir, temer; ex.: Más teme a la pluma que al acero = se teme mai mult de pana decat de sabie.

3. Acuzativul personal nu se foloseste:

a) cand in propozitie exista un dativ, pentru a evita ambiguitatea; ex.: He presentado mi hijo a la señora Martinez = l-am prezentat pe fiul meu doamnei Martinez.

b) cand subiectul este precedat de articolul nehotarat; ex.: Busco un criado (nu a un criado) = caut un servitor.

c) cand numele propriu este precedat de articol; ex.: Quisiera ver la hermosa España = as vrea sa vad frumoasa Spanie.

Fac exceptie numele de femeie, care, chiar si cu articol, conserva prepozitia; ex.: He visto a la Isabel = am vazut-o pe Isabel.

d) cu verbele folosite de obicei cu nume de lucruri, ca de ex.: poseer, comprar, vender, contar; ex.: Los hacendados americanos compraban los negros = latifundiarii americani cumparau negri.

4. Verbul tener (a avea), cand este folosit in sens posesiv, nu accepta niciodata acuzativul personal; ex.: Tengo dos hijos = am doi copii (dar tengo a mi hijo en cama = am pe fiul meu <bolnav> la pat).

Verbul perder (a pierde) cere acuzativul personal cand are intelesul de a conduce la pierzanie, nu il accepta insa atunci cand este folosit in sens absolut; ex.: Los malos amigos pierden a los buenos chicos = prietenii rai ii duc la pierzanie pe copiii buni; he perdido un hijo en la guerra = am pierdut un fecior in razboi.

Verbul querer (a dori, a iubi, a vrea), cere acuzativul personal cand inseamna a iubi, dar il respinge cand inseamna a vrea; ex.: Quiero a mi hijo = il iubesc pe fiul meu; quiero mi hijo = il vreau pe fiul meu.

Exercitiu

Traduceti: Masa este din lemn. Palatul regilor este magnific.Luna octombrie este rece. Vin de la Roma. Am vorbit cu profesorul. Ion este in casa. Fata se imbraca la moda. Merg la Barcelona. Scrisoarea este pentru parinti. Mananc pentru a trai. Plec in Spania. Studentul este laudat de catre profesor. Baiatul este iubit de toti. N-am cumparat cartea din lipsa banilor. Soldatii trec prin oras. Studiez cu grija examenelor. Scriu cu pana de gasca. Ion este doctor in medicina. Prietenul este bogat in virtuti, dar sarac in bunuri. Toamna cad frunzele copacilor. Zapada e pe munti. Am citit cartea de la inceput la sfarsit. Am circa trei mii de volume in biblioteca.

LECTURA SI DICTARE

RENDICIÓN DE GRANADA

Era el 2 de enero de 1492. Al salir el sol resonaron por la vega de Granada tres cañonazos disparados en la Alhambra. Era la señal convenida para que los reyes de Castillia y Aragón saliesen de Santa Fe a tomar posesión de nuestra ciudad. El ejércit español, vestido de gala, avanzó grave, silencioso, con la alegría en el corazón, por la vega hasta llegar a las puertas de Granada.

Triste e conmovedora ceremonia cuando el rey moro entregó las llaves de la ciudad. Boabdil avanzó después adonde estaba nuestra incomparable reina, que le recibió con semblante bondadoso y señales de emoción.

Mientras tanto, el gran Cardenal y su comitiva entraron en la Alhambra y ocuparon el palacio y la fortaleza. Se tardó en esta ocupación más de lo que se presumía. La reina Isabel, con los ojos puestos en las torres de la Alhambra, esperaba impaciente la apetecida señal.

Por fin la cruz de plata brilló en lo alto de la torre de la Vela. tMomento sublime como no ha habido otro en la historia de España! La reina cayó de rodillas y lágrimas de alegría surcaron sus mejillas. Todo su acompañamiento cayó arrodillado también, y las lágrimas bañaron ugualmente aquellos rostros atezados por la intemperie y los trabajos. España estaba libre. La raza maldita no volvería no volvería a dominar a ella.

(A. Palacio Valdés)

Lexic

apetecido dorit arrodillado ingenunchiat

atezado innegrit cayó a cazut

de rodillas in genunchi después apoi

enero ianuarie entregar a incredinta, a da

llegar a sosi mejilla obraz

plata argint salir a pleca

tambien de asemenea tomar a lua

vega campie volver a se intoarce

F A L S I P R I E T E N I

I. FALSI PRIETENI "TOTALI" IN ROMANA SI SPANIOLA

aperitivo - care nu inseamna "aperitiv" (in sensul de gustare), ci "bautura" care se bea inainte de masa, pentru stimularea aperitivului

armada - care nu inseamna "armata", ci "flota"

alocar - care nu inseamna "a aloca", ci "a innebuni"

afirmarse - care nu inseamna "a se afirma", ci "a se intari, a se sprijini" (de ex.: en los estribos)

alto, alta - care nu inseamna "alt, alta", ci "inallt, inalta"

aval - care nu inseamna "aval", ci "garantie"

azote - care nu inseamna "azot", ci "bici, flagel"

apropiarse - care nu inseamna "ar se apropia", ci "a pune stapanire, a-si insusi"

apropiado - care nu inseamna "apropiat", ci "potrivit"

baba - care nu inseamna "baba", ci "bale"

batuta - care nu inseamna "batuta", ci "bagheta de dirijor"

betún - care nu inseamna "beton", ci "crema de ghete"

bizarro - care nu inseamna "bizar", ci "curajos"

bobo - care nu inseamna "bob", ci "prost"

bruma - care nu inseamna "bruma", ci "ceata pe mare"

bigote - care nu inseamna "bigot", ci "mustata"

bombona - care nu inseamna "bomboana", ci "butelie" sau "damigeana"

brocha - care nu inseamna "brosa", ci "pensula"

cal - care nu inseamna "cal", ci "var"

cana - care nu inseamna "cana", ci "fir de par alb"

caldo - care nu inseamna "cald", ci "supa de carne"

calle - care nu inseamna "cale", ci "strada"

cántaro - care nu inseamna "cantar", ci "ulcior"

carroza - care nu inseamna "caruta", ci "caleasca"

carta - care nu inseamna "carte", ci "scrisoare" sau "carta"

cartero - care nu inseamna "cartier", ci "postas"

cimiento - care nu inseamna "ciment", ci "temelie"

cocina - care nu inseamna "cocina", ci "bucatarie"

capote - care nu inseamna "capot", ci "manta"

contracto - care nu inseamna "contract", ci "contras"

concurrencia - care nu inseamna "concurenta", ci "asistenta", "coincidenta"

colegial - care nu inseamna "colegial", ci "licean"

caramelo - care nu inseamna "caramea", ci "bomboana" (de zahar, nu de ciocolata)

cardo - care nu inseamna "card", ci "scaiete"

concertar - care nu inseamna "a concerta", ci "a pune la cale, a decide"

casería - care nu inseamna "caserie", ci "casa izolata in camp"

calcar - care nu inseamna "a calca", ci "a calchia"

constipado - care nu inseamna "constipat", ci "racit" sau "raceala"

caldera - care nu inseamna "caldare", ci "ceaun"

contestar - care nu inseamna "a contesta", ci "a raspunde"

cintura - care nu inseamna "centura", ci "talie"

celosía - care nu inseamna "gelozie", ci "jaluzea"

copita - care nu inseamna "copita", ci "paharel"

coleto - care nu inseamna "colet", ci "pieptar"

cortina - care nu inseamna "cortina", ci "draperie, perdea"

coto - care nu inseamna "cot", ci "teren de vanatoare"

costumbre - care nu inseamna "costum", ci "obicei"

credencia - care nu inseamna "credinta", ci "credenta" (mobila)

despensa - care nu inseamna "dispensa", ci "camara, debara"

disgusto - care nu inseamna "dezgust", ci "necaz, neplacere"

decoro - care nu inseamna "decor", ci "buna-cuviinta", "pudoare"

duda - care nu inseamna "duda", ci "indoiala", "nelamurire"

divisar - care nu inseamna "a divide", ci "a zari"

estación - care nu inseamna "statie", ci "gara" sau "anotimp"

escenario - care nu inseamna "scenariu", ci "scena"

equipaje - care nu inseamna "echipaj", ci "bagaje"

estrada - care nu inseamna "estrada", ci "drum" (rar folosit)

exprimir - care nu inseamna "a exprima", ci "a stoarce"

ejercitar - care nu inseamna "a exercita", ci "exersa"

falda - care nu inseamna "fald", ci "fusta"

fardo - care nu inseamna "fard", ci "balot"

fiesta - care nu inseamna "festa", ci "sarbatoare"

fritura - care nu inseamna "friptura", ci "prajeala"

fortuna - care nu inseamna "furtuna", ci "avere" sau "soarta"

fiscal - care nu inseamna "fiscal", ci "procuror"

funda - care nu inseamna "funda", ci "husa"

impartir - care nu inseamna "a imparti", ci "a preda" (de ex.: impartir una eneseñanza)

imprimar - care nu inseamna "a imprima", ci "a grundui"

indiano - care nu inseamna "indian", ci "alb intors din America (bogat)"

jornal - care nu inseamna "jurnal", ci "salariu" (pe ziua munca)

litera - care nu inseamna "litera", ci "cuseta"

largo - care nu inseamna "larg", ci "lung"

lancha - care nu inseamna "lance", ci "salupa"

lata - care nu inseamna "lata", ci "cutie de conserve"

loto - care nu inseamna "loto", ci "lotus"

luto - care nu inseamna "lut", ci "doliu"

manta - care nu inseamna "manta", ci "patura"

malo - care nu inseamna "mal", ci "rau"

mapa - care nu inseamna "mapa", ci "harta"

millar - care nu inseamna "miliard", ci "mie"

mirar - care nu inseamna "a mira", ci "a privi"

mesura - care nu inseamna "masura", ci "cumpatare"

magneto - care nu inseamna "magnet", ci "magnetou"

naturaleza - care nu inseamna "naturalete", ci "natura"

noticia - care nu inseamna "notita", ci "stire"

nodo - care nu inseamna "nod", ci "jurnal" (la cinematograf)

novela - care nu inseamna "nuvela", ci "roman"

numerar - care nu inseamna "numerar" sau "a numara", ci "a numerota"

nudo - care nu inseamna "nud", ci "nod"

nuca - care nu inseamna "nuca", ci "ceafa"

pajar - care nu inseamna "pahar", ci "capita"

parientes - care nu inseamna "parinti", ci "rude"

pata - care nu inseamna "pata", ci "laba"

pierna - care nu inseamna "perna", ci "picior"

picar - care nu inseamna "a pica", ci "a ciuguli"

plantear - care nu inseamna "a planta", ci "a pune (o problema)"

plata - care nu inseamna "plata", ci "argint"

primo, -a - care nu inseamna "prim, -a", ci "var, verisoara"

presa - care nu inseamna "presa", ci "baraj"

presidio - care nu inseamna "prezidiu", ci "ocna, puscarie"

plancha - care nu inseamna "plansa", ci "placa", "pluta" (natatie) sau "fier de calcat"

procurar - care nu inseamna "a procura", ci "a incerca, a se stradui"

plafón - care nu inseamna "plafon", ci "sufit"

pisar - care nu inseamna "a pisa", ci "a calca"

poste - care nu inseamna "post", ci "stalp"

rata - care nu inseamna "rata", ci "sobolan"

raza - care nu inseamna "raza", ci "rasa"

ración - care nu inseamna "ratiune", ci "ratie, portie"

revisor - care nu inseamna "revizor", ci "controlor"

refrán - care nu inseamna "refren", ci "proverb"

respectar - care nu inseamna "a respecta", ci "a privi, a se referi la"

rana - care nu inseamna "rana", ci "broasca"

regreso - care nu inseamna "regres", ci "intoarcere"

rezumar(se) - care nu inseamna "a (se) rezuma", ci "a se scurge", "a iesi prin pori", "a se prelinge"

retroversión - care nu inseamna "retroversiune", ci "deviere" (med.)

rótulo - care nu inseamna "rotula", ci "firma, inscriptie, eticheta"

risco - care nu inseamna "risc", ci "stanca ascutita"

soso - care nu inseamna "sos", ci "fad, anost"

suponer - care nu inseamna "a supune", ci "a presupune"

suceso - care nu inseamna "succes", ci "intamplare"

superar - care nu inseamna "a supara", ci "a depasi"

tabla - care nu inseamna "tabla", ci "scandura"

tergiversar - care nu inseamna "a tergiversa", ci "a denatura; a mistifica"

tarea - care nu inseamna "tarie", ci "sarcina"

tumba - care nu inseamna "tumba", ci "mormant"

torcer - care nu inseamna "a toarce", ci "a rasuci"

turno - care nu inseamna "turn", ci "rand, schimb, tura"

turbar - care nu inseamna "a turba", ci "a tulbura"

traer - care nu inseamna "trai", ci "a aduce"

tratarse - care nu inseamna " se trata", ci "a fi vorba despre"

tronar - care nu inseamna "a trona", ci "a tuna"

tallar - care nu inseamna "a taia", ci "a ciopli"

tripulación - care nu inseamna "tribulatie", ci "echipaj"

tapicería - care nu inseamna "tapiserie", ci "tapiterie"

venado - care nu inseamna "vanat", ci "cerb"

FALSI PRIETENI "PARTIALI" IN ROMANA SI SPANIOLA

abonar - "a ingrasa pamantul", "a plati", dar si "a abona"

acto - "festivitate, ceremonie, dar si "act"

acordar - "a decide, a hotari", "", dar si "a acorda" (in muzica)

admirar - "a mira", dar si "a admira"

afirmar - "a intari", "a sprijini", dar si "a afirma"

aparato - "fast", dar si "aparat"

aprobar - "a trece" (la un examen), dar si "a aproba"

arca - "casa de bani, cufar, visterie", dar si "arca"

arena - "nisip", dar si "arena"

argumento - "subiect" (al unei carti, de pilda), dar si "argument"

armar - "a provoca" (de ex.: armar un lío), dar si "a arma"

atestar - "a umple", dar si "a atesta"

atravesar - "a strapunge", dar si "a traversa"

aula - "clasa", dar si "aula"

auxiliar - "a ajuta", dar si "auxiliar"

banda - "fanfara", dar si "banda"

balance - "bilant", dar si "balans"

barba - "barbie", dar si "barba"

blando - "moale", dar si "bland"

botella - "sticla", dar si "butelie" (in sintagma: botella de Leyden)

bodega - "pivnita", dar si "bodega"

bomba - "pompa", dar si "bomba"

botón - "boboc de floare", dar si "buton"

caballero - "domn", dar si "cavaler"

cabo - "caporal", "sef", dar si "cap" (in sens geografic sau figurat)

campo - "tara" (in expresii precum: casa de campo, vivir en el campo), dar si "camp"

cerco - "asediu", dar si "cerc" (de butoi)

carrera - "cursa", dar si "cariera"

cable - "cablograma", dar si "cablu"

cartel - "afis", dar si "cartel" (varianta mai uzuala, in acest caz: cártel)

carpeta - "dosar", dar si "carpeta"

casco - "copita", "sticla goala", dar si "casca"

cala - "cep; supozitor", dar si "cala"

científico - "om de stiinta", dar si "stiintific"

celebrar - "a se bucura de ceva" (de ex.: celebro que hayan venido), "a avea loc" (de ex.: el congreso se celebró en Bucarest), dar si "a celebra"

clase - "lectie", dar si "clasa"

celoso - "gelos", dar si "zelos"

continente - "invelis", dar si "continent"

censurar - "a dojeni", dar si "a cenzura"

colorado - "rosu", dar si (foarte rar) "colorat"

comercio - "pravalie", dar si "comert"

competencia - "concurenta", dar si "competenta"

certificar - "a recomanda (o scrisoare)", dar si "a certifica"

compás - "tact, masura", dar si "compas"

componer - "a repara", dar si "a compune"

comprometerse - "a se angaja", dar si "a se compromite"

cardenal - "vanataie", dar si "cardinal"

compromiso - "intelegere, angajament", dar si "compromis"

concurrir - "a se aduna", dar si "a concura"

conferencia - "convorbire telefonica" interurbana, dar si "conferinta"

citar - "a da intalnire", dar si "a cita"

constar - "a fi evident", dar si "a consta"

contener - "a opri", dar si "a contine"

cordón - "siret", dar si "cordon"

criatura - "prunc", dar si "creatura"

crudo - "titei", dar si "crud"

cristal - "geam", dar si "cristal"

cuadro - "tablou", "tabel", dar si "cadru"

cubo - "ciutura", "galeata", dar si "cub"

departamento - "apartament", "compartiment", dar si "departament"

dieta - "diurna" (in general la plural), dar si "dieta"

discreto - "ager la minte", dar si "discret"

detener - "a opri, a aresta", dar si "a detine"

divulgar - "a raspandi, a populariza", dar si "a divulga"

dictar - "a tine (un discurs, o conferinta)", dar si "a dicta"

director - "regizor", "dirijor", dar si "director"

dirección - "adresa", dar si "directie"

discusión - "cearta", dar si "discutie"

dispensar - "a scuza", dar si "a dispensa"

duro - "moneda de cinci pesete", dar si "dur"

era - "arie", dar si "era"

esperar - "a astepta", dar si "a spera"

extender - "a intinde", "a elibera un act", dar si "a extinde"

figura - "silueta", dar si "figura"

festivo - "glumet", dar si "festiv"

firma - "semnatura", dar si "firma"

fortaleza - "tarie", dar si "fortareata"

formal - "serios", dar si "formal"

fósforo - "chibrit", dar si "fosfor"

función - "reprezentatie teatrala", dar si "functie"

gesto - "expresie, mina", dar si "gest"

globo - "balon", dar si "glob"

genio - "fire, caracter", dar si "geniu"

gracia - "haz", dar si "gratie"

gracioso - "nostim", dar si "gratios"

grado - "clasa" (la scoala), dar si "grad"

gusto - "placere", dar si "gust"

gustar - "a placea", dar si "a gusta"

ilusionar - "a bucura", dar si "a face iluzii"

infante - "infanterist", dar si "infante"

incorporarse - "a se scula in picioare", dar si "a se incorpora"

internarse - "a patrunde", dar si "a se interna"

intentar - "a incerca", dar si "a intenta"

interés - "dobanda", dar si "interes"

integrar - "a face parte din", dar si "a integra"

librería - "biblioteca (rafturi)", dar si "librarie"

liga - "jartiera", dar si "liga"

localidad - "loc la teatru", dar si "localitate"

masa - "aluat", dar si "masa" (fig)

medicina - "medicament", dar si "medicina"

maestro - "invatator", dar si "maestru"

marco - "marca" (fig), dar si "cadru, rama"

máquina - "locomotiva", "aparat de fotografiat", dar si "masina"

metálico - "bani" (in expr.: pagar en metálico), dar si "metalic"

milicia - "armata, oaste", dar si "militie"

mimar - "a rasfata", dar si "a mima"

mineral - "minereu", dar si "mineral"

modista - "croitoreasa", dar si "modista"

mórbido - "moale, delicat", dar si "morbid"

natural - "originar (din)", dar si "natural"

negar - "a refuza", dar si "a nega"

negocio - "afacere", dar si "negot"

nave - "naos", dar si "nava"

notar - "a observa", dar si "a nota"

oficio - "meserie", dar si "oficiu"

oración - "propozitie", "rugaciune", dar si "oratie"

órgano - "orga", dar si "organ"

parada - "statie, oprire", dar si "parada"

palma - "palmier", dar si "palma"

planta - "etaj", "talpa piciorului", "uzina", dar si "planta"

profesional - "profesionist", dar si "profesional"

paso - "trecere", "trecatoare", "procesiune" (in Saptamana Mare), dar si "pas"

parte - "depesa", dar si "parte"

patrón - "capitan de vas de pescuit", "tipar", dar si "patron"

penal - "penitenciar", dar si "penal"

piel - "blana", dar si "piele"

precioso - "dragut", dar si "pretios, de pret"

proceder - "a fi oportun", dar si "a proceda"

precisar - "a avea nevoie", dar si "a preciza"

probar - "a gusta", "a incerca", dar si "a proba"

político - "politician", dar si "politic"

proceder - "a proveni", dar si "a proceda"

presupuesto - "buget", dar si "presupus"

puntual - "sigur, neindoios", dar si "punctual"

puerto - "trecatoare" (in munti), dar si "port"

químico - "chimist", dar si "chimie"

raro - "ciudat", dar si "rar"

real - "regal", dar si "real"

relación - "relatare", "lista", dar si "relatie"

regular - "mediocru", dar si "regulat"

reparar - "a observa", dar si "a repara"

roca - "stanca", dar si "roca"

romper - "a sparge", dar si "a rupe"

señal - "semn", dar si "semnal"

seguro - "asigurare", dar si "sigur"

servicio - "toaleta", dar si "serviciu"

sentir - "a regreta", dar si "a simti"

suspender - "respinge" (la un examen), dar si "a suspenda"

tacto - "pipait", dar si "tact"

titular - "titlu de ziar", dar si "titular"

tratar - "a incerca", dar si "a trata"

talla - "sculptura in lemn", dar si "talie" (ca masura)

tráfico - "circulatie", dar si "trafic"

triunfo - "atú" (la carti), dar si "triumf"

valor - "curaj", dar si "valoare"

vaso - "pahar", dar si "vas" (in sens de recipient sau in sens anatomic)

vencer - "a expira" (un termen), dar si "a invinge"

vecino - "consatean", dar si "vecin"

vela - "lumanare", dar si "vela"

TERMENI ROMANESTI CARE AU UN SENS IDENTIC CU AL OMONIMULUI SAU PARONIMULUI LOR SPANIOL, SI ALTUL (SAU ALTELE) DIFERIT(E)

a aborda - "enfocar", dar si "abordar" (in marina)

a absolvi - "graduarse", dar si "absolver"

a acorda - "conceder", dar si "acordar" (in muzica)

a actiona - "actuar", dar si "accionar" (cu sensul de a pune in functiune un mecanism)

act - "acta" (act scris), dar si "acto"

a aduce - "traer", dar si "aducir" (cu sensul de "a aduce o proba, un argument")

arbitru - "albedrío" (sau "arbitrio") in expr.: libre albedrío, dar si "árbitro" (sport)

arc - "muelle, cuerda", dar si "arco"

a arde - "quemar", dar si "arder"

antidot - "contraveneno", dar si "antídoto"

anticar - "librero", dar si "anticuario" (cu sensul de colectionar sau vanzator de antichitati)

a antrena - "animar", dar si "entrenar"

arie - "era" (agric), "área" (geom), dar si "aria" (muz)

a asculta - "escuchar", "obedecer", dar si "auscultar" (med)

atestat - "documentado" (in expr.: palabra documentada en los textos), dar si "atestado" (certificat)

avans - "adelanto", "ventaja", dar si "avance"

aviz - "aprobación, visto bueno", dar si "aviso"

azil - "hospicio, manicomio", dar si "asilo"

birou - "oficina", "despacho", "escritorio", dar si "buró"

bagaj - "equipaje", dar si "bagaje" (in expr.: bagaje de conocimientos)

banc - "chiste", dar si "banco"

banda - "cinta", dar si "banda"

basc - "boina", dar si "vasco"

a bate - "tocar", "vencer", "golpear" dar si "batir" (de ex.: batir un récord)

benzina - "gasolina", dar si "bencina" (chim.)

bloc - "bloque", dar si "bloc" (de hartie)

bilet - "entrada", dar si "billete"

breton - "flequillo", dar si "bretón"

buletin - "documento de identidad", "parte meteorlológico" (in expr. "buletin meteorologic), dar si "boletín"

camera - "habitación, cuarto", dar si "cámara"

cap - "cabeza", dar si "cabo" (geogr.)

cariera - "cantera" (cariera de piatra), dar si "carrera"

cartus - "cartón" (de cigarillos), dar si "cartucho"

casa - "taquilla", "caja", dar si "casa"

celula - "celda", dar si "célula" (biol.)

central - "céntrico", dar si "central"

cerc - "círculo, corro", dar si "cerco" (cu intelesul de cerc de butoi)

a creste - "criar" (tranz.), dar si "crescer" (intranz.)

clasa - "aula", "grado", dar si "clase"

coasta - "costilla", "cuesta" (de munte), dar si "costa" (litoral)

a combate - "luchar", dar si "combatir"

concurent - "concursante", dar si "concurrente"

a comanda - "mandar", "encargar", dar si "comandar"

a conduce - "dirigir", "acompañar", dar si "conducir"

a conta - "importar", dar si "contar"

cordon - "cinturón", dar si "cordón"

cultura - "cultivo", dar si "cultura"

corespondent - "corresponsal", dar si "correspondiente"

curte - "patio", dar si "corte"

cota - "cuota", "cotización", dar si "cota" (topogr.)

directoare - "directriz" (linie directoare), dar si "directora"

distractie - "diversión", "pasatiempo", dar si "distracción"

a dispune - "contar (con)", "alegrar", dar si "disponer"

distributie - "reparto" (teatru), dar si "distribución"

elementar - "primario" (in expr. scoala primara), dar si "elemental"

extern - "exterior", dar si "externo"

fibra - "hebra", dar si "fibra"

for - "organismo", "entidad", "institución", dar si "foro" (la romani)

garderoba - "vestuario", dar si "guardarropa"

gaz - "petróleo", dar si "gas"

gest - "ademán", dar si "gesto"

gol - "vacio", "desnudo", dar si "gol" (sport)

gras - "gordo", "grueso", dar si "graso"

istoric - "historiador", dar si "histórico"

intern - "interior", dar si "interno"

a juca - "actuar", dar si "jugar"

a investi - "invertir" (fin.), dar si "investir"

lectie - "clase", dar si "lección"

a lega - "atar", "encuadernar", dar si "legar" (juridic)

a legitima - "pedir los documentos", dar si "legitimar"

lira - "libra (esterlina)", dar si "lira"

linie - "raya", dar si "linea"

magazin - "tienda", "almácen", dar si "magazine" (revista)

marca - "sello" (timbru), dar si "marca"

marchiza - "marquesina" (arh.), dar si "marquesa"

medicament - "medicina", dar si "medicamento"

masa - "mesa", dar si "masa"

manivela - "manubrio", dar si "manivela"

materie - "asignatura" (la invatamant), dar si "materia"

masina - "coche", "automóvel", dar si "máquina"

maistru - "contramaestre", dar si "maestro"

masura - "medida", dar si "mesura"

muc - "colilla" (in expr. muc de tigara), dar si "moco"

morala - "moraleja" (la fabula), dar si "moral"

munte - "montaña", dar si "monte"

neutru - "neutral" (país neutral), dar si "neutro"

a nutri - "acariciar" (una esperanza), dar si "nutrir"

oficiu - "oficina", dar si "oficio" (in expr. "de oficio")

opera - "obra", dar si "ópera"

oval - "ovalado", dar si "óvalo"

palma - "palmo" (masura), "bofetada", dar si "palma"

paralele - "paralelos" (geogr.), dar si "paralelas" (gimn.)

partida - "partido" (sport), dar si "partida" (de caza)

permis - "licencia", "carné", dar si "permiso"

pompa - "bomba", dar si "pompa" (fast)

plan - "plano" (geom.), dar si "plan" (cu sensul de proiect)

placa - "disco", dar si "placa"

primar - "alcalde", dar si "primario"

a prinde - "coger", "sujetar", "agarrar", dar si "prender"

rasa - "hábito", dar si "raza"

a reduce - "rebajar" (los precios), "abreviar", dar si "reducir"

repetitie - "repaso", dar si "repetición"

reprezentatie - "función", "sesión", dar si "representación"

scara - "escalera", dar si "escala" (fig)

a scapa - "librarse", dar si "escapar"

a suna - "tocar" (de ex.: el timbre), dar si "sonar" (de ex.: el teléfono)

a sufla - "respirar", "apuntar" (la teatru, la scoala), dar si "soplar"

sumar - "somero", dar si "sumario"

scena - "escenário", dar si "escena"

stofa - "madera" (in expr. "tener madera de"), "paño", dar si "estofa"

tabla - "hojalata", "pizarra", "tablero", dar si "tabla"

talie - "cintura", "talla" (cu sensul de masura), dar si "talle" ("mijloc")

termen - "plazo", dar si "término"

terasa - "terrado", "azotea", dar si "terraza"

trupa - "compañia" (teatral), dar si "tropa"

vapor - "harco", dar si "vapor" (cu sensul de abur)

vas - "barco", dar si "vaso"

A D J E C T I V U L

CONCORDANTA ADJECTIVULUI

1. Adjectivul concorda in gen si numar cu substantivul pe care il determina. Ex.: el libro nuevo (cartea noua), los libros nuevos (cartile noi), la casa nueva (casa noua), las casas nuevas (casele noi).

Daca adjectivul se refera la mai multe substantive de genuri diferite, dar care exprima lucruri animate, se pune la masculin. Daca se refera la mai multe substantive de genuri diferite, dar care exprima lucruri inanimate, se acorda cu cel mai apropiat. Ex.: el padre y la madre son buenos = tata si mama sunt buni; los pies y las manos son heladas = picioarele si mainile sunt inghetate.

2. Adjectivele bueno (bun), malo (rau), alguno (unul, un oarecare), ninguno (nici unul), primero (prim, primul), tercero (al treilea), postrero (ultimul) il pierd pe o final in fata unui substantiv masculin singular. Ex.: un buen amigo, un mal hombre, algún día, ningún libro, el primer día etc.

Adjectivul grande (mare), inaintea unui substantiv, pierde adesea ultima silaba. Ex.: gran señor, gran casa.

Adjectivull santo (sfant), inaintea unui substantiv propriu masculin, pierde aproape intotdeauna ultima silaba; ex.: San Pedro, San Juan, San Pablo etc.

Fac exceptie: Santo Angel, Santo Domingo (dar San Domingo insula), Santo Tobías, Santo Tomás, Santo Tomé si Santo Toríbio. La fel exclamatiile Santo Dios, Santo Cristo si similarele.

LOCUL ADJECTIVULUI

Adjectivul poate fi pus inaintea sau in urma substantivului, fara a urma reguli speciale.

EX.: Un buen amigo, un sombrero nuevo.

Adesea insa adjectivul isi schimba intelesul dupa locul pe care il ocupa fata de substantiv; ex.: un hombre pobre = un om sarac; un pobre hombre = un biet om; una simple pregunta = o simpla intrebare; una pregunta simple = o intrebare tampita.

FORMAREA FEMININULUI

Formarea femininului se face dupa urmatorele reguli:

a) adjectivele terminate in o schimba aceasta vocala in a; ex.: un hombre bueno, una mujer buena.

b) adjectivele terminate in alta vocala sau in consoana raman in general nemodificate; ex.: un hombre hipócrita, una mujer hipócrita; un hombre alegre, una mujer alegre; un hombre audaz, una mujer audaz.

Fac exceptie:

a) augmentativele in -ete si -ote: regordete (grasun), regordeta; ricote (bogatan), ricota.

b) adjectivele terminate in -án, -ín, -ón, -or (exeptate fiind comparativele), care se utilizeaza adesea ca substantive; ex.: holgazán, holgazana; chiquitin, chiquitina; bobalicón, bobalicona; encantador, encantadora.

c) adjectivele etnice terminate in consoane; ex.: español, española; andaluz, andaluza; francés, francesa; inglés, inglesa.

Numele popoarelor si a etnicilor lor se scriu cu initiala minuscula, nu ca in franceza.

PLURALUL ADJECTIVELOR

Pluralul adjectivelor se formeaza ca pluralul substantivelor, adica daca adjectivul se termina la singular in vocala neaccentuata, se adauga la acesta litera s; daca se termina in vocala accentuata sau in consoana, se adauga la acesta silaba ss. Ex.: baladí, baladies; grande, grandes; azul, azules.

Adjectivele care se termina in z schimba aceasta litera in c inainte de a primi sufixul; ex.: felix, felices.

Adjectivele cada (fiecare) si demás (altul, altii) raman neschimbate atat la singular cat si la plural; ex.: cada día = in fiecare zi; cada tres días = la fiecare trei zile; la demás gente = cealalta lume; los demás compañeros = ceilalti tovarasi.

Exercitiu

Traduceti: Batranul profesor este un prieten de familie. Copilul este inteligent. Tanara a cumparat palaria cea noua. Azi este o zi rea. Nu am suparat pe nici un om. Nu am luat nici o carte. Prima zi a lunii ianuarie este prima zi a anului. A treia luna a anului este martie. Ultimul salut este intotdeauna trist. Madrid este un oras mare. Sfantul Dominic este un sfant spaniol. O gramatica buna este o comoara. Tanarul are o idee fericita. Am intalnit pe doamna englezoaica cu doamna frantuzoaica. Prietenii fideli sunt rari. Pe cer sunt nori negri. Fetele romance studiaza cu atentie.

LECTURA SI DICTARE

EL MONTSERRAT Y SAN IGNACIO

Se va de Barcelona al Montserrat en un par de horas, por ferrocarril. Se deja el tren en la estación de Monistrol y allí se sube a un ferrocarril de cremallera, que asciende la montaña y llega a los pies del histórico monasterio. La imagen de la Virgen que se venera en Montserrat, en medio de un paisaje admirable, es la milagrosa por excelencia entre las infinitas de la Cataluña. Es de madera de boj, obscurecida por los años La iglesia de la primitiva ermita, a que vino a parar por los años de 880 la santa imagen, ha sido sucesivamente agrandada y transformada, y es en actualidad una de la basílicas más suntuosas del mundo

Delante de esta imagen, por los años de 1522, cuando Montserrat era un yermo rascoso, rodeado de una tupida selva poblada de lobos y bandoleros, de Loyola, convaleciente de las heridas recibidas en el sitio de Pamplona, colgó sus armas de soldado, y después de una noche de vela y oración partió a fundar, él, pobre soldado sin luces ni protecciones - como quien nada dice - la Compaña de Jesús

(R. Cúneo Vidal)

Lexic

bandolero bandit boj cimisir

colgar a agata dejar a lasa

ermita calugar, pustnic yermo loc singuratic

lobo lup luces instructie, stiinta

madera lemn milagroso miraculos

parar a se opri riscoso stancos

rodeado inconjurat subir a urca

tupido plin vela ajun

vino (de la venir) a venit

COMPARATIV SI SUPERLATIV

COMPARATIVUL DE EGALITATE

1. Comparativul de egalitate poate da doua situatii:

a) tan como, daca in primul termen se gaseste un adjectiv, un participiu sau un adverb.

Ex.: Juan es tan studioso como inteligente; Juan es tan instruido como inteligente; Tan lejos (departe) como Milán de Madrid.

b) tanto como, daca in primul termen se gaseste un substantiv sau un pronume. Tanto este, in acest caz, variabil in gen si numar. Ex.: Juan tiene tantos libros como José.

Daca in al doilea termen este un verb, trebuie folosit cuanto. Ex.: Juan tiene tantos libros cuantos quiere.

Adjectivul tamaño (de la latinescul tam magnus) = atat de mare, are deja semnificatia comparativa. Ex.: El picaflor es un pajarito tamaño como un abejón = pasarea musca (colibri) este o pasarica mare cat un barzaune.

2. Expresiile corelative tot atat de cat, atat de ca se traduc prin tan que (daca in primul termen se afla un adjectiv) si tanto que (in celelalte cazuri); ex.: Juan es tan triste que no puede beber; Juan estudia tanto que es docto en todo.

Expresiile cu cat mai mult (sau mai putin) cu atat mai mult (sau mai putin), sau viceversa, se traduc prin cuanto más (sau menos) tanto más (sau menos) si viceversa; ex.: Cuanto Juan más estudia, tanto más aprende.

Sa se retina ca in toate aceste constructii, tan sau tanto trebuie sa se exprime intotdeauna, chiar daca in romaneste pot fi subintelese.

COMPARATIVUL DE SUPERIORITATE SI INFERIORITATE

1. Comparativul de superioritate se formeaza cu más que.

Ex.: Juan es más estudioso que José.

2. Comparativul de inferioritate se formeaza cu menos que.

Ex.: Juan es menos estudioso que José.

Daca al doilea termen este un pronume personal, acesta trebuie pus la nominativ, nu la acuzativ, ca in romaneste; ex.: Juan es más estudioso que tú.

Daca al doilea termen este un numeral, se foloseste de in fraza afirmativa si que in fraza negativa; ex.: Juan tiene más de un millón; Juan no tiene más que cinco céntimos.

Daca al doilea termen este o intreaga propozitie, se foloseste de lo que; ex.: Juan es más inteligente de lo que parece (fata de cum ar semana).

Daca in al doilea termen este un verb, trebuie folosit cuanto. Ex.: Juan tiene tantos libros cuantos quiere.

Adjectivul tamaño (de la latinescul tam magnus) = atat de mare, are deja semnificatia comparativa. Ex.: El picaflor es un pajarito tamaño como un abejón = pasarea musca (colibri) este o pasarica mare cat un barzaune.

SUPERLATIVUL

1. Superlativul relativ se formeaza cu articolul hotarat, urmat de adverbele más sau menos, si cu prepozitia corelativa de.

Ex.: Juan es el más estudioso de la clase.

Articolul nu se repeta daca substantivul precede imediat superlativul; ex.: Juan es el estudiante más inteligente de todos.

2. Superlativul absolut se formeaza cu adverbul muy (apocopa de la mucho) = mult; sau cu sufixul -ísimo, -ísima. Prima forma este folosita mai mult. Ex.: Juan es muy estudioso; Juan es estudiosísimo.

Adjectivele terminate in -co si -go, pentru a conserva sunetul primitiv al consoanei, schimba aceste silabe finale in qu si gu, inainte de a lua sufixul -ísimo; ex.: rico, riquísimo; largo, larguísimo.

Adjectivele cu diftong mobil, din cauza mutarii accentului, pierd diftongarea; ex: bueno, bonísimo; cierto, certísimo.

Adjectivele terminate in -ble intercaleaza un i; ex.: noble, nobilísimo.

Adjectivele cu accent pe penultima silaba, sau prea lungi, sau participii in care sufixul -ísimo ar complica pronuntarea, nu sunt tolerate; ex.: formidable, muy formidable (nu formidabilísimo), instruido, muy instruido.

Anumite adjective formeaza superlativul ca in latina in -errimo; ex.: acre, acérrimo; áspero, aspérrimo; célebre, celérrimo; íntegro, integérrimo; libre, libérrimo; mísero, miserrimo; pobre, paupérrimo; salubre, salubérrimo.

Alte adjective formeaza superlativul, tot ca in latineste, in -entísimo; ex.: benéfico, beneficentísimo; benévolo, benevolentísimo; magnífico, magnificentísimo; munífico, munificentísimo; sabio, sapientísimo.

COMPARATIVE SI SUPERLATIVE NEREGULATE

Anumite adjective au forme de derivare latineasca, care nu seamana deloc cu formele lor pozitive:

De retinut totusi ca óptimo este putin folosit si, in practica, este substituit de excelente.

Exercitiu

Traduceti: Unchiul nu e tot atat de bogat ca bunicul. Virtutea nu este tot atat de iubita ca bogatia. Sora invata totul mai usor ca fratele. Imi place vinul tot atat cat berea. Am cumparat atatea cadouri cati oaspeti sunt. Este un om tot atat de mare cat un gigant. Sunt atat de trist ca nici nu pot manca. Cu cat studiem mai mult o limba straina, cu atat este mai usor. Petre este mai silitor decat Paul. Dolores este mai frumoasa ca Juanita. Aurul este mai pretios ca argintul. Amorul propriu este cel mai mare dusman al omului. Artistii sunt adesea foarte saraci. Experienta este cel mai bun sfatuitor (consilier). Mincinosul este mai rau decat hotul. Marfa este de calitate inferioara.

LECTURA SI DICTARE

EL BEATO JUAN DE ÁVILA

Juan de Ávila era un hombre sencillo y activo. A la más grande modestia unía una actividad prodigiosa. Le ha retratado en páginas primorosas fray Luis de Granada. sSerá esta alianza de la acción vivaz y la serenidad lo que hace la característica de los Santos españoles? Activos y de una serenidad maravillosa han sido Santa Teresa, San Ignacio, San Francisco Javier, San Juan de la Cruz, San Juan de Dios.

Juan de Ávila era modesto y activísimo. La vemos con los ojos de la imaginación, en su cuartito, blanco y desmantelado, de Montilla. Se levantaba antes del alba. Los primeros fulgores, debilísimos, del día, que entraban por la ventanida, ya no le veían en el aposento. Volvia a estas cuatro paredes ya entrada la noche

Entre tanta variedad de negocios y de personas con quienes trataba, nunca mudaba aquel semblante y serenidad de su rostro.

(José Martin Ruíz)

Lexic

a lo largo de-a lungul añade adauga

aposento adapost cuartito camaruta

demantelado gol hallar a gasi

hondo profund levantar a se ridica

lograr a reusi primorosa gentila

rendido supus retratar a prezenta

sencillo simplu veían vedeau

vemos vedem ventanita ferestruica

volver a se intoarce

P R O N U M E L E

PRONUMELE PERSONALE

1. Pronumele personale sunt:

yo eu nosotros, nosotras noi (masc.; fem.)

tú tu vosotros, vosotras voi (masc.; fem.)

él el; ella ea; usted dv. ellos ei; ellas ele; ustedes dvs

Mai exista si pronumele neutru ello, care ar corespunde frantuzescului ce, cela.

Tú se accentueaza pentru a-l distinge de pronumele posesiv tu = al tau, a ta.

Nosotros (literal noiceilalti) si vosotros au femininele nosotras, vosotras, spre deosebire de limba romana unde avem cate o singura forma pentru ambele genuri.

Acestea, daca sunt urmate de un substantiv, cer dupa ele articolul, sau se poate chiar subintelege. Ex.: Nosotros los españoles (sau los españoles) somos todos caballeros = noi spaniolii suntem toti cavaleri.

Daca sunt urmate de numerale, se schimba in los, las. Ex.: Los dos somos estudiantes = noi doi suntem studenti; los tres sois muy buenos = voi trei sunteti foarte buni.

In limba spaniola, atunci cand ne adresam unei persoane cu care nu suntem in relatii apropiate si careia nu putem sa-i spunem tu, se foloseste pronumele de reverenta usted (de la vechiul Vuestra Merced), la plural ustedes (de la vechiul Vuestras Mercedes), cu persoana a III-a, nu cu a II-a ca in romaneste sau franceza.

Abrevierile acestora sunt respectiv V., Ud. sau Vd. la singular si V.V., Uds. sau Vds. la plural.

Pana la sfarsitul secolului al XVI-lea, in locul acestor forme, se folosea la singular vos, care actualmente nu se mai foloseste decat in limbajul oficial si solemn, sau in rugaciunile catre Dumnezeu si catre sfinti.

Toate pronumele personale cu functie de subiect, daca absenta lor nu poate genera ambiguitati, se pot neglija in uz; dar V. si V.V. nu se omit niciodata, chiar cu riscul repetarii lor de mai multe ori.

2. Pronumele personale, in toate cazurile lor, se folosesc conform prezentarii urmatoare:

Persoana I singular Persoana I plural

Mí se accentueaza pentru a-l distige de pronumele posesiv mi = al meu, a mea; sí se accentueaza pentru a-l distinge de conjunctia se = daca.

Acuzativul, pentru regula acuzativului personal, este insotit intotdeauna de prepozitia a.

3. Folosirea acestor pronume nu difera foarte mult de uzanta romaneasca, tinand cont ca acolo unde in romaneste gasim formele atone, fara prepozitie, in spaniola gasim me, te, se; si invers, cand in romana gasim formele tonice, cu prepozitie, in spaniola gasim mí, ti, sí.

Ex.: El señor me llama = domnul ma cheama.

El señor te llama = domnul te cheama.

El señor se cree rico = domnul se crede bogat.

Él trabaja para mí = el lucreaza pentru mine.

Él trabaja para ti = el lucreaza pentru tine.

Él trabaja para sí = el lucreaza pentru sine.

Analog, cand in romaneste gasim formele ne, va, in spaniola gasim formele nos, os.

El padre nos quiere mucho = tata ne iubeste mult.

El padre os quiere mucho = tata va iubeste mult.

4. Pronumele de persoana a III-a singular masculin, fara prepozitie, face dativul le (rom. ii) si acuzativul le (rom. il), daca se refera la persoana; lo (rom. ii) daca se refera la lucru sau animal. Ex.: La madre le dió un beso y le abrazó = mama ii dadu un pupic si il imbratisa. El libro, que tenía, lo he prestado = cartea pe care o aveam, am imprumutat-o.

Pronumele de persoana a III-a singular feminin, fara prepozitie, face dativul le si acuzativul la. Ex.: La madre le dió un beso y la abrazó = mama ii dadu un pupic si o imbratisa.

Pronumele de persoana a III-a plural masculin face dativul les si acuzativul los. Ex.: La madre les dió un beso y los abrazó = mama le dadu un pupic si ii imbratisa.

In textele de cancelarie (oficiale), si nu numai in acestea, se foloseste adesea, prin analogie cu acuzativul singular le, forma les pentru los.

Pronumele de persoana a III-a plural feminin face dativul les (ca la masculin) si acuzativul las. Ex.: La madre les dió un beso y las abrazó = mama le dadu un pupic si le imbratisa.

Formele romanesti cu mine, cu tine, cu sine se traduc cu conmigo, contigo, consigo.

5. Pronumele personale compuse prin unirea unui dativ cu un acuzativ (me lo, te lo, se lo) se traduc punand inante dativul si apoi acuzativul. Ex.: Él me lo ha dado = el mi l-a dat.

Fac exceptie dativul pronumelor de persoana a III-a singular si plural, care pentru eufonie se schimba intotdeauna in se formand urmatoarele forme:

se le  in loc de  le le, les le;

se la  in loc de  le la, les la;

se lo  in loc de  le lo, les lo;

se los  in loc de  le los, les los;

se las  in loc de  le las, les las;

Ex.: El libro, que él me prestó, se lo devolví = Cartea pe care el mi-a imprumutat-o, i-am restituit-o.

De retinut ca se se refera atat la singular, cat si la plural si din aceasta cauza, pentru a se evita eventualele ambiguitati, se obisnuieste sa se adauge pronumele personale cu prepozitiile relative. Ex.: el libro, que él me prestó, se lo devolví a él.

Face exceptie chiar si pronumele impersonal se (cineva, ei, lumea), care precede intotdeauna dativul; ex.: se me ha asegurado que ha llegado = m-au asigurat ca a sosit.

6. Limba spaniola, la fel ca limba romana, repeta adesea in aceeasi fraza foram tonica si cea atona a pronumelui personal dativ si acuzativ, in scopul de a obtine o mai mare eficacitate si eleganta a discursului; ex.: a mí me parece = mie mi se pare.

Se foloseste la fel de des repetarea, prin intermediul dativului le sau les, complementul format cu substantivul; ex.: Le parece a mi papá que = ii pare tatalui meu ca.

7. Particulele din limba italiana ne, ci, vi nu exista in limba spaniola.

8. Pronumele personale in functie de complement pot sa preceada sau sa urmeze verbul, dar cel mai adesea il preced; ex.: me habló = mi-a vorbit.

Fac exceptie imperativul si infinitivul, unde pronumele se pune dupa verb, ca sufix, si gerunziul, unde se face dupa cum se crede; ex.: ámame = iubeste-ma; amarse = a se iubi; amándose = iubindu-se.

Daca imperativul este negativ, pronumele trebuie sa preceada verbul: no me ama = nu ma iubi.

Sa se retina in fine ca imperativul persoanei I plural, unindu-se cu nos sau cu vos in flexiunea verbala, pierde s final; si ca imperativul persoanei a II-a plural pierde d final; ex.: amemos + nos = amémonos = sa ne iubim; amad + os = amaos = iubiti-va. Singura exceptie aici: idos = duceti-va.

PRONUMELE RECIPROC

Pronumele reciproc, ca si pronumele reflexiv, este sí cu prepozitie, se fara prepozitie. Ex.: Ellos se pegan entre sí = ei se lovesc intre ei.

Acesta este adesea intarit de uno a otro (si, daca subiectele sunt mai multe, unos a otros): ellos se aman uno a otro = ei se iubesc unul pe celalalt.

Exercitiu

Traduceti: Eu nu vorbesc niciodata de tine. Tu nu te indoiesti de asta. El l-a salutat pe var. V-am scris dvs o scrisoare lunga. Noi romanii suntem foarte sobri. Voi doi nu studiati. Eu ma spal intotdeauna cu apa rece. El nu ti-a spus adevarul. El nu isi merita reprosul. Este necesar (es preciso) sa nu gandesti mereu la tine. Va laud pentru bunele rezultate la examen. Am vazut un ceas frumos pe care l-am cumparat. Nu mi-e frica cu tine. I-am spus-o de mai multe ori, dar nu intelege ratiunea. Nu se mai crede in asta. Am gasit pe masa stiloul; luati-l. Ei se cearta intre ei.

PRONUMELE (SI ADJECTIVELE) POSESIVE

1. Pronumele posesive sunt:

SINGULAR

PLURAL

Pronumele posesive sunt intotdeauna precedate de articolul hotarat. Ex.: el libro del maestro es mejor que el tuyo = cartea profesorului este mai buna decat a ta.

Pronumele posesiv masculin, daca la singular este precedat de articolul lo, primeste semnificatie neutra; ex.: lo mio y lo tuyo = al meu si al tau.

2. Pronumele posesive, cand sunt folosite ca adjective, se pot pune inainte sau dupa substantiv, dar in acest ultim caz resping intotdeauna articolul (ca in franceza) si pierd prin apocopare, in afara de nuestro si vuestro, ultima silaba; ex.: el libro mío, sau mi libro = cartea mea; el libro tuyo, sau tu libro = cartea ta etc.

Aceste adjective, trecand la plural, primesc semnul pluralului s conform regulii generale: mis libros = cartile mele; etus libros = cartile tale; sus libros = cartile sale etc.

Sa se retina ca mi, tu, su si mis, tus, sus sunt de ambele genuri; ex.: mi libro = cartea mea; mi pluma = tocul meu.

De retinut de asemenea ca su, sus sunt pentru ambele genuri, adica pot semnifica si al sau, al lor, cat si ai sai, ai lor; de aceea, pentru a evita ambiguitatile, se obisnuieste adesea sa se adauge si pronumele personale relative: éste es su libro de él = cartea aceasta este cartea sa (a lui); éstos son sus libros de ellos = acestea sunt cartile lor (ale lor); éste es su libro de Usted = aceasta este cartea dvs (a dvs).

3. Adjectivele posesive refuza - cum s-a mai spus - articolul hotarat, dar il accepta pe cel nehotarat; ex.: un mi libro (sau, mai bine, un libro mío, uno de mis libros) = o carte de-a mea.

4. Doua adjective posesive nu pot sa preceada acelasi substantiv; in acest caz, primul se pune inaintea substantivului ca adjectiv, iar al doilea se pune dupa, ca pronume. Ex.: Cartea mea si a ta = mi libro y el tuyo.

5. Cand precedasubstantivul, adjectivele posesive inlatura numeralul si adjectivul, pentru care in acest caz trebuie puse intotdeauna dupa substantiv; ex.: doua dintre frumoasele tale carti = dos hermosos libros tuyos.

6. Sa se retina uzantele idiomatice: voy con mi madre  (in loc de voy con la mamá); hablo con my padre  (in loc de hablo con el papá); muy señor mío  (stimate domnule - in corespondenta); mi capitán = domnule capitan (spus de catre inferiori in grad).

Exercitiu

Traduceti: Am o bicicleta ca a ta. Florile nu sunt ale tale, ci ale mele. Servitoarea varului meu este mai inteligenta decat a noastra. Fratele meu este mare prieten al cartii. Cainii mei sunt foarte rapizi. Am vazut biblioteca ta. A intalnit fiii tai. Un prietene de-al meu mi-a scris o scrisoare. O prietena de-a sotiei mele este bolnava. Am salutat pe domnul Lopez cu sotia lui si cu fiii sai. Petre a consultat dictionarul sau. Bunica mea a cumparat portretul sau (al dumneaei). Fratilor dvs le este foame. Fata este fiica stapanului casei. Am primit cadoul vostru. Viata dvs (pl) este plina de sacrificii. Stimate domnule, va sunt recunoscator pentru politetea dvs. Domnule capitan, la ordinele dvs.

PRONUMELE SI ADJECTIVELE DEMONSTRATIVE

1. Pronumele demonstrative sunt:

SINGULAR

PLURAL

NEUTRU

Pronumele neutre esto, eso, aquello substituie cu mai multa precizie pronumele ello; corespunde francezului ce, cela.

Ex.: esto no es justo = asta nu-i drept; esto no es justo = asta nu-i drept; eso que escribes es verdad = ceea ce scrii este adevarat; aquello que dices no me convence = ceea ce-mi spui nu ma convinge.

Printre pronumele demonstrative se poate pune si mismo = acelasi, care se insoteste cu diferite cuvinte pentru a intari sensul, sau poate sta de unul singur, impreuna cu articolul; ex.: repito siempre la misma cosa = repet mereu acelasi lucru; es el mismo que habló ayer = este tot ce am spus ieri (acelasi lucru pe care l-am spus ieri); es lo mismos = este acelasi lucru.

2. Cand avem pronume demonstrative repetate, al doilea se inlocuieste cu articolul hotarat; ex.: cartea mea si cea a fratelui meu = mi libro y el de mi hermano; gramatica mea si cea a fratelui meu = mi gramática y la de mi hermano; cartile mele si cele ale fratilor mei = mis libros y los de mis hermanos; gramaticile mele si cele ale fratelui meu = mis gramáticas y las de mi hermano.

De retinut: nu vorbesc despre cartea ta, ci de cea a profesorului= no hablo de tu libro, sino del del profesor.

3. Pronumele demonstrative folosite ca adjective, pierd accentul: este hombre = acest om.

La fel cand sunt dupa substantiv; el hombre este = acest om.

4. Doua adjective demonstrative nu pot sa preceada acelasi substantiv; in acest caz, primul se pune inaintea substantivului ca adjectiv, iar celalalt se postpune, ca proume; ex.: aceasta si acea carte = este libro y ése.

5. Adjectivele tal (oarecare, astfel de), semejante (similar, asemanator), tanto (atat de) se pot folosi si ca adjective demonstrative; ex.: nunca he visto tal libro = nu am vazut niciodata o asa carte; no profeso semejante doctrinal = nu adopt asemenea doctrina; sPor qué tantas palabras? = pentru ce atatea vorbe?

6. Sa se retina si locutiunile en éste, en ésa, cu elipsa cuvantului 'ciudad', care corespund adverbelor aici, aci; si locutiunile de ésta, de ésa, care au semnificatiile ale orasului nostru.

De retinut de asemenea si locutiunile esto es, eso es, care semnifica 'adica'.

Exercitiu

Traduceti: Aceasta este casa mea. Asta este servitoarea avocatului. Aceea este casa bunicului meu. Astia sunt spanioli. Manusile mele nu sunt acestea, ci acelea. Nu te chem pentru asta. Biroul meu se afla tot pe strada asta. Calul meu si cel al varului tau sunt foarte frumosi. Casa ta si cea a fratelui tau sunt foarte vechi. Ceasul este cel al tatalui meu. Florile sunt din gradina mea, nu din cea a parintilor mei. Acest om este prietenul meu. Palaria aceea e foarte scumpa. Acei oameni sunt muncitori. Acele femei sunt croitorese. Acesta si acel tablou sunt operele unui mare pictor. El nu uita asemenea lucruri. Traiesc aici de multi ani.

PRONUMELE (SI ADJECTIVELE) RELATIVE

1. Pronumele relative sunt:

SINGULAR PLURAL

2. Pronumele que se refera atat la persoane, cat si la lucruri si animale.

Ex.: el hombre que trabaja = omul care munceste; la mujer que trabaja = femeia care munceste; los hombres que trabajan = oamenii care muncesc; las mujeres que trabajan = femeile care muncesc.

In cazurile indirecte, daca se refera la persoane, acesta trebuie sa fie precedat de articol; daca se refera la lucruri, poate fi folosit si fara articol; ex.: el hombre, del que te he hablado = omul despre care ti-am vorbit; la mujer, de que te he hablado = femeia despre care ti-am vorbit; los amigos, a los que he escrito = prietenii carora le-am scris; las cartas, a que me refiero = scrisorile la care ma refer.

Acesta, in afara de articol, se insoteste si cu pronumele demonstrativ el (la, lo, los, las), formand el que = acela care; la que = acea care; lo que = acel care; lo que = ceea ce; los que = aceia care; las que = acelea care; ex.: el que habla demasiado, no dice siempre verdades = acela care vorbeste mult, nu spune intotdeauna adevarul; lo que es justo, es justo = ce-i drept, e drept.

Se poate folosi si in sens neutru, cu semnificatia de 'ce, care motiv, care scop', si in acest caz se scrie accentuat: no sé qué decir = nu stiu ce sa spun.

3. Pronumele cual se refera atat la persoane, cat si la lucruri si animale. Acesta se utilizeaza intotdeauna cu articolul. Ex.: el hombre, el cual trabaja = omul care lucreaza; los hombres, los cuales trabajan = oamenii care lucreaza; el hombre, del cual te he hablado = omul despre care ti-am vorbit; los hombres, de los cuales te he hablado = oamenii despre care ti-am vorbit.

4. Pronumele quien se refera numai la persoane. Acesta se utilizeaza intotdeauna fara articol. Ex.: el hombre, de quien te he hablado = omul despre care ti-am vorbit; los hombres, de quienes te he hablado = oamenii despre care ti-am vorbit.

Acesta, in functia de complement direct, este intotdeauna precedat de prepozitia a; ex.: el hombre, a quien he encontrado = omul pe care l-am intalnit.

Acest pronume fiind atat masculin cat si feminin, poate da nastere adesea ambiguitatii si de aceea, in cazurile de dubiu, se substituie cu que; ex: el hijo de la maestra, del que (sau de la que, dupa caz) te he hablado = fiu invatatoarei, despre care ti-am vorbit.

5. Pronumele cuyo, cuya (de la lat. cuius) se refera atat la persoane, cat si la lucruri si animale. Acesta se utilizeaza intotdeauna fara articol.

Acest pronume are intotdeauna semnificatie de posesiv si se acorda nu cu posesorul, ci cu lucrul posedat.

Ex.: el hombre, cuyo nombre ignoro = omul al carui nume nu il cunosc; el hombre, cuya voz oigo = omul a carui voce o aud; el hombre, cuyos hermanos conozco = omul ai carui frati ii cunosc; el hombre, cuyas hermanas conozco = omul ale carui surori le cunosc.

Daca lipseste semnificatia de posesie, trebuie sa recurgem la alte pronume ex.: el hombre, del que (sa del cual, sau de quien) te he hablado = omul despre care ti-am vorbit.

6. Adjectivele tanto si cuanto, si tal si cual se folosesc si ca pronume relative. Ex.: Tengo tantos amigos, cuantos quiero = am atatia prieteni cati doresc.

7. De retinut locutiunea en que sau donde, care corespund cu unde'; ex.: eCraiova es la ciudad en que (sau donde) nací = Craiova este orasul in care (unde) m-am nascut.

Exercitiu

Traduceti: Omul care a iesit este prietenul meu. Doamna pe care am intalnit-o pe strada este sotia stapanului casei. Cartile pe care le-am cumparat sunt foarte folositoare. Tanarul al carui prieten esti, este putin studios. Doamna, careia i-am vorbit, este sora mea. Biroul in care lucrez se afla in aceasta casa. Nava cu care am sosit se afla in port. Ratiunile cu care pretinzi sa ma convingi sunt tampite. Acela care a tradus cartea este un spaniol. Aceea care iti vorbeste este o doamna care a suferit mult. Aceia care lucreaza sunt buni cetateni. Ceea ce ati spus dvs (sing) este adevarat. Baiatul care stie asta, nu vorbeste. Arborele sub care stam este foarte batran. Petre se cearta adesea cu mama sa, lucru care imi face impresie foarte rea. Prietenii rai sunt aceia care te corup. Acela este un om de a carui stima ma laud. Acest rau, ale carui ape par atat de linistite, a iesit adesea din matca (desbordado). Actiunile cu care te lauzi nu sunt oneste. Tot atatea sunt sperantele oamenilor cate frunze in pomi. Incearca sa fii astfel, ca cel care doresti sa pari. Locul unde se gaseste vila noastra este magnific.

PRONUMELE (SI ADJECTIVELE) INTEROGATIVE

1. Pronumele interogative nu sunt altele decat cele relative scrise cu accent. Acestea se folosesc intotdeauna fara articol.

Ex.: sQué dices? = ce spui?

sQuál es mi libro? = care este cartea mea?

sQuién es? = cine este?

sDe quién es esta carta? = a cui este aceasta scrisoare?

sCuánto quieres? = cat vrei?

In exclamatii, cand se foloseste que, substantivul urmat de un adjectiv cere inaintea adjectivului formele adverbiale tan (prescurtat de la tanto) sau más; ex.: tQué hombre tan (sau más) feo! = ce om urat!

Exercitiu

Traduceti: Ce haina va (sg) place mai mult? Ce casa ai inchiriat? Ce citesti? De ce nu imi imprumuti cartile? Care este cel mai bun prieten al omului? Care dintre aceste domnisoare este sora ta? Care sunt opiniile tale politice? Cine este acel domn? Ale cui sunt aceste mobile? De la cine ai aflat asta? Unde este prietenul tau capitanul? Ce somn ciudat!

PRONUMELE (SI ADJECTIVELE) NEHOTARATE

1. Principalele pronume nehotarate sunt:

SINGULAR PLURAL

2. Pronumele alguno si ninguno se refera atat la persoane, cat si la lucruri si animale. Ex.: Alguno habrá = o fi careva; ninguno lo sabe = nimeni n-o stie.

De retinut locutiunea alguno que otro = un oarecare, vreun, unul sau altul; ex.: algún que otro pecadillo lo tenemos = vreun pacat avem toti.

3. Pronumele alguien si nadie se refera numai la persoane; ex.: alguien ha hablado = cineva (careva, vreunul) a vorbit; no ha hablado nadie = nu a vorbit nimeni.

4. Pronumele algo si nada se refera numai la lucruri si sunt invariabile; ex.: tengo ago = am ceva; no tengo nada = nu am nimic.

Acestea nu cer dupa ele nici o prepozitie; ex.: algo nuevo = ceva nou; nada nuevo = nimic nou.

5. Pronumele cualquiera si quienquiera cer conjunctia que cand sunt urmate de un verb. Ex.: cualquiera que sea su opinión = oricare ar fi parerea sa.

6. Pronumele alguno si ninguno, cualquiera si cualesquiera, cand sunt folosite ca adjective, elideaza ultima vocala daca preced un substantiv. Ex.: algún libro, ningún libro, cualquier libro, cualesquier libros.

7. Alte pronume (si adjective) nehotarate sunt:

Cierto, -a (adj.) = un oarecare, cineva, care adesea refuza articolul hotarat. Ex.: cierto día = intr-o (oarecare) zi.

Otro, -a (pron. si adj.) = un alt(ul), care intotdeauna refuza articolul hotarat. Ex.: otro día = intr-o alta zi; otra parte = (o) alta parte.

De retinut locutiunile uno y otro = unul si altul; uno a otro = unul altuia; uno que otro = un altul oarecare; otra cosa = altceva (neutru); nada más = nimic altceva.

Demás (pron. si adj.) = restul, ceea ce ramane. Ex.: Lo demás no sirve = restul nu serveste; la demás gente = restul lumii, lumea ramasa; los demás hombres = ceilalti, oamenii ramasi; las demás mujeres = restul femeilor.

De retinut locutiunea y demás = etcetera.

Ajeno, -a (adj.) = al altuia, al altora, care in general urmeaza substantivul. Ex.: la dicha ajena = fericirea celuilalt.

Cada (adj.) = fiecare. Este de ambele genuri si nu are plural. Ex.: cada hombre = fiecare om; cada semana = (in) fiecare saptamana.

Cada uno (pron.) = fiecare, oricine, folosit pentru persoane si lucruri. Ex.: cada uno sabe esto = fiecare stie asta.

Cada cual (pron.) = fiecare, fiecare cel care, folosit in special pentru persoane.

Todo, -a (pron. si adj.) = tot, toata. Ex.: todo saldrá como Vd. desea = totul va reusi cum doriti.

Acesta se foloseste si cu sensul generic de fiecare, oricare. Ex.: todo hombre es mortal = oricare om este muritor.

Daca se foloseste in sensul neutru al acuzativului, cere articolul neutru. Ex.: te lo diré todo = iti voi spune totul.

De retinut locutiunea todo el mundo = toti, toata lumea.

Harto, bastante = destul; demasiado, -a; sobrado, -a = prea (mult); mucho, -a = mult; poco, -a = putin, in afara ca sunt adverbe, sunt si adjective nehotarate. Ex.: bastante agua = destula apa; demasiada agua = prea multa apa; mucho agua = multa apa; poca agua = putina apa.

Tal, cuál, quién, deja pronume relative, se pot folosi si ca nehotarate. In acest caz, cual si quien poarta accent. Ex.: tal habrá que le crea = o fi vreunul care sa va creada.

De retinut locutiunile un tale = un oarecare; el tal de los tales un neica nimeni; un taluno = un cutare; Fulano, Zutano, Mengano = nea Cutare.

8. Face parte dintre nehotarate chiar si pronumele uno (echivalentul frantuzescului on), care poate substitui se impersonal. Ex.: No puede uno trabajar sau no se puede trabajar = nu se poate lucra.

Daca insa noi participam sau putem participa la actiunea exprimata de verb, se va recurge la persoana I plural. Ex.: no podemos trabajar = nu putem lucra.

Exercitiu

Traduceti: Acest tablou nu are nici o valoare. Am petrecut o zi frumoasa cu niste prieteni. Nu am nici o idee despre asta. Nimeni nu se indoieste de cuvantul meu. Nu se deschide niciodata o carte fara sa se invete ceva. Nu cumpar nimic. Oricine gandeste asta, nu greseste. Prietenii se iubesc unii pe altii. Am cumparat si cartile ramase. Fiecare om are gusturile sale. Acest calator ii viziteaza pe clientii sai la fiecare doua luni. Oricine are opiniile sale. Painea asta nu-i suficienta pentru toti. Multi gandesc altfel. Am invatat asta de la un tip al carui nume nu mi-l amintesc. Nu se poate indoi de cuvantul acestui om. Se vorbeste si se munceste putin.

LECTURA SI DICTARE

HUMILIDAD DE ISABEL LA CATOLICA

Era costumbre inmemorial de los reyes de Castilla, confesarse arrodillados en un ancho reclinatorio; arrodillábase también el confesor a su lado, y en esta forma confesaban sus pecados y recibían la absolución. La primera vez que fué Fray Hernando de Talavera a confesar a la Reina, sentóse en un banquillo que había al lado del reclinatorio. La Reina, creyendo distración o ignorancia del ceremonial de costumbre, le dijo:

- Vos, padre, aquí a mi lado; entrambos hemos de estar de rodillas.

Respondió el nuevo confeso:

- No, Señora, sino que yo he de estar sentado y Vuestra Alteza de rodillas; porque éste es el tribunal de Dios y V.A. es aquí la pecadora que confiesa sus faltas, y yo el representante de Dios, que va a juzgarlas y perdonarlas.

La Reina obedeció humildemente y dijo después a la Marquesa de Moya:

- tÉste es el confesor que yo buscaba!

(Padre Luíz Coloma)

N U M E R A L E

Numeralele spaniole corespunde celor romanesti, cu mici deosebiri.

NUMERALE CARDINALE

1. Numeralele cardinale sunt urmatoarele:

2. Dupa numeralul 16, zecile se unesc cu unitatile prin intermediul conjunctiei y. Ex.: diez y seis, diez y siete etc.

De la 16 la 29 conjunctia y poate fi chiar incorporata in numere, devenind i; ex.: dieciseis, diecisiete.

3. Numerele care indica sutele, de la 200 la 900, concorda in gen si numar cu substantivul la care se refera; ex.: doscientos hombres = doua sute de oameni; doscientas mujeres = doua sute de femei.

4. Uno inaintea unui substantiv, chiar cu un adjectiv interpus, se abreviaza in un (si se foloseste ca articolul un); ex.: un hombre, un buen hombre, ventún hombres.

5. Ciento inaintea unui substantiv, chiar cu un adjectiv interpus, sau in fata lui mil, se abreviaza in cien; dar ramane invariabil in fata altor numere; ex.: cien hombres, cien buenos hombres, cien mil (100.000); dar ciento cuarenta.

6. Mil, folosit ca substantiv, in sensul de millares = mii (cu miile), face la plural miles, de genul masculin. Ex.: miles (sau millares) de hombres = mii de oameni.

7. Punand inaintea unui numar articolul unos, unas, sau locutiunea adverbiala circa, se obtin expresiile circa, aproximativ. Ex.: unos (sau cerca de) veinte hombres = circa douazeci de oameni; unas (sau cerca de) veinte mujeres = circa douazeci de femei.

8. Datele se exprima punand intre zi si luna (scrisa intotdeauna cu initiala majuscula), si intre aceasta si an, prepozitia de. Ex.: Craiova, 20 de Julio de 1999.

Miile - data se exprima fara articol. Ex.: en 1944 = in 1944.

De retinut locutiunea a 20 del corriente, de los corrientes, del actual = la 20 luna curenta.

9. Etatea se exprima intotdeauna cu verbul tener. Ex.: tengo cuarenta años = am patruzeci de ani.

Locutiunile de genul la 40 de ani se traduc insotite de de edad. Ex.: Dante murió a los cincuenta y seis años de edad (sau a la edad de) = Dante a murit la 56 de ani; un hombre de cuarenta años de edad = un om de 40 de ani.

10. Ora se exprima ca in romaneste, dar la plural, doar ca cuarto (sfert) nu cere pe un inaintea sa. Ex.: son las cinco = este ora cinci; son las cinco y media (subinteles hora) = este ora cinci si jumatate; son las cinco y cuarto = este ora cinci si un sfert; son las cinco menos cuarto = este ora cinci fara un sfert.

NUMERALE ORDINALE

1. Numeralele ordinale sunt urmatoarele:

2. Numeralele ordinale, ca si in limba romana, concorda cu substantivul la care se refera in gen si numar. Ex.: el segundo hombre; la segunda mujer; los segundos hijos; las segundas partes etc.

3. Primero, tercero, postrero, dupa cum s-a aratat mai inainte (v. adjectivul), pierd vocala finala inaintea unui substantiv; ex.: el primer hombre, el tercer tomo, el postrer día.

4. Cu numele suveranilor si de papi, se folosesc numeralele ordinale de la 1 la 10, iar de la 11 in sus - cele cardinale; ex.: Felipe II (segundo), Pio X (décimo), Luís XIV (catorce) etc.

Cu nume de capitole, lectii, carti, volume, pagini etc. se folosesc cu predilectie numeralele cardinale, pentru ca sunt mai simple si mai scurte; ex.: lección trece = lectia a treisprezecea.

Pentru secole se folosesc de preferinta numeralele ordinale; ex.: el tercer siglo = secolul al treilea.

NUMERALE FRACTIONARE

1. Iata cateva exemple uzuale:

2. Numitorii, pana la 10 inclusiv, se exprima prin intermediul numeralelor ordinale respective; de la 11 in sus se exprima adaugand la numeralele cardinale respective sufixul -avo, plural -avos, cu elidarea vocalei finale si cu mutarea lui c in e cand cuvantul care desemneaza numarul, pierzand vocala finala, se termina in c. Ex.: un diecisietavo 1/17; un onzavo 1/11.

Face exceptie 1/100, care se denumeste de preferinta un centésimo. Dar moneda de un centesimo se spune un céntimo in Spania si un centavo in America spaniola.

NUMERALE MULTIPLICATIVE

1. Iata cateva exemple:

simple sau sencillo = simplu

doble sau duplo = dublu

triple, triplo sau tríplice = triplu

cuádruple sau cuádruplo = cvadruplu

quíntuplo = chintuplu

séxtuplo etc. = sextuplu etc.

décuplo = decuplu

céntuplo = centuplu

2. Formele doble si triple se folosesc ca adjective; duplo si triplo se folosesc ca substantive. Ex.: doble sueldo = dublu salariu; el triplo de dos = triplul lui doi.

3. Multiplicativele se pot exprima si cu numeralele cardinale respective si locutiunea veces tanto. Ex.: una vez tanto = o data; dos veces tanto = de doua ori; tres veces tanto = de trei ori.

NUMERALE COLECTIVE

1. Sunt, de exemplu: un par = o pereche; una pareja = o pereche; un terno; un cuaterno; un quinterno; una decena, una docena, una quintena, una veintena, una cuarentena; una gruesa, una resma; una centena sau un centenar; un millar.

2. Numeralele colective, in special de la 20 inainte, se pot exprima si cu formele unos, unas si cardinalele respective. Ex.: este señor tendrá unos veinte años = acest domn o avea vreo douazeci de ani.

3. De retinut numeralele ambos = ambii, amandoi si sendos = unul pe rand (de la lat. singulos), care sunt intotdeauna plurale; ex.: ambos amigos; ambas amigas; sensos libros = o carte pentru fiecare; sandas cartas = o scrisoare pentru fiecare.

Exercitiu

Traduceti: Am cumparat trei carti si am platit 250 de lei. Am primit o scrisoare din America. In aceasta cazarma sunt 849 de soldati. Un an are 365 de zile. Am expediat 31 de cutii de paste in Argentina. Batrana aceea a trait 100 de ani. Acest teren costa 100.000 lei. Am vandu 150 de ceasuri. Am vazut in piata mii de barbati si femei. 12 octombrie este ziua descoperirii Americii. Cristofor Columb a descoperit America in 1492. Tatal meu are 74 de ani. Viata incepe la 40 de ani. Este ora patru si jumatate. Este cinci si un sfert. 250 minus 60 fac 190. Cinci ori treizeci fac 150. Napoleon I si Napoleon III sunt imparati francezi. Alfonso XIII este ultimul rege al Spaniei. Ioan-Paul II este papa timpurilor noastre. Aceasta regula se gaseste in gramatica, lectia a noua, paragraful al 25-lea, pagina 75. Patru secunde sunt 1/15 dintr-un minut. Bucatarul mi-a dat portie dubla si apoi tripla. Dublul lui opt este saisprezece. Am repetat-o de trei ori, dar tu te-ai prefacut ca nu auzi.

LECTURA SI DICTARE

HIDALGUIA ESPAÑOLA

Carlo V, iemperador de Alemania y rey de España, ha vencido en Pavía (1525) y tomado prisionero a Francisco I, rey de Francia. El duque y condestable de Borbón, primo de Francisco I, ha traicionado a su patria y a su rey. Pasado al vencedor, va a ver a Carlos V, el el alcázar de Toledo. El emperador de Alemania y rey de España dispone que sea alojado en el palacio del conde de Benavente. No habiendo recibido orden directa, el conde cierra su puerta al extranjero; no quiere alojar a un traidor bajo su techo. Quéjase el de Borbón a Carlos V. Éste hace llamar a su alcázar al de Benavente, y le impone ahora que, desagraviando el de Borbón, cuyos servicios aprovecha, le hospede en su palacio.. El grande de España, la rodilla en tierra ante su rey, aunque cubierta la cabeza, como autoriza a su grandeza el ceremonial, le escucha. Obedeciéndole, retrase a casa de un pariente y abre su mansión al duque francés. Pero cuando, después de breve estada, se va de Toledo el de Borbón, el de Benavente, sacrificando las riquezas allí guardados, prende fuego al palacio.

No permite que se mantenga en pie techo que ha albergado a un traidor a su patria y a su rey.

(Carlos O. Bunge)

V E R B U L

V E R B E  A U X I L I A R E

VERBE AUXILIARE

1. Verbele auxiliare propriu-zise sunt haber = a avea si ser = a fi.

Verbul haber foloseste la formarea timpurilor compuse ale tuturor verbelor (tranzitive, intranzitive, reflexive, reciproce, impersonale etc) la form activa. Ex.: he amado = am iubit; he salido = am plecat; me he lavado = m-am spalat; he sido = am fost.

De retinut ca participiul trecut al verbelor conjugate cu haber ramane neschimbat si ca trebuie sa urmeze imediat auxiliarul, fara interpunerea pronumelui sau a altor cuvinte. Ex.: yo he amado = eu am iubit; ella ha amado = ea a iubit; nosotros hemos amado = noi am iubit.

Verbul ser serveste la formarea tuturor timpurilor compuse la forma pasiva; ex.: soy amado = sunt iubit.

De retinut ca participiile verbelor conjugate cu ser concorda intotdeauna in gen si numar cu subiectul; ex.: él es amado = el este iubit; ella es amada = ea este iubita; nosotros somos amados = noi suntem iubiti; vosotras sois amadas = voi sunteti iubite.

2. In continuare prezentam conjugarile complete ale verbelor haber si ser, foarte neregulate (in general, cuvintele folosite mai des intr-o limba prezinta cele mai multe neregularitati, din cauza specializarii profunde a fiecarei forme):

Nota 1. Verbul haber se foloseste si in sens impersonal:

a) in sensul de 'a se afla' (ca frantuzescul 'y avoir'), dar sa se retina ca la prezent face hay in loc de ha; ex.: hay una novedad = este (exista) o noutate; hay mucho hombres = sunt multi oameni; hay mucha gente = este multa lume; hay grandes fiestas = este o sarbatoare mare; hay un escándalo = este un scandal.

b) in locutiunea hay que (cf. franc. il faut), urmata de infinitiv, care inseamna 'trebuie', 'este nevoie ca'; ex.: hay que contentarse con poco = trebuie sa te multumesti cu putin.

c) in locutiunea ha, care inseamna 'acum (ani)', 'cu timp in urma'), care se pune intotdeauna dupa numeral; ex.: muchos años ha = (cu) multi ani in urma, acum multi ani.

Nota 2. Verbul ser, in determinari de timp, este inlocuit in general de hacer = a face; ex.: hace bon tiempo = este (timp) frumos; hace calor = este cald; hace frío = este frig; hace luna = este luna; hace mucho tiempo que = este mult timp de cand; hace un año = acum un an.

VERBELE SEMIAUXILIARE

1. Limba spaniola, in afara de verbele auxiliare propriu-zise haber si ser mai foloseste ca auxiliare si verbele tener = a poseda si estar =a fi, a exista, care le inlocuiesc pe primele in anumite acceptiuni si pe care din aceasta cauza multe gramatici le considera semiauxiliare.

Verbul tener traduce verbul 'a avea' cand acesta are sensul de 'a poseda, a tine', adica atunci cand este urmat de un substantiv si se refera la acesta. Ex.: tengo hambre = mi-e foame; tengo visita = am o vizita.

Verbul estar traduce verbul 'a fi' cand acesta are sensul de 'a fi intamplator, a se gasi', adica atunci cand nu exprima esenta intrinseca si imutabila a subiectului, ci extriseca si trecatoare. Ex.: estoy alegre = sunt vesel; estoy en casa = sunt in casa; estoy enfermo = sunt bolnav (fiecare din aceste stari poate sa treaca la un moment dat).

Verbul estar, cand se foloseste cu complement de loc, cere prepozitia en; ex.: estoy en Craiova = sunt la Craiova.

2. Pezentam conjugarile complete ale verbelor tener si estar, si acestea foarte neregulate:

Nota 1. Verbul tener se foloseste si in urmatoarele constructii:

a) tener que, urmat de infinitiv, care inseamna 'a trebui' in mod absolut; ex.: tengo que ir a la escuela = trebuie sa merg la scoala;

b) tener de (cel mai adesea la pers.I a indicativului prezent), urmat de infinitiv, care semnifica 'a trebui' in sens amenintator; ex.: tengo de castigarte = trebuie sa te pedepsesc.

Sa se retina si constructiile urmatoare:

a) haber de, urmat de infinitiv, care inseamna si aceasta 'a trebui' in mod absolut (dar mai putin puternic decat tener que); ex.: he de ir a la escuela = trebuie sa merg la scoala;

b) deber, urmat de infinitiv, care inseamna 'a trebui' in sens de obligatie morala; ex.: debemos honrar a nuestros padres = trebuie sa-i onorm pe parintii nostri;

c) deber de, urmat de infinitiv, care inseamna 'a trebui' in sens de dubiu, suspiciune, neincredere; ex.: debe de estar en la escuela = ar trebui sa fie la scoala; (dar debe estar en la escuela = trebuie sa fie la scoala).

Nota 2. Verbul estar se utilizeaza si in constructiile urmatoare:

a) estar, urmat de gerunziu, pentru a indica o actiune in curs (prezentul continuu); ex.: estoy escribiendo = scriu (in momentul acesta scriu, am mai scris si voi mai scrie);

b) estar para, urmat de infinitiv, pentru a indica o actiune iminenta; ex.: estoy para escribir = tocmai ma apuc de scris;

c) estar por, urmat de infinitiv, pentru a indica o actiune iminenta, dar indecisa; ex.: estoy por escribirle = acum m-oi apuca de scris;

De retinut modalitatile de exprimare: aquí está (va) = iata; sEstá usted? = intelegeti?; estoy = inteleg.

Exercitiu

Traduceti: Am studiat bine limbile moderne. Sunt tanar si bogat, dar nu sunt fericit. Tu ai calatorit mult. Tu esti un bun catolic. Prietenul meu este foarte virtuos. Voi nu ati venit la mine acasa. Petre a platit nota. Suntem toti muritori. De zece zile am plecat din orasul meu. Scrisesem scrisoarea, dar nu am expediat-o. Am fost in Spania douazeci de ani si de aceea vorbesc limba spaniola. Ati primit multe elogii. Daca vei fi bun, toate persoanele vor fi amabile cu tine. Nu cred ca ei au citit acea carte. Daca ai fi fost la oficiu, ai fi gasit scrisoarea. In socoteala sunt multe erori. Acum trei ani am cumparat casuta aceasta. Am un fiu care studiaza spaniola. Februarie are numai 28 de zile. Aveti putini bani, dar multa vointa. Cred ca au ajuns in acest moment.

LECTURA SI DICTARE

AVENTURA DE DON MANUEL DE LEÓN

Entre los caballeros de grande ánimo, valor y extremada valentía, que hubo en tiempo de don Fernando V y Doña Isabel, fué uno de ellos don Manuel de León; del cual escriben que, estando en la corte de este Católico Principe, habiendo llegado de Africa un presente de leones muy bravos, con quien las damas de la reina se entretenían, mirando de un corredor que salía a la parte donde estabas los leones, en cuyo sitio se hallaba Don Manuel. A este tiempo sucedió que la dama a quien servía, dejó caer un guante en la leonera, dando muestras de queja de habércele caído; y como Don Manuel lo oyó, abrió la puerta de la leonera y entró dentro con grande ánima y valor donde los leones estaban, vacando el guante y llevándolo a la dama.

(Ginés Pérez de Hita)

Lexic

caer a cadea con quien = con los cuales (quien se foloseste numai pentru nume de persoane)

corredor coridor cuyo pentru el cual

dejar a lasa leonera cusca pentru lei

llegar a sosi llevar a lua

oir a auzi presente cadou

salir a iesi hallarce a se gasi

sitio sit, loc

V E R B E L E  R E G U L A T E

NOTIUNI PRELIMINARE

1. Verbul are in limba spaniola trei conjugari, ca in toate limbile neolatine occidentale. Ele se termina la infinitiv respectiv in -ar, -er, -ir, cu accentul tonic pe ultima silaba; ex.: amar = a iubi, temer = a se teme; partir = a imparti.

2. Modurile sunt cinci: Indicativo, Subjunctivo, Potencial, Imperativo, Infinitivo.

Indicativul are patru timpuri simple: presente, pretérito imperfecto, pretérito indefinido, futuro imperfecto si patru timpuri compuse: pretérito perfecto, pretérito pluscuamperfecto, pretérito anterior, futuro perfecto.

Conjunctivul are trei timpuri simple: presente, imperfecto (cu doua forme diferite) si futuro semplice si trei timpuri compuse: pretérito perfecto, pretérito pluscuamperfecto, futuro perfecto.

Conditionalul are un timp simplu: presente (simple o imperfecto) si un timp compus: pretérito (compuesto o perfecto).

Imperativul are un singur timp: presente.

Infinitivul cuprinde si participiul si gerunziul.

Participiul se distinge in activ (sau prezent) si pasiv (sau trecut); primul, atunci cand exista, este folosit mai ales ca adjectiv sau substantiv.

Gerunziul este invariabil.

3. Conjunctivul are doua forme diferite pentru imperfect, care se termina respectiv in -se, -ra, si care nu se pot folosi indiferent in toate cazurile:

a) prima forma, terminata in -se, este forma de conjunctiv adevarat; ex.: si llegase mi hermano = daca ar veni fratele meu;

b) forma a doua, terminata in -ra, se poate folsi nu numai in locul formei in -se (cu o valoare mai vaga, mai putin precisa), dar si in locul conditionalului prezent; ex.: si llegara mi hermano = daca ar sosi fratele meu; llegara (= llegaría) mi hermano = o veni, ar veni fratele meu.

De retinut totusi ca a doua forma a conjunctivului imperfect nu se poate folosi in acelasi timp in cei doi membri ai aceleiasi fraze, drept pentru care nu se poate spune: si llegara mi hermano, estuviera muy contento = daca ar veni fratele meu, as fi foarte multumit, ci se va spune: si llegara mi hermano, estaría muy contento = daca ar veni fratele meu, as fi foarte multumit.

4. Conjunctivul are si un viitor propriu, care se termina in -re, care se traduce prin conditional preznet sau viitor indicativ, cand aceste timpuri exprima o eventualitate incerta; ex.: venga lo que viniere = sa vina ce-o veni, fie ce-o fi; cuando yo fuere abuelo = cand (v)oi fi bunic.

5. Imperativul are forme proprii numai pentru persoana a II-a singular si plural. Celelalte forme sunt imprumutate de la conjunctivul prezent.

Imperativul negativ isi ia toate formele de la conjunctivul prezent.

CONJUGAREA VERBELOR REGULATE

NOTIUNI PRELIMINARE

1. Verbul are in limba spaniola trei conjugari, ca in toate limbile neolatine occidentale. Ele se termina la infinitiv respectiv in -ar, -er, -ir, cu accentul tonic pe ultima silaba; ex.: amar = a iubi, temer = a se teme; partir = a imparti.

2. Modurile sunt cinci: Indicativo, Subjunctivo, Potencial, Imperativo, Infinitivo.

Indicativul are patru timpuri simple: presente, pretérito imperfecto, pretérito indefinido, futuro imperfecto si patru timpuri compuse: pretérito perfecto, pretérito pluscuamperfecto, pretérito anterior, futuro perfecto.

Conjunctivul are trei timpuri simple: presente, imperfecto (cu doua forme diferite) si futuro semplice si trei timpuri compuse: pretérito perfecto, pretérito pluscuamperfecto, futuro perfecto.

Conditionalul are un timp simplu: presente (simple o imperfecto) si un timp compus: pretérito (compuesto o perfecto).

Imperativul are un singur timp: presente.

Infinitivul cuprinde si participiul si gerunziul.

Participiul se distinge in activ (sau prezent) si pasiv (sau trecut); primul, atunci cand exista, este folosit mai ales ca adjectiv sau substantiv.

Gerunziul este invariabil.

3. Conjunctivul are doua forme diferite pentru imperfect, care se termina respectiv in -se, -ra, si care nu se pot folosi indiferent in toate cazurile:

a) prima forma, terminata in -se, este forma de conjunctiv adevarat; ex.: si llegase mi hermano = daca ar veni fratele meu;

b) forma a doua, terminata in -ra, se poate folsi nu numai in locul formei in -se (cu o valoare mai vaga, mai putin precisa), dar si in locul conditionalului prezent; ex.: si llegara mi hermano = daca ar sosi fratele meu; llegara (= llegaría) mi hermano = o veni, ar veni fratele meu.

De retinut totusi ca a doua forma a conjunctivului imperfect nu se poate folosi in acelasi timp in cei doi membri ai aceleiasi fraze, drept pentru care nu se poate spune: si llegara mi hermano, estuviera muy contento = daca ar veni fratele meu, as fi foarte multumit, ci se va spune: si llegara mi hermano, estaría muy contento = daca ar veni fratele meu, as fi foarte multumit.

4. Conjunctivul are si un viitor propriu, care se termina in -re, care se traduce prin conditional preznet sau viitor indicativ, cand aceste timpuri exprima o eventualitate incerta; ex.: venga lo que viniere = sa vina ce-o veni, fie ce-o fi; cuando yo fuere abuelo = cand (v)oi fi bunic.

5. Imperativul are forme proprii numai pentru persoana a II-a singular si plural. Celelalte forme sunt imprumutate de la conjunctivul prezent.

Imperativul negativ isi ia toate formele de la conjunctivul prezent.

PROSPECTUL CELOR TREI CONJUGARI

Prezentam conjugarea a trei verbe: amar, temer, partir.

Nota: Persoanele sunt toate cu accentul pe prima silaba, cu exceptia pers. a II-a plural.

Nota: Terminatiile de la conjugarile a 2-a si a 3-a sunt identice si incep toate cu i accentuat.

Nota: Terminatiile de la conjugarile a 2-a si a 3-a sunt identice;

Persoana I plural de la conjugarile 1 si a 3-a coincid cu respectivele persoane de la prezent indicativ, drept pentru care trebuie evitate ambiguitatile si confuziile.

Nota: Terminatiile tuturor conjugarilor sunt identice, fiecare respectand vocala definitorie proprie (vocala tematica). Toate persoanele, cu exceptia pers.I plural, poarta accent grafic;

Acest timp se obtine daugand la infinitiv terminatiile: -é, -ás. -á, -emos, -éis, -án, care sunt de fapt terminatiile prezentului indicativ ale verbului haber (in vechime, viitorul avea forma perifrastica: amar he, amar has, amar ha etc.).

Nota: Terminatiile de la conjugarile a 2-a si a 3-a sunt identice;

Acest timp se obtine schimband desinenta -o de la prezentul indicativ in -e pentru conjugarea I si in -a pentru celelalte doua. Toate vocalele se pastreaza la toate persoanele.

Nota: Terminatiile de la conjugarile a 2-a si a 3-a sunt identice;

Acest timp se obtine schimband silaba finala -ron de la persoana a III-a plural pretérito imperfecto indicativo in -se.

Nota: Acest timp se obtine schimband silaba finala -ron de la persoana a III-a plural a indicativ pretérito imperfecto in -ra.

Nota: Acest timp se obtine schimband silaba finala -ron de la persoana a III-a plural a indicativ pretérito imperfecto in -re.

Nota: Acest timp este afin viitorului indicativ. Terminatiile tuturor conjugarilor sunt identice, tinand cont de vocala tematica. Toate poarta accentul grafic, care se regaseste numai pe terminatie.

Acest timp se obtine adaugand la infinitiv terminatiile -ía, -ías, -ía, -íamos, -íais,-ían.

Nota: Persoana a II-a singular coincide cu persoana a II-a singular de la prezentul indicativ.

Persoana a II-a plural se obtine schimband r final de la infinitiv cu d.

Celelalte persoane sunt preluate de la conjunctiv prezent.

Nota: Participiul activ, care la prima conjugare se termina in -ante, la celelalte se termina in -iente sau -ente, dar putine verbe au acest timp.

Aceste forme, cel mai adesea se folosesc ca adjective sau substantive decat ca forme verbale.

OBSERVATII ASUPRA CELOR TREI CONJUGARI

Confruntand intre ele cele trei conjugari se pot releva multe caractere comune:

a) Persoanele I si a III-a singular se termina intodeauna in vocala.

b) Persoana a II-a singular, cu exceptia pretÉrito imperfecto si imperativ, se termina intodeauna in -s.

c) Persoana I plural la toate timpurile se termina cu -mos.

d) Persoana a II-a plural, cu exceptia imperativului, se termina intodeauna in -is.

e) Persoana a III-a plural la toate timpurile se termina cu -n.

f) Conjugarea a 2-a si a 3-a au terminatii identice la indicativ imperfect si pret.imperfecto ale indicativului si la toate timpurile conjunctivului.

modificAri FONETICE SI GRAFICE

Multe verbe spaniole, cu toate ca se conjuga in mod regulat, prezinta pe parcursul flexiunii anumite modificari fono-grafice (care se vor invata destul de usor prin folosire), cu scopul de a mentine pronuntarea pe care o are verbul la infinitiv.

Principalele modificari sunt:

a) verbele terminate in -car, -gar, -zar schimba in fata vocalei e pe c in qu, pe g in gu, pe z in c.

Ex. Infinitivo Pret.imperf. Subj.pres.

tocar toqué toque

pagar pagué pague

rezar recé rece

b) verbele terminate in -guar primesc diereza pe u.

Ex. Infinitivo Pret.imperf. Subj.pres.

averiguar averigüé averigüe

c) verbele terminate in -cer, -cir (precedate de consoane) si in -ger, -gir schimba in fata vocalelor a si o pe c in z si pe g in j.

Ex. Infinitivo Ind.pres. Subj.pres.

vencer venzo venza

resarcir resarzo reasarza

recoger recojo recoja

fingir finjo finja

d) verbele terminate in -guir, -quir schimba in fata vocalelor a si o pe gu in c si pe qu in c.

Ex. Infinitivo Ind.pres. Subj.pres.

distinguir distingo distinga

delinquir delinco delinca

e) verbele de conjugarea a 2-a si a 3-a, a caror tema se termina cu vocala, schimba in y vocala i atona din desinenta in toate cazurile cand aceasta este urmata de vocala in decursul flexiunii.

Ex. Infinitivo Ind.pret.imp. Subj.imperf. Subj.f. Gerundio

leer leyó, leyeron leyera, leyese leyere leyendo

Infinitivo Ind.pret.imp. Subj.imperf. Subj.f. Gerundio

huer huyó, huyeron huyera, huyese huyere huyendo

f) verbele de conjugarea a 2-a si a 3-a, a caror tema se termina cu ch, ll, ñ, pierd pe i aton din desinenta de fiecare data cand aceasta este urmata de vocala in decursul flexiunii. Daca silaba temei are o vocala e, aceasta se schimba prin metateza in i.

Ex. Infinitivo Ind.pret.imp. Subj.imperf. Subj.f. Gerundio

henchir hinchó, hincheron hinchera, hinchese hinchere hinchendo

La fel se comporta si bullir, tañer.

LISTA VERBELOR REGULATE

Iata mai jos lista celor mai folosite verbe regulate:

Exercitiu

Traduceti: Nu acuz pe nimeni. Voi munciti toata ziua, dar va odihniti noaptea. El vinde un caine frumos. Ei se prefac ca nu stiu nimic. El vorbea putin, dar scria mult. Voi mancati (imperf) cu placere. L-au chemat pe ospatar, dar acesta s-a prefacut ca nu aude. Am primit o scrisoare cu multa intarziere. Voi lasa toate lucrurile in ordine. Vom culege cele mai frumoase flori din gradina. Vom lupta pana la victorie. Dorim ca voi sa promiteti ca nu veti mai face un astfel de lucru. Uitati ofensele. Sa nu-i vorbim de rau pe cei absenti. Ai mancat toata ciorba? Lucrez mereu acasa si studiez. Am uscat rufele la soare. Ti-am cerut sa-mi aduci scaunul in birou. Nu conving pe nimeni. El nu a crezut ca baiatul mintea. Fratele meu a citit don Quijote de la Mancha cu multa placere.

A C C E N T U A R E A  V E R B E L O R

DIFERENTE SI ASEMANARI DE ACCENTUARE

Confruntand intre ele accentuarile diverselor verbe in cele doua limbi, romana si spaniola, se observa ca multe infinitive sunt accentuate la fel, ba chiar si prezentul indicativ. Pe ici, pe colo, mai sunt deosebiri, pe care le prezentam mai jos pentru ca lectorul si invatacelul roman sa nu cada in cursa intinsa de accentuarea un pic diferita a diverselor verbe (de exemplu, abrogo are aceeasi accentuare ca echivalentul romanesc abrog, dar calcolo este accentat pe penultima silaba, in timp ce romanescul calculez are accentul pe ultima silaba). Lista nu este exhaustiva. Pentru siguranta accentuarii, este bine sa se consulte un dictionar atunci cand avem dubii.

veRBe In -iar Si -uar

In limba spaniola sunt multe verbe terminate in -iar si -uar, adica in vocalele slabe i, u care au pe i si u accentuate la prezentul indicativului si conjunctiv, adica nu formeaza diftong cu vocala initiala a desinentei.

Ex.: Infinitiv Ind.prez. Conj.prez.

acentuar a accentua acentúo acentúe

actuar a actualiza actúo actúe

Cele mai folosite verbe de acest fel sunt urmatoarele:

De asemenea, si urmatoarele verbe de conjugarea a 3-a urmeaza aceeasi accentuare:

desleír = a dezlipi (deslío); engreír = a se increde (engrío); freír = a frige (frío); reír = a rade (río); sofreír = a arde pe foc (sofrío); sonreír = a surade (sonrío).

Exercitiu

Traduceti: Eu locuiesc la Paris, parintii mei locuiesc la Roma. Iti urez lucrurile cele mai bune. Eu pun fiecare lucru la locul sau. Cine se cearta prea mult, conchide putin. Tu exerciti o buna profesie. Cizmarul fabrica incaltari. Acest vapor navigheaza mult. Trebuie sa imbini placutul cu utilul. Sa ne continuam drumul! Emigrantii nostri isi trimit economiile lor in patrie. Varul meu conduce bine automobilul. Sa nu-i obisnuim rau pe copiii nostri. Pescarii frig adesea pestele in barca. Rade bine cine rade ultimul. Obiceiurile variaza de la loc la loc.

LECTURA SI DICTARE

EL ESCORIAL

El monasterio de El Escorial debe su origen a un voto de Felipe II.

El 10 de agosto de 1557 el ejército español, a las órdenes de Manuel Filiberto de Saboya, venció al ejército francés bajo los muros de la ciudad de San Quentin, en la frontera de Flandes.

Al siguente día de tan brillante victoria, Felipe II se trasladó al campamento para presenciar el asalto y rendición de la Plaza. Para verificar el asalto, hubo necesidad de destrozar con los fuegos de la artillería un monasterio de San Lorenzo, inmediato a las murallas de la plaza sitiada.

Estas circunstancias decidieron el rey a erigir este convento de El Escorial.

El espacio que hoy ocupa el monastero, era entonces áspero jaral y rústico albergue de pastores. A principios de 1562 se comenzó el arranque de los jarales y a presencia del rey se acordeló y estacó el terreno, que recibió el nombre de 'Real Sitio de San Lorenzo'.

(A. Cúneo Vidal)

Lexic

acordelar a inconjura cu corzi arranque destelenire

jaral teren sterp bajo sub

destrozar a ruina destacar a delimita

VERBE PASIVE, INTRANZITIVE,

REFLEXIVE, RECIPROCE, IMPERSONALE, DEFECTIVE

veRBe PASIVE

Pasivul se formeaza, asa cum s-a mai spus, cu auxiliarul ser. Participiul concorda intotdeauna in gen si numar cu subiectul.

Ex.: soy, era, fuí, seré etc. amado (sau amada) = sunt, eram, am fost, voi fi etc. iubit(a).

In timpurile compuse, participiul sido ramane intotdeauna nemodificat, in timp ce participiul trecut concorda intotdeauna in gen si numar cu subiectul. Ex.: he sido amado (sau amada) = am fost iubit(a); había sido amado (sau amada) = fusesem iubit(a); habré sido amado (sau amada) = voi fi fost iubit(a).

De retinut ca verbul ser nu poate fi substituit cu verbul venir (semiauxiliar in alte limbi).

Apoi, intre auxiliar si participiu nu trebuie sa se interpuna nici un alt cuvant. Ex.: Am fost deja avertizati = Ja hemos sido advertidos.

De retinut si faptul ca limba spaniola tinde sa evite forma pasiva, recurgand la forma impersonala cu pronumele se (se), si astfel apar intorsaturi de fraza bizare. Ex.: Se distribuyeron los dineros = au fost distribuiti (literal: s-au distribuit) banii. Le llamaron a Compostela = a fost chemat (literal: l-au chemat) la Compostela.

VERBE INTRANZITIVE

Verbele intranzitive se conjuga tot cu auxiliarul haber, nu ca in franceza sau italiana. Participiul ramane neschimbat. Ex.: he salido = am plecat.

VERBE REFLEXIVE

1. Verbele reflexive se conjuga tot cu auxiliarul haber. Participiul ramane neschimbat.

Ex.: me he lavado = m-am spalat; ellas se han casado = ele s-au casatorit.

Particulele pronominale se pun numai inaintea verbului, cu exceptia imperativului, infinitivului si adesea a gerunziului, la care se pun dupa verb, ca sufixe. Ex.: Me siento (sau siéntome) = ma asez; te sientas (sau siéntaste, putin folosit) = te asezi.

Dar: siéntate = aseaza-te; siéntese = asezati-va (dvs sing.)

sentarse = a se aseza; sentándose = asezandu-se.

Sa se retina ca persoana I plural a imperativului, pentru ratiuni de eufonie, elideaza s final atunci cand se lipeste particula nos; persoana a 2-a plural, pentru a evita confuzia cu participiul trecut, elideaza d final atunci cand se lipeste particula os; ex.: sentémonos (nu sentémosnos) = sa ne asezam; sentaos (nu sentados)= asezati-va.

Face exceptie numai verbul ir, care face idos = duceti-va.

2. Exista in limba spaniola verbe reflexive care nu sunt reflexive in romaneste, ca de exemplu:

si alte verbe mai putin folosite.

veRBe RECIPROCE

Verbele reciproce se obtin punand dupa forma reflexiva locutiunea pronominala uno a otro, care se acorda in gen si numar cu subiectul.

Ex.: Estos hermanos se aman unos a otros = acesti frati se iubesc (unii pe altii).

VERBE IMPERSONALE

1. Verbele impersonale, care sunt aproape aceleasi cu cele imperonale din limba romana, se folosesc numai la persoana a III-a singular. Cele mai folosite sunt:

Ex.: Graniza tan fuerte como nunca ha granizado = cade grindina asa multa cum n-a mai fost niciodata.

2. Alte verbe, care in mod normal nu sunt impersonale, se folosesc astfel pentru semnificatia lor, ca de exemplu hacer = a face; bastar = a fi suficient; convenir = a conveni; gustar = a placea; importar = a importa (a avea importanta); parecer = a parea; succeder = a se intampla; valer = a valora, a merita etc.

Ex.: hace mal tiempo = e timp urat; parece que vendrá = se pare ca va veni.

3. Sa ne amintim ca si verbul haber poate fi folosit in sens impersonal in sensul de a se afla, a se gasi (si in acest caz persoana a III-a singular a indicativului prezent face hay in loc de ha); ex.: Ya no hay tiempo = nu mai este timp.

VERBE DEFECTIVE

1. Verbele defective nu au anumite persoane, pentru ratiuni de eufonie sau pentru alte pricini. Asa de exemplu verbele loar = a lauda; raer = a rade; roer = a roade, suna prost in loo, rao, roo si alte persoane.

Principalele verbe defective sunt:

Aplacer = a placea, a satisface, care se conjuga precum verbul placer si care se foloseste rareori la persoana a III-a indicativ prezent si perfect.

Atañer = a privi, a apartine, care se foloseste numai la persoanele a III-a, in special la indicativ prezent.

Concernir = a fi privitor la, care se foloseste numai la persoana a III-a a indicativului si conjunctivului prezent si imperfect, la gerunziu si la participiu prezent.

Soler = a obisnui, care se foloseste numai la indicativ prezent si imperfect si rareori la conjunctiv prezent.

2. Alte verbe, ce apartin de conjugarea a 3-a, tot pentru ratiuni de eufonie, se folosesc numai la persoanele a caror desinenta incepe cu i.

Cele mai folosite dintre acestea sunt:

Ex.: abolía, abolí, aboliré, abolido etc.

Exercitiu

Traduceti: Romania este iubita cu pasiune de cate romani in (en el) strainatate. Elevul este elogiat pentru buna sa conduita. Vinul a fost vandut ieftin. Cine a venit sa te viziteze? Nava a pornit azi din portul Constanta. Am iesit de la scoala la pranz. M-am oprit cateva luni in Spania ca sa invat limba spaniola. Bunicul meu a murit acum un an in Argentina. Hotul, cand a fost descoperit, a rosit de rusine. Repede, se face ziua, trebuie sa te scoli si sa mergi la scoala. Nu imi place sa lucrez toata ziua. Adesea, vara fulgera si cade grindina. Nu se intampla nimic in satul acesta. Nu e nici o scrisoare pentru tine. Nu sunt vesti despre fratii tai. Ce anume a speriat pe acest copil? Acest produs este garantat de lege.

LECTURA SI DICTARE

NOCHE DE INVIERNO

Una vieja ciudad. En la vieja ciudad, una vieja casa. De noche; invierno. Por las callejas se oye resonar, de cuando en cuando, los pasos de algún transeúnte. En la Colegiata, las campanas acaban de dejar caer lentas, plañideras, sobre los vetustos caserones, unas campanadas que anuncian que mañana hay un funeral. En la casa hai arriba, en el sobrado, una ventana que, de cuando en cuando, movida por el vento, da un golpazo. La familia se halla reunida en el comedor, en una vasta pieza, con el piso cubierto de gruesa estera, hecha de esparto crudo. Pende del techo una ancha lámpara, que pone un círculo de luz sobre el blanco mantel. Todos comen reposadamente, hablan tranquilos, y la conversación hay largas pausas.

En esta hora íntima, sosegada, en que el silencio envuelve la ciudad y en que todas las casas parece que van a recogerse sobre sí, calladas, durante la breve tregua de la noche, la familia habla de un antepasado querido

(Azorín)

Lexic

arriba deasupra callado tacut

caserón casoaie colegiata biserica unei comunitati

hecha facuta se oye se aude

sosegado linistit transeúnte trecator

ventana fereastra

V E R B E L E  N E R E G U L A T E

NOTIUNI PRELIMINARE

Verbele neregulate spaniole, cu exceptia a douazeci dintre ele care sunt cu adevarat neregulate, nu prezinta mari dificultati deoarece prezinta neregularitatile respective datorita eufoniei, deci vor fi foarte usor de evidentiat si de urmat.

Aceste neregularitati constau aproape intotdeauna intr-o deviere fonetica a ultimei vocale sau consoane a temei.

PRINCIPALELE FORME DE NEREGULARITATE

Acestea se reduc in fond la sase forme, grupand neregularitatile dupa afinitatile lor:

a) diftongare (diptongación), care consta in schimbarea vocalei tematice in diftong, cand asupra ei cade accentul tonic.

Ex.: acert-ar - ind.prez. acierto etc.

b) guturalizare (guturización), care consta in inserrarea intre consoama temei si vocala desinentei intarirea cu un c sau cu un g.

Ex.: nac-er - ind.prez. naz-c-o etc.

ven-ir - ind.prez. ven-g-o etc.

c) alternativa vocalica (alternativa vocálica), care consta in schimbarea vocalei e din silaba radicalului in i, atunci cand i silaba urmatoare exista o vocala tare (a, e, o), cu scopul de a indulci sunetul cuvintelor, evitand astfel intalnirea vocalelor tari in doua silabe succesive.

Ex.: ped-ir - ind.prez. pido etc.

d) y eufonic, care consta in inserarea intre vocala temei si vocala desinentei a unui y cu scopul de a imbunatati sunetul.

Ex.: hu-ír - ind.prez. huyo etc.

e) perfect simplu moale (pretérito grave), care consta in a face terminarea persoanelor I si a II-a singular de la pretérito indefinido in vocala moale.

Ex.: ven-ir - pret.imperf. vine (nu vení)

vino (nu venií).

f) sincopa viitorului, care consta in caderea vocalei tematice a temei.

Ex.: saber - ind.viit. sabré etc.

NORME GENERALE

De retinut urmatoarele norme generale:

a) prezentul indicativ transmite neregularitatile lui aproape intotdeauna asupra prezentului conjunctivului si imperativului.

Ex.: tener - ind.prez. tengo - conj.prez. tenga - Imper. tenga.

b) perfectul simplu (prin inlaturarea terminatiei ron de la pers. a III-a pl.) transmite neregularitatile lui asupra imperfectului conjunctivului (ambele forme), la viitor conjunctiv si cateodata la gerunziu.

Ex.: perf.simplu tuvie-ron - conj.imperf. tuviese sau tuviera - conj.viit. tuviere.

c) viitorul indicativ transmite neregularitatile lui asupra prezentului conditionalului.

Ex.: tendré - tendría.

d) imperfectul indicativului este intotdeauna regulat, cu exceptia verbelor: ir, ser, ver, care fac respectiv iba, era, veía.

e) imperativul este intotdeauna regulat, cu exceptia persoanei a II-a a urmatoarelor verbe: decir, hacer, ir, poner, salir, venir, care fac respectiv dí, haz, vé, pon, sal, ven.

Din toate aceste norme se deduce ca, pentru a cunoaste aproape toata conjugarea unui verb neregulat, este de ajuns sa ne amintim persoana I de la prezent, perfect simplu si viitor de la modul indicativ.

Ex.: tener : tengo, tuve, tendré.

TIPURI DE VERBE NEREGULATE

Tinand seama de formele de neregularitate descrise mai sus, verbele neregulate se pot grupa in 4 tipuri, fiecare dintre ele putandu-se subdivide intr-un numar oarecare de clase:

a) Verbe diftongate (doua clase);

a) Verbe intarite (doua clase);

a) Verbe indulcite (doua clase);

a) Verbe meliflue (doua clase);

V E R B E L E D I F T O N G A T E

Clasa 1: in ie

1. Prima clasa a verbelor diftongate cuprinde acele verbe de conjugarea 1 si a 2-a care, sub influenta accentului, schimba e din silaba finala a temei in diftongul ie.

O asemenea diftongare se face numai la prezentul indicativ (cele trei persoane ale singularului si persoana a III-a plural) si deci, conform regulii generale, se transmite si conjunctivului prezent (aceleasi persoane ca la indicativ) si imperativului (toate persoanele pe care le ia de la conjunctiv).

2. Nu se pot da reguli pentru a cunoaste toate verbele diftongate, care sunt foarte numeroase, drept pentru care trebuie muncit mult cu practica si cu dictionarul.

De retinut insa ca, daca in familia de cuvinte careia ii apartine verbul, exista unul cu diftongul ie, atunci si verbul va fi diftongat.

Ex.: acertar a reusi sa gasesti el acierto reusita

alentar a prinde suflu el aliento respiratia, suflarea

Exemplu de verbe diftongate de prima clasa

TABELUL PRINCIPALELOR VERBE DIFTONGATE DE CLASA 1

1) Cf. si verbele terminate in -car, -gar, -zar.

2) Verbul errar, la persoanele diftongate, schimba pe ie cu ye, deoarece i urmat de vocala are functie de consoana.

Ind.prez.: yerro, yerras, yerra, erramos, erráis, yerran

Conj.prez.: yerre, yerres, yerre, erremos, erréis, yerren.

Nota 1. Si verbele cernir, concernir, dicernir, adquirir, chiar daca apartin conjugarii a 3-a, prezinta diftongarea; ex.: cierno, ciernes etc.

Nota 2. Verbele urmatoare, in functie de sens, au sau nu au diftongarea:

atestar a umple atiesto umplu

atestar a atesta aiesto atestez

aterrar a pune la pamant atierro pun la pamant

aterrar a ateriza aterro aterizez

Nota 3. Verbele urmatoare, chiar daca au e in silaba finala a temei, nu devin subiecte cu diftongare:

Exercitiu

Traduceti: Profesorul ii incurajeaza pe elevi sa studieze cu sarguinta. Vitele pasc vara pe munti. Acel comerciant ia cu chirie in fiecare an o vila in acest sat. Cei doi rivali, dupa duel, isi stransera mainile. De ce tai acest trunchi de pom? Multi pietoni traverseaza strada in timp ce trec biciclete si automobile. Dimineata, cand ma scol din pat, imi incalzesc cafeaua. Inchideti (dv sg) usa, va rog, pentru ca mi-e frig. Scoala incepe la opt si se termina la amiaza. M-am trezit prea tarziu pentru a pleca. Ieri am inceput lectiile de spaniola. Va recomand sa plecati imediat. Oamenii gresesc adesea. Eu nu iau niciodata o gustare, deoarece seara mananc devreme. In aceasta tara ninge si ingheata toata iarna. Nu tremura, calmeaza-te. Cine iti stopeaza hainele? Sa tindem intotdeauna spre lucruri inalte! Fiul meu pierde adesea cate ceva. Acest om ateseteaza ca vina nu este a mea, ci este vina ciclistului. Cine ofenseaza pe altul, se ofenseaza pe sine. Totul depinde de bunavointa ta.

VERBE DIFTONGATE

Clasa a 2-a: in ue

1. A doua clasa a verbelor diftongate cuprinde acele verbe de conjugarea 1 si a 2-a care, sub influenta accentului, schimba o din silaba finala a temei in diftongul ue.

O asemenea diftongare la aceleasi timpuri prezentate la clasa 1: prezentul indicativ (cele trei persoane ale singularului si persoana a III-a plural), conjunctivui prezent (aceleasi persoane ca la indicativ) si imperativul (toate persoanele pe care le ia de la conjunctiv).

2. Nici aici nu se pot da reguli pentru a cunoaste toate verbele diftongate, care sunt foarte numeroase; dar si aici, daca in familia de cuvinte careia ii apartine verbul, exista unul cu diftongul ue, atunci si verbul va fi diftongat.

Ex.: acordar a acorda el acuerdo acordul

el almuerzo pranzul almozar a pranzi

Exemplu de verbe diftongate de a 2-a clasa

TABELUL PRINCIPALELOR VERBE DIFTONGATE DE CLASA a 2-a

1) Cf. si verbele terminate in -car, -gar, -zar.

2) Am dezosat (de la hueso = os) impreuna cu diftongul primeste un h: deshueso, deshuesas, deshuesa, desosamos, desosáis, deshuesan.

3) Jugar, chiar daca a schimbat anticul o in u, apartine acestei clase: juego, juegas, juega, jugamos, jugáis, juegan.

4) Oler, impreuna cu diftongul, primeste h: huelo, hueles, huele, olemos, oléis, huelen.

Nota. Verbele urmatoare, in functie de sens, au sau nu au diftongarea:

aforar a acorda un privilegiu afuero acord un privilegiu

aforar a evalua aforo fixez pretul

apostar a paria  apuesto pariez

apostar a pune la fix aposto potrivesc

Exercitiu

Traduceti: Imi amintesc intotdeauna cu simpatie de colegii mei de scoala. Ma culc foarte devreme seara, altii se culca cel mai tarziu la zece. La ce ora servesti pranzul? Razboaiele devasteaza orasele si satele. Nu te rusinezi sa spui atatea minciuni? Unde agat palaria si paltonul? Aceasta copie nu concorda cu originalul. Mama il consoleaza pe fiul care plange. Numara bine banii! Nu dezosa acest pui. Nu-l intalnesc niciodata pe tatal tau pe strada. Este necesar sa te fortezi mai mult. Muncitorii din acest oras fac greva azi si maine. Joc in fiecare seara o partida de carti cu prietenii mei. Acest tanar arata o mare ignoranta. Aprob ratiunile tale, dar dezaprob modul tau de a actiona. Va rog sa-mi spuneti unde se afla gara. Visez o casuta frumoasa la munte. Zidarii demoleaza o casa veche. Daca maine ploua, nu va fi cursa de tauri. Trebuie sa rezolvi cu scrierea scrisorii. Sunt obisnuit sa ma scol tarziu dimineata. Restituie-mi gramatica pe care ti-am imprumutat-o acum cateva saptamani. Pariez ca ai uitat sa pui acrisoarea la cutia postala.

VERBE INTARITE

Clasa 1: in -cer

Prima clasa a verbelor intarite cuprinde toate verbele de conjugarea a 2-a si a 3-a care se termina in -cer precedat de vocala (-acer, -ecer, -ocer, -ucir).

Acestea intaresc pe c final din tema in zc intotdeauna cand desinenta incepe cu a sau cu o. O asemenea intarire are loc numai la prezentul indicativ (persoana I, pentru ca desinenta incepe cu o) si deci, conform regulii generale, se transmite la conjunctivul prezent (toate persoanele, pentru ca desinentele lor incep cu a) si la imperativ (toate persoanele pe care le ia de la conjunctiv).

Si verbul lucir, ale carui compuse (deslucir, relucir) are acelasi mod de intarire.

Exemplu de verbe intarite de clasa 1

TABELUL PRINCIPALELOR VERBE INTARITE DE CLASA 1

aborrecer	a uri	establecer	a stabili
acaecer	a se intampla	estremecer	a fremata
acontecer	a multmi	favorecer	a favoriza
aparecer	a aparea	florecer	a inflori
carecer	a lipsi	guarnecer	a garnisi
compadecer	a compatimi	humedecer	a umidifica
comparecer	a comparea	merecer	a merita
complacer	a se complace	obedecer	a asculta
desfallecer	a-si pierde cunostinta	ofrecer	a oferi
empobrecer	a saraci	padecer	a suferi
enflaquecer	a se slabi	parecer	a parea
engrandecer	a se mari	permanecer	a ramane
enoblecer	a innobila	pertenecer	a apartine
enriquecer	a imbogati	envilecer	a deveni rau
envejecer	a imbatrani	ejercer	a exercita, a profesa
coercer	a constrange, a sili	mecer	a legana
convencer	a convinge	vencer	a invinge

Nota 1. Verbele urmatoare, chiar daca se termina in -cer precedat de vocala, nu se intaresc, ci doar schimba c in z:

empecer a impiedica empezo, empeza

mecer a legana mezo, meza

Nota 2. Verbele urmatoare nu numai ca schimba c in z, dar sufera si diftongarea:

cocer a coace cuezo, cueza

escocer a arde escuezo, escueza

Nota 3. Verbul placer (care de obicei se substituie cu agradar si gustar), cand este folosit la mod impersonal, prefera in locul formelor regulate alte forme cu tema in pleg- sau plug-; ex.:

Perf.simplu: plugo sau plació (pers. a III-a sg); plugueron sau placieron (pers. a III-a pl);

Conj.prez: plega sau plegue sau plazca (pers. a III-a sg);

Conj.imp.: pluguiera sau placiera (pers. a III-a sg); pluguiese sau placiese (pers. a III-a pl);

Conj.viit.: pluguiere sau placiere.

Exercitiu

Traduceti: Intampla-se ce s-o intampla, eu sunt gata sa plec. Va (sg) sunt foarte recunoscator pentru cadoul magnific. Nava apare in sfarsit de la orizont. Imi lipseste o buna literatura spaniola. Este necesar sa-l compatimesti pe acel biet om. Nu cunoastem pe nimeni in acest sat. In aceasta camera lipseste aerul; daca nu deschideti ferestrele, lesin. El saraceste mereu pentru ca cheltuie si nu castiga. Copilul slabeste pentru ca nu este nutrit bine. Cred ca tu maresti lucrurile. Munca innobileaza pe om. El se imbogateste pentru ca munceste si castiga. In fiecare zi imbatranim si din pacate moartea se apropie. Trebuie ca tu sa te stabilesti in acest oras. Primavara pomii infloresc, randunele se intorc, toata natura se innoieste. Nu merit de la voi atata onoare. Nu cred sa se nasca ceva bun din incercarea asta a ta. Dati ascultare intotdeauna parintilor dvs (sg) e veti (dvs) fi fericit. Iti ofer fructele din gradina mea, pe care tu le preferi. Sufar adesea de dor de cap. Maine raman toata ziua in casa. Acest dictionar apartine colegului meu de scoala. Ochii pisicii stralucesc in noaptea intunecoasa. Te-am chemat ca sa legeni copilul. Cred ca carnea se coace mai bine la cuptor. Acest vin imi arde stomacul.

LECTURA SI DICTARE

LAS CASTILLAS

Los castellanos son de todos los pueblos del mundo los que merecen la primacía en linea de lealtad. Cuando el ejército del primer rey de España de la casa de Francia (Felipe V de Borbón) quedé arruinado en la batalla de Zaragosa, la sola provincia de Soria dió a su soberano un ejército nuevo y numeroso con que salir a campaña, y fué el que ganó las victorias, de que resultó la detrucción del ejército y bando austriaco. El ilustre historiador que refiere las revoluciones del principio de este siglo (XVIII), pondera tanto la fidelidad de estos pueblos, que dice será eterna memoria de los reyes. Esta provincia aun conserva cierto orgullo nacido de su antigua grandeza, que hoy no se conserva sino en las ruinas de sus ciudades y en la honradez de sus habitantes.

(José Cadalso)

Clasa a 2-a: in -ducir

A doua clasa a verbelor intarite cuprinde toate verbele de conjugarea a 3-a care se termina in -ducir.

Acestea, in afara de faptul ca au aceeasi intarire ca verbele de clasa 1, sufera si guturalizarea cin c in j la perfectul simplu (unde la persoana I si a III-a singular au terminatia scurta).

Aceasta schimbare, dupa regula generala, se transmite de la perfectul simplu la conjunctivul imperfect (la ambele sale forme) si la conjunctiv viitor.

Exemplu de verbe intarite de clasa a 2-a

Se conjuga la fel ca verbul conducir urmatoarele verbe:

1) Terminatiile -iera, -iese, -iere, cand intalnesc pe j, pierd pe i: condujera in loc de condujiera.

Exercitiu

Traduceti: Tatal meu, cand eram inca mic, m-a dus in Spania. Din cuvintele tale deduc ca nu ai pofta de lucru. Comerciantul pe care il cunosti a facut-o (inducir) pe fiica sa sa se casatoreasca cu domnul argentinian cel bogat. Acest baiat s-a introdus pe ascuns in cala navei. Acest arbore produce in fiecare an numeroase fructe. Ar fi bine sa reduci cheltuielile. Ti-as fi recunoscator daca mi-ai reproduce acest tablou la care tin mult. As dori ca tu sa-mi traduci primele pagini din aceasta carte. Sper sa nu te seduca ideea de a pleca in America.

VERBE INDULCITE

Clasa 1: in -i

Prima clasa a verbelor indulcite cuprinde acele verbe de conjugarea a 3-a care schimba pe e din ultima silaba a temei in i, inaintea tuturor desinentelor care incep cu o vocala tare (a, e, o).

Asemenea indulcire are loc la indicativ prezent (persoanele de singular si a III-a plural) si deci, conform regulii generale, se transmite la conjunctivul prezent si la imperativ (Toate persoanele cu exceptia pers. a II-a plural, care, dupa cum se stie, este intotdeauna regulata); are loc si la perfectul simplu (toate persoanele de singular si plural), de unde, conform regulii generale, se transmite si la conjunctiv viitor si la gerunziu.

Exemplu de verb indulcit de clasa 1

GERUNZIU pidiendo

Se conjuga la fel ca verbul pedir urmatoarele verbe:

1) Cfr. si verbele cu tema in ch, ll, ñ.

2) Cfr. si verbele in -gir.

3) Cfr. si verbele in -guir.

Nota. Freír, reír si compusele lor, in afara de indulcire, prezinta si pierderea lui i aton din desinenta peste tot unde aceasta flexiune este urmata de vocala (ca la verbele cu tema in ch, ll, ñ):

Infinitiv Perf.simplu Conj.imperf.

re-ír  ri-ó, ri-eron ri-era, ri-ese

Conj.viitor Gerunziu

ri-ere  ri-endo

Exercitiu

Traduceti: Nu intru in concurs cu nimeni, pentru ca nu ma simt bine. Corectez intotdeauna manuscrisul meu inainte de a-l preda tipografului. Stapanul l-a licentiat pe servitor pentru ca nu avea chef de munca. Mi-au expediat marfa pe care o comandasem, dar aceasta nu a ajuns la timp. Bucatareasa frige pestii pe care i-a cumparat de la piata. Nu te impiedic sa pleci, dar doresc sa iei cu tine un insotitor. Inginerul a masurat terenul pe care dorea sa-l cumpere. Multi se cearta pentru nimic si in acest fel isi fac viata nefericita. Ar fi bine sa repeti lectia inainte de a pleca la scoala. Urmeaza-ma, nu-ti fie teama, te conduc la un loc sigur. Merg pe drumul meu, pentru ca sunt sigur ca nu gresesc. Nu va imbracati inainte de a fi periat bine hainele.

Clasa a 2-a: in -y

A doua clasa a verbelor indulcite cuprinde acele verbe de conjugarea a 3-a care se termina in -uir, cu u care se aude.

Acestea insereaza un Acestea insereaza un y eufonic, dupa u din tema, inaintea tuturor desinentelor care incep cu o vocala tare (a, e, o).

Asemenea indulcire are loc la indicativ prezent (persoanele de singular si a III-a plural) si deci, conform regulii generale, se transmite la conjunctivul prezent (toate persoanele) si la imperativ (toate persoanele cu exceptia pers. a II-a plural, care, dupa cum se stie, este intotdeauna regulata).

Sa ne amintim si faptul ca verbele de conjugarea a 3-a a caror tema se termina in vocala, schimba in y pe i aton din desinenta ori de cate ori aceasta in flexiune este urmata de vocala.

Aceasta schimbare are loc la perfectul simplu (toate persoanele de singular si plural), de unde, conform regulii generale, se transmite si la conjunctiv imperfect, conjunctiv viitor si la gerunziu

Exemplu de verb indulcit de clasa a 2-a

GERUNZIU hu-yendo

Se conjuga la fel ca verbul huir urmatoarele verbe:

Nota. Verbul inmiscuir = a se amesteca, se conjuga regulat, fara indulcire.

Exercitiu

Traduceti: Din cuvintele tale banuiesc ca nu intentionezi sa ma platesti. Imi atribuie vina dezastrului, dar eu sunt inocent. Au vorbit mult, dar nu au conchis nimic. Daca constitui o astfel de societate, vei avea desigur noroc. Primarul acestui sat a construit o casa frumoasa in piata. Contribuiti si dv. (sg) la subscriptia pentru refugiatii din acest oras. Zidari au demolat casa care impiedica accesul vehiculelor. Directorul bancii a destituit si licentiat pe casier. Nu distrugeti ce am construit cu atata greutate. Daca nu diminueaza dificultatile, este necesar sa renuntam la intreprindere. Ministrul a stabilit sa deschida scolile la 1 octombrie. Cred ca clima acestei tari influenteaza asupra caracterului meu. Cine a inchis pisica in bucatarie? Daca te-ar fi retribuit cum meriti, ai fi bogat de mult timp. Am inlocuit secretarul, pentru ca era lenes si mincinos. Nu ma amestec in afacerile altora.

VERBE MELIFLUE

Clasa 1: e in ie si in i

Prima clasa a verbelor meliflue cuprinde acele verbe de conjugarea a 3-a care, in afara diftongarii din e in ie la aceleasi moduri, timpuri si persoane ale verbelor diftongate din clasa 1, schimba pe e in i in fata desinentelor care incep cu a tonic sau cu diftong.

Asemenea schimbare are loc la conjunctiv prezent (persoanele I si a II-a plural) si deci, conform regulii generale, se transmite la imperativ (toate persoanele cu exceptia pers. a II-a plural), la perfectul simplu (persoana a III-a singular si plural) si, conform regulii generale, se transmite la conjunctiv imperfect (prima si a doua forma), la conjunctiv viitor si la gerunziu.

Exemplu

GERUNZIU sintiendo

Se conjuga la fel ca verbul sentir urmatoarele verbe:

Exercitiu

Traduceti: Te avertizez ca trenul pleaca la opt si jumatate. S-a cait de actiunile sale si si-a cerut scuze. I-au conferit gradul de colonel pentru actiunile sale de valoare. Daca as vorbi cu tatal tau, l-as face sa te lase sa pleci cu mine. Bunica mea, care are 80 de ani, digera inca bine. Copiii s-au distrat bine ieri seara la teatrul de papusi. Locotenentul si-a ranit un picior coborand de pe cal, dar nu e ceva grav. Fierbe apa pentru ciorba? Fierbe (in acest moment). Am schimbat directia, pentru ca gresisem drumul. Cine minte o data, minte pentru toata viata.

Clasa a 2-a: o in ue si in u

A doua clasa a verbelor meliflue cuprinde numai verbele dormir si morir, care, in afara diftongarii din o in ue la aceleasi moduri, timpuri si persoane ale verbelor diftongate din clasa a 2-a, schimba pe o in u in fata desinentelor care incep cu a tonic sau cu diftong; asemenea schimbare are loc la conjunctiv prezent (persoanele I si a II-a plural) si deci, conform regulii generale, se transmite la imperativ (toate persoanele cu exceptia pers. a II-a plural), la perfectul simplu (persoana a III-a singular si plural) si, conform regulii generale, se transmite la conjunctiv imperfect (prima si a doua forma), la conjunctiv viitor si la gerunziu (la fel ca la verbele meliflue de clasa 1).

Exemplu

GERUNZIU durmiendo

Exercitiu

Traduceti: Pisica mea doarme toata ziua pe fotoliul din sufragerie. Cand m-am intors eram obosit, si am dormit profund pana dimineata. Cei doi calatori au dormit putin, pentru ca trebuia sa plece foarte devreme. Este bine ca tu sa dormi pentru ca ai muncit mult si ai nevoie de odihna. Daca oamenii ar dormi mai putin, ar fi mai bine cu sanatatea. Nu mai dormi, scoala-te! Bunicul meu a murit acum zece ani. Cei doi fii ai acestui domn au murit eroic in razboi. Sper ca el sa nu moara, pentru ca prea mare ar fi durerea noastra. Daca el ar muri, n-as mai avea nici un scop in viata.

VERBE NEREGULATE ABSOLUTE

Verbele neregulate propriu-zise, adica cele ce nu se pot aduce la vreuna din categoriile de verbe neregulate prezentate anterior, nu sunt decat 21 (nesocotind verbele auxiliare, prezentate deja mai sus). Vom prezenta in ordine alfabetica, conjugarea acestora, pentru o consultare viitoare mai usoara.

Si compusele si derivatele acestora sufera aceleasi neregularitati, in general.

Andar a merge

Ind.prez.: ando, andas, anda, andamos, andáis, andan

Conj.prez.: ande, andes, ande, andemos, andéis, anden

Ind.perf.s.: anduve, anduviste, anduvo, anduvimos, anduvisteis, anduvieron

Conj.imp.I: anduviese, anduvieses, anduviese, anduviésemos, anduvieseis, anduviesen

Conj.imp.II: anduviera, anduvieras, anduviera, anduviéramos, anduvierais, anduvieran

Conj.viit.: anduviere, anduvieres, anduviere, anduvieremos, anduviéreis, anduvieren

Ind.viitor.: andaré, andarás, andará, andaramos, andaréis, andarán

Cond.prez.: andaría, andarías, andaría, andaríamos, andaríais, andarían

Imperativ: anda tú, ande él, andemos, andad, anden

Asir a afisa (foarte putin uzitat - este substituit de agarrar)

Ind.prez.: asgo, ases, ase, asimos, asís, asgan

Conj.prez.: asga, asgas, asga, asgamos, asgáis, asgan

Imperativ: ase tú, asga él, asgamos, asid, asgan

Caber a incapea, a fi continut

Ind.prez.: quepo, cabes, cabe,cabemos, cabéis, caben

Conj.prez.: quepa, quepas, quepa, quepamos, quepáis, quepan

Ind.perf.s.: cupe, cupiste, cupo, cupimos, ccupisteis, cupieron

Conj.imp.I: cupiese, cupieses, cupiese, cupiésemos, cupieseis, cupiesen

Conj.imp.II: cupiera, cupieras, cupiera, cupiéramos, cupierais, cupieran

Conj.viit.: cupiere, cupieres, cupiere, cupieremos, cupiéreis, cupieren

Ind.viitor.: cabré, cabrás, cabrá, cabramos, cabréis, cabrán

Cond.prez.: cabría, cabrías, cabría, cabríamos, cabríais, cabrían

Imperativ: cube tú, quepa él, quepamos, cabed, quepan

Nota: verbul caer se foloseste frecvent ca impersonal: no cabe duda nu incape indoiala.

Caer a cadea

Ind.prez.: caigo, caes, cae, caemos, caéis, caen

Conj.prez.: caiga, caigas, caiga, caigamos, caigáis, caigan

Ind.perf.s.: caí, caíste, cayó, caímos, caísteis, cayeron

Conj.imp.I: cayese, cayeses, cayese, cayésemos, cayeseis, cayesen

Conj.imp.II: cayera, cayeras, cayera, cayéramos, cayerais, cayeran

Conj.viit.: caiere, caieres, caiere, caieremos,caviéreis,cavieren

Ind.viitor.: caeré, caerás, caerá, caeremos, caeréis, caerán

Cond.prez.: caería, caerías, caería, caeríamos, caeríais, caerían

Imperativ: cae tú, caiga él, caigamos, caed, caigan

Part.trecut: caído

Gerunziu: cayendo

Dar a da

Ind.prez.: doy, das, da, damos, dais, dan

Conj.prez.: di, diste, dió, dimos, disteis, dieron

Ind.perf.s.: dé, des, dé, demos, deis, den

Conj.imp.I: diese, dieses, diese, diésemos, dieseis, diesen

Conj.imp.II: diera, dieras, diera, diéramos, dierais, dieran

Conj.viit.: diere, dieres, diere, dieremos, diéreis, dieren

Ind.viitor.: daré, darás, dará, daramos, daréis, darán

Cond.prez.: daría, darías, daría, daríamos, daríais, darían

Imperativ: da tú, dé él, demos, dad, den

Nota: Sa se retina adaugarea lui y la prez.ind., ca la estoy, soy, voy.

Sa se retina di neaccentuat care semnifica 'as da' de la conj.prez (abreviere din lat.dedi), in timp ce dí cu accent semnifica 'spune', persoana a II-a singular de la imperativul verbului decir.

Decir a spune, a zice

Ind.prez.: digo, dices, dice, decimos, decís, dicen

Conj.prez.: diga, digas, diga, digamos, digáis, digan

Ind.perf.s.: dije, dijiste, dijo, dijimos, dijisteis, dijeron

Conj.imp.I: dijiese, dijieses, dijiese, dijiésemos, dijieseis, dijiesen

Conj.imp.II: dijiera, dijieras, dijiera, dijiéramos, dijierais, dijieran

Conj.viit.: dijiere, dijieres, dijiere, dijieremos, dijiéreis, dijieren

Ind.viitor.: diré, dirás, dirá, diremos, diréis, dirán

Cond.prez.: diría, dirías, diría, diríamos, diríais, dirían

Imperativ: dí tú, diga él, digamos, decid, digan

Part.trecut: dicho

Gerunziu: diciendo

Nota: Compusele acestui verb prezinta aceleasi neregularitati, cu exceptia viitorului indicativului (si deci si a conditionalului prezent), unde sunt regulate, si la imperativ, unde persoana a II-a singulare face dice; ex.: Ind.viitor: predeciré, Cond. predeciría, Imperativ predice.

Erguir a ridica, a inalta; a se infumura

Ind.prez.: irgo sau yergo, irgues sau yergues, irgue sau yergue, erguimos, erguís, irguen sau yerguen

Conj.prez.: irga sau yerga

Ind.perf.s.: erguí, erguiste, irguió, erguimos, erguisteis, irguieron

Conj.imp.I: irguiese, irguieses, irguiese, irguiésemos, irguieseis, irguiesen

Conj.imp.II: irguiera, irguieras, irguiera, irguiéramos, irguierais, irguieran

Conj.viit.: irguiere, irguieres, irguiere, irguieremos, irguiéreis, irguieren

Imperativ: irgue sau yergue tú, irga sau yerga él, irgamosa sau yergamos, erguid, irgan sau yergan

Gerunziu: irguiendo

Hacer a face

Ind.prez.: hago, haces, hace, hacemos, hacéis, hacen

Conj.prez.: haga, hagas, haga, hagamos, hagáis, hagan

Ind.perf.s.: hice, hiciste, hizo, hicimos, hicisteis, hicieron

Conj.imp.I: hiciese, hicieses, hiciese, hiciésemos, hicieseis, hiciesen

Conj.imp.II: hiciera, hicieras, hiciera, hiciéramos, hicierais, hicieran

Conj.viit.: hiciere, hicieres, hiciere, hicieremos, hiciéreis, hicieren

Ind.viitor.: haré, harás, hará, haramos, haréis, harán

Cond.prez.: haría, harías, haría, haríamos, hríais, harían

Imperativ: haz tú, haga él, hagamos, haced, hagan

Part.trecut: hecho

Nota: Intre compusii acestui verb se pot considera si rarefacer si satisfacer, care, in afara de faptul ca prezinta aceleasi neregularitati, conserva pe f in toate formele si fac conj.imperf. satisfaciese sau satisfaciera, la conj.viitor satisfaciere, la imperativ satisfaz sau satisface.

Ir a merge

Ind.prez.: voy, vas, va, vamos, vais, van

Conj.prez.: vaya, vayas, vaya, vayamos, vayáis, vayan

Ind.imperf.: iba, ibas, iba, íbamos, ibais, iban

Ind.perf.s.: fuí, fuiste, fue, fuimos, fuisteis, fueron

Conj.imp.I: fuese, fueses, fuese, fuésemos, fueseis, fuesen

Conj.imp.II: fuera, fueras, fuera, fuéramos, fuerais, fueran

Conj.viit.: fuere, fueres, fuere, fueremos, fuéreis, fueren

Ind.viitor.: iré, irás, irá, iramos, iréis, irán

Cond.prez.: iría, irías, iría, iríamos, iríais, irían

Imperativ: vé tú, vaya él, vamos, id, vayan

Nota: verbul ir, in afara de faptul ca corespunde verbului romanesc a merge, traduce si verbul a veni, cand se foloseste cu aceasta semnificatie. Ex.: voi veni la tine acasa = iré a tu casa. Vin! = tVoy!

Acesta traduce si verbul a fi in sensul de a merge; ex.: am fost la Madrid = he ido (nu estado) a Madrid.

Se utilizeaza de asemenea, ca frantuzescul aller, pentru a prezenta conceptul iminentei sau continuitatii actiunii; ex.: scriu (in acest moment, am scris si voi mai scrie un timp) = voy a escribir.

Acest verb are singurul imperfect care, nefiind de conjugarea I, are b in desinenta.

Dupa cum se vede, perfectul simplu si timpurile conjunctivului care deriva de la acesta, sunt identice cu cele ale verbului ser. Si in romaneste se face aceasta inlocuire: am fost sa vad = am mers sa vad.

Oir a auzi

Ind.prez.: oigo, oyes, oye, oímos, oís, oyen

Conj.prez.: oiga, oigas, oiga, oigamos, oigáis, oigan

Ind.perf.s.: oí, oíste, oyó, oimos, oisteis, oieron

Conj.imp.I: oyese, oyese, oyese, oyésemos, oyeseis, oyesen

Conj.imp.II: oyera, oyeras, oyera, oyéramos, oyerais, oyeran

Conj.viit.: oyere, oyeres, oyere, oyeremos, oyéreis, oyeren

Ind.viitor.: oiré, oirás, oirá, oiramos, oiréis, oirán

Cond.prez.: oiría, oirías, oiría, oiríamos, oiríais, oirían

Imperativ: oye tú, oiga él, oigamos, oid, oigan

Part.trecut: oído

Gerunziu: oyendo

Nota: y nu apare ca neregularitate, ci prin schimbarea lui i in y intre doua vocale.

Poder a putea

Ind.prez.: puedo, puedes, puede, podemos, podéis, pueden

Conj.prez.: pueda, puedas, pueda, podamos, podáis, puedan

Ind.perf.s.: pude, pudiste, pudo, pudimos, pudisteis, pudieron

Conj.imp.I: pudiese, pudieses, pudiese, pudiésemos, pudieseis, pudiesen

Conj.imp.II: pudiera, pudieras, pudiera, pudiéramos, pudierais, pudieran

Conj.viit.: pudiere, pudieres, pudiere, pudieremos, pudiéreis, pudieren

Ind.viitor.: podré, podrás, podrá, podramos, podréis, podrán

Cond.prez.: podría, podrías, podría, podríamos, podríais, podrían

Imperativ: puede tú, pueda él, podamos, poded, puedan

Gerunziu: pudiendo

Nota: Verbul podrir = a putrezi, a anumite persoane (podría etc.) coincide cu persoane de la verbul poder. Pentru a evita ambiguitatile, este bine sa folosim, in loc de podrir, forma regulata pudrir.

Poner a pune

Ind.prez.: pongo, pones, pone, ponamos, ponéis, ponen

Conj.prez.: ponga, pongas, ponga, pongamos, pongáis, pongan

Ind.perf.s.: puse, pusiste, puso, pusimos, pusisteis, pusieron

Conj.imp.I: pusiese, pusieses, pusiese, pusiésemos, pusieseis, pusiesen

Conj.imp.II: pusiera, pusieras, pusiera, pusiéramos, pusierais, pusieran

Conj.viit.: pusiere, pusieres, pusiere, pusieremos, pusiéreis, pusieren

Ind.viitor.: pondré, pondrás, pondrá, pondramos, pondréis, pondrán

Cond.prez.: pondría, pondrías, pondría, pondríamos, pondríais, pondrían

Imperativ: pon tú, ponga él, pongamos, poned, pongan

Part.trecut: puesto

Querer a vrea, a iubi

Ind.prez.: quiero, quieres, quiere, queremos, queréis, quieren

Conj.prez.: quiera, quieras, quiera, queramos, queráis, quieran

Ind.perf.s.: quise, quisiste, quiso, quisimos, quisisteis, quisieron

Conj.imp.I: quisiese, quisieses, quisiese, quisiésemos, quisieseis, quisiesen

Conj.imp.II: quisiera, quisieras, quisiera, quisiéramos, quisierais, quisieran

Conj.viit.: quisiere, quisieres, quisiere, quisieremos, quisiéreis, quisieren

Ind.viitor.: querré, querrás, querrá, querramos, querráis, querrán

Cond.prez.: querría, querrías, querría, querríamos, querríais, querrían

Imperativ: quiere tú, quiera él, queramos, quered, quieran

Nota: Verbul querer, in sensul de 'a iubi', se foloseste numai cu persoanele (si in acest caz cere acuzativul personal); ex.: Quiero mucho a mi hijo = il iubesc mult pe fiul meu.

Verbul amare, cand se refera la lucruri, se traduce prin 'a iubi, a-i placea'; ex.: Amo mi ciudad = iubesc (imi place) orasuyl meu.

Saber a sti

Ind.prez.: sé, sabes, sabe, sabemos, sabéis, saben

Conj.prez.: sepa, sepas, sepa, sepamos, sepáis, sepan

Ind.perf.s.: supe, supiste, supo, supimos, supisteis, supieron

Conj.imp.I: supiese, supieses, supiese, supiésemos, supieseis, supiesen

Conj.imp.II: supiera, supieras, supiera, supiéramos, supierais, supieran

Conj.viit.: supiere, supieres, supiere, supieremos, supiéreis, supieren

Ind.viitor.: sabré, sabrás, sabrá, sabramos, sabréis, sabrán

Cond.prez.: sabría, sabrías, sabría, sabríamos, sabríais, sabrían

Imperativ: sabe tú, sepa él, sepamos, sabed, sepan

Salir a iesi, a pleca

Ind.prez.: salgo, sales, sale, salíimos, salís, salen

Conj.prez.: salga, salgas, salga, salgamos, salgáis, salgan

Ind.perf.s.: salí, saliste, salió, salimos, salisteis, salieron

Conj.imp.I: saliese, salieses, saliese, saliésemos, salieseis, saliesen

Conj.imp.II: saliera, salieras, saliera, saliéramos, salierais, salieran

Conj.viit.: saliere, salieres, saliere, salieremos, saliéreis, salieren

Ind.viitor.: saldré, saldrás, saldrá, saldramos, saldréis, saldrán

Cond.prez.: saldría, saldrías, saldría, saldríamos, saldríais, saldrían

Imperativ: sal tú, salga él, salgamos, salid, sagan

Nota: Compusul sobresalir, la persoana a II-a singular imperativ face sobresale.

Traer a trage, a purta

Ind.prez.: traigo, traes, trae, traemos, traéis, traen

Conj.prez.: traiga, traigas, traiga, traigamos, traigáis, traigan

Ind.perf.s.: traje, trajiste, trajo, trajimos, trajisteis, trajeron

Conj.imp.I: trajese, trajeses, trajese, trajesemos, trajeseis, trajesen

Conj.imp.II: trajera, trajeras, trajera, trajéramos, trajerais, trajeran

Conj.viit.: trajere, trajeres, trajere, trajeremos, trajéreis, trajeren

Ind.viitor.: traeré, traerás, traerá, traeramos, traeréis, traerán

Cond.prez.: traería, traerís, traería, traeríamos, traeríais, traerían

Imperativ: trae tú, traiga él, traigamos, traed, traigan

Part.trecut: traído

Gerunziu: trayendo

Valer a valora

Ind.prez.: valgo, vales, vale, valemos, valís, valen

Conj.prez.: valga, valgas, valga, valgamos, valgáis, valgan

Ind.perf.s.: valí, valiste, valió, valimos, valisteis, valieron

Conj.imp.I: valiese, valieses, valiese, valiésemos, valieseis, valiesen

Conj.imp.II: valiera, valieras, valiera, valiéramos, valierais, valieran

Conj.viit.: valiere, valieres, valiere, valieremos, valiéreis, valieren

Ind.viitor.: valdré, valdrás, valdrá, valdramos, valdréis, valdrán

Cond.prez.: valdría, valdrías, valdría, valdríamos, valdríais, valdrían

Imperativ: val tú, valga él, valgamos, valed, valgan

Venir a veni

Ind.prez.: vengo, vienes, viene, venimis, venís, vienen

Conj.prez.: venga, vengas, venga, vengamos, vengáis, vengan

Ind.perf.s.: vine, viniste, vino, vinimos, vinisteis, vinieron

Conj.imp.I: viniese, vinieses, viniese, viniésemos, vinieseis,vinviesen

Conj.imp.II: viniera, vinieras, viniera, viniéramos, vinierais, vinieran

Conj.viit.: viniere, vinieres, viniere, vinieremos, viniéreis, vinieren

Ind.viitor.: vendré, vendrás, vendrá, vendramos, vendréis, vendrán

Cond.prez.: vendría, vendrías, vendría, vendríamos, vendríais, vendrían

Imperativ: ven tú, venga él, vengamos, venid, vengan

Gerunziu: viniendo

Ver a vedea

Ind.prez.: veo, ves, ve, vemos, veis, ven

Conj.prez.: vea, veas, vea, veamos, veáis, vean

Ind.perf.s.: vine, viniste, vino, vinimos, vinisteis, vinieron

Conj.imp.I: viniese, vinieses, viniese, viniésemos, vinieseis, viniesen

Conj.imp.II: viniera, vinieras, viniera, viniéramos, vinierais, vinieran

Conj.viit.: viniere, vinieres, viniere, vinieremos, viniéreis, vinieren

Ind.viitor.: vendré, vendrás, vendrá, vendramos, vendréis, vendrán

Cond.prez.: vendría, vendrías, vendría, vendríamos, vendríais, vendrían

Imperativ: ve tú, vea él, veamos, ved, vean

Part.trecut: visto

Nota: printre compusi este proveer = a prevedea, regulat (dar part.tr. provisto)

Yacer a zacea

Ind.prez.: yazco sau yazgo sau yago, yaces, yace, yacemos, yacéis, yacen

Conj.prez.: yazca sau yazga sau yaga etc.

Imperativ: yace sau yaz tú, yazca sau yazga sau yaga él, yazcamos sau yazgamos sau yagamos, yaced, yazcan sau yazgan sau yagan

Exercitii

Traduceti: Nu merg bine cu sanatatea. Mergi prea mult pe jos si de aceea, cand te intorci acasa, esti foarte obosit. Am mers toata ziua, pentru ca aveam foarte multe lucruri de facut. Daca afacerile ar merge meru asa, as fi repede foarte bogat. Daca am merge mai repede, am ajunge acasa inainte ca soarele sa apuna. Mergi cu bagare de seama ca sa nu cazi. Du-te de-aci, ca te cunosc bine. Prind baiatul de brat si il conduc in casa. Trebuie sa prinzi catelul de o laba si sa-l agati in acest cui. Prietenul meu era pe punctul de a cadea in apa, cand l-am prins de haina. In aceasta camera mai sunt un pat si un fotoliu. Cred ca toate aceste albituri sunt in valiza mea. Daca aceasta carte mi-ar sta in buzunar, as evita sa mai port la scoala ghiozdanul. Nu e indoiala ca el minte ca sa ia un premiu. Casc de somn, pentru ca nu dorm de doua zile. Atentie cu paharul acesta, sa nu cada! Zidarul a cazut de pe scara si si-a rupt piciorul stang. Baietii au cazut de pe cal si si-au ranit genunchii. Cazi din pom, ca nu ma intereseaza deloc! Daca as cadea de pe aceasta creasta, m-as rostogoli pana in vale. Iti dau doi escudos ca sa-ti cumperi caramele. I-a dat cersetorului o jumatate de paine si o pereche de pantofi vechi. Imi place ca si dvs (sg) da ceva pentru cei saraci. Daca mi-ar da un post bun, as accepta imediat. Iti voi da un lucru frumos, pentru ca ai fost foarte cuminte. Da-mi un pahar cu apa pentru ca mi-e foarte sete. Dati-mi umbrela dvs, va rog!

Spun intotdeauna adevarul si niciodata nu mi-e frica de nimeni. Ce spuneti (sg) de stirea asta? Toti spun ca contele va sosi peste putin la castelul sau. Ma indoiesc ca el nu va spune nimic, pentru ca este prea vorbaret. Medicul mi-a spus sa nu beau vin si sa nu fumez. Toti m-au spus ca aveam dreptate, dar judecatorul m-a condamnat. Daca as spune ca da, as spune o minciuna. Cine va spune familiei ca baiatul si-a rupt o gamba? Spune-i fiului meu ca il astept la birou inainte de pranz. Spune-i servitorului sa ma trezeasca foarte devreme. Am spus ca nu vreau sa primesc pe nimeni. Mont Blanc se inalta ca un colos in mijlocul Alpilor. Eroul inalta capul si spuse ca nu ar trada Patria sa. Fac bine exercitiile de spaniola? Imi faci un serviciu, daca te rog? Pentru cat face (por más de que) nu este deloc multumit. Cum ati facut (sg) drumul din sat pana in oras? Au facut pe jos un kilometru pentru ca nu au gasit un automobil. Daca toti si-ar face datoria, ar fi mai fericiti. El va face acest lucru cu mare bunavointa, pentru ca ne este prieten. Fa ce crezi ca e mai folositor pentru noi. Merg la gara ca sa iau trenul. Trebuie sa ma duc, pentru ca e tarziu. Cand eram mai tanar, mergeam adesea la cafenea ca sa joc biliard. Am fost de multe ori in Spania pentru a vizita tara si a invata limba spaniola. Maine vom veni negresit la tine ca sa lichidam afacerile tale. Du-te sa te culci, caci este tarziu. Am auzit sunetul clopotelor, dar nu m-am dus la fereastra. Daca as auzi vocea acelui om, l-as recunoaste. Laudati-ma, domnule, nu ma alungati.

Nu pot sa dorm pentru ca sunt foarte nervos. Mi se pare ciudat ca dvs (sg) puteti vorbi cu un asemenea om. Nu am putut sa fac exercitiul pentru ca era prea greu. Naufragiatii s-au putut salva deoarece pamantul nu era prea departe. Credeam ca el putea sa castige intrecerea, dar din pacate a cazut si a trebuit sa se retraga. El ar putea sa fie un bun profesionist, dar nu are mijloace pentru a studia. Pun carnea pe masa,dar fiti atenti sa n-o manance pisica. Ma indoiesc ca ei pun atentie la ceea ce le spun lor. Bunicul a pus ziarul pe fotoliu, dar acum nu-l mai gaseste. Maine e sarbatoare si vei pune haina cea noua. Vreau sa scriu o scrisoare fratelui meu care este la Barcelona. Acest domn vrea sa cumpere un costum bun, dar sa cheltuiasca putin. Nu cred sa te iubeasca, pentru ca este prea egoist si avar. A vrut sa ma imbrac si sa merg cu el la cinematograf. Daca ar vrea un post la biroul meu, as putea sa-l multumesc. Iubeste Patria, care este mama comuna tuturor.Nu stiu cat costa acest dictionar. Nu vreau ca tu sa iesi, pentru ca ploua si esti racit. I-am salutat pe prietenii mei care plecau catre Spania. Daca as pleca foarte devreme, as putea ajunge pe la pranz. As pleca bucuros cu tine, dar am pe fiul meu bolnav. Pleaca imediat, daca nu vrei sa pierzi afacerea.

Iti aduc salutarile doamnei Martínez. Ce vesti ne aduci despre familia ta? Cand m-am intors din Spania, am adus multe lucruri frumoase fiilor mei. Daca ati (sg) purta aceasta valiza grea, sigur n-ati rade. Chiar daca sunt batran (bien que), inca valorez ceva.Vin imediat, aveti rabdare. Azi venim la tine sa te salutam. Daca ati (sg) veni asta seara cu mine la teatru, v-ati distra bine. Vino la gara cand ajung. Au venit zidarii sa repare casa. Cand mergeam la scoala, vedeam mereu un cersetor care cerea de pomana la coltul strazii. Dvs sunteti inginerul pe care l-am vazut aseara in casa varului meu? Veti vedea curand ce sunt in stare. Te-as vedea cu drag, daca as avea ocazia sa vin la Segovia. Zac de multa vreme in acest pat si nimeni nu se gandeste la mine. Omul, lovit de un pumn, isi pierdu echilibrul si zacu pe (en) pamant.

LISTA PRINCIPALELOR VERBE NEREGULATE

Pentru comoditatea studiosului, prezentam mai jos lista principalelor verbe neregulate.

P A R T I C I P I U L

PARTICIPIUL PREZENT

1. Participiul prezent nu exista la multe verbe.

Acesta, mai mult decat in sens verbal, se foloseste ca substantiv sau ca adjectiv.

Ex. (subst.) estudiante (de la estudiar) = studentul; oyente (de la oír) = ascultatorul; teniente (de la tener) = locotenentul etc.

Ex. (adj.) naciente (de la nacer) = nascut; sugerente (de la sugerir) = sugestiv etc.

Si tot asa: preferente, hiriente, digerente, ardiente, hirviente, jadeante, concerniente, absorbente, gimiente, restante, orante, careciente si carente (de la carecer), suplicante, rajante etc.

2. Acesta este inlocuit, la multe verbe, de corespondentul nume verbal, care se formeaza inlocuind r de la infinitiv cu sufixul -dor.

Ex. abrasador (de la abrasar) = arzator, care arde; hablador (de la hablar) = palavragiul, cel care palavrageste; conocedor (de la conocer) = cunoscator, cel care cunoaste etc.

Nota: Uneori participiul prezent este inlocuit de gerunziu, dar asemenea folosinta este repudiata de Academie. Ex.: Encontré a Pedro cortando leña = l-am intalnit pe Petre taind lemne.

participiul trecut

1. Anumite verbe formeaza participiul trecut in mod neregulat. Acestea sunt urmatoarele

Nota: Uneori participiul muerto, mort, se foloseste pentru matado, ucis; ex.: El cazador he muerto una liebre = vanatorul a omorat un iepure.

Dintre compusi fac exceptie bendecir = a binecuvanta si maldecir = a vorbi de rau, care apartin categoriei pe care o vom analiza mai jos.

2. Multe verbe, alaturi de participiul trecut regulat, care foloseste la formarea timpurilor compuse, mai au unul, neregulat, care se foloseste ca adjectiv sau substantiv.

Acestea sunt urmatoarele:

Participiile neregulate frito, preso, provisto si roto se folosesc de preferinta mai adesea in formarea timpurilor compuse.

3. Anumite participii trecute, alaturi de semnificatul lor pasiv, pot avea in anumite cazuri si un semnificat activ, asa cum se intampla si in romaneste uneori.

Iata-le mai jos:

si alte cateva de folosinta redusa.

G E R U N Z I U L

1. Gerunziul exprima o actiune care se desfasoara singura sau in acelasi timp cu alta.

Ex. volviendo a casa, encontré por la calle a mi primo = intorcandu-ma acasa, m-am intalnit pe strada cu varul meu (sau: in timp ce ma intorceam acasa).

2. Gerunziul poate exprima si o actiune in curs, daca este precedat de verbul estar.

Ex. estoy escribiendo = scriu (aspectul continuu); andaba galopando = alergam in galop; me vienen siguendo = ma urmeaza; se quedó durmiendo = a dormit; sigue gritando = a continuat sa strige; vamos andando = mergem etc.

3. Gerunziul poate substitui si o propozitie relativa, care se refera la subiectul (animat) al unui verb de perceptie (oír, sentir, ver, mirar etc.) sau de reprezentare (pintar, representar etc.).

Ex.: Le vi corriendo (sau que corría) hacia la huerta = l-am vazut ca alerga spre gradina de zarzavat.

Adesea verbul este subinteles, ca in proverbe si zicatori; ex.: mujer bailando = o femeie care danseaza; aeroplano volando = un aeroplan care zboara etc.

4. Gerunziul poate fi inlocuit de infinitiv, precedat de prepozitiile al sau de; ex.: Al entrar en casa = intrand in casa; de ser así = astfel fiind

Exercitiu

Traduceti: Studentii sunt intotdeauna veseli si fara griji. In clasa noastra sunt diversi ascultatori. Locotenentul comanda o companie de soldati. Copilul a cazut intr-o oala cu apa fierbinte. Omul iubitor de virtute indeplineste intotdeauna datoria sa. Japonia este tara soarelui rasare. Toti sunt indulgenti cu incepatorii. Prietenul meu, care cunostea faptul, povesti ceea ce vazuse. Am deschis usa si am inchis fereastra. Am acoperit copilul caruia ii era frig. Cristofor Columb a descoperit America. Ti-am spus ca gresisei. Sarea s-a topit din cauza umezelii. Ai scris mamei scrisoarea pe care i-ai promis-o? Te-ai abonat (subscrir) la ziar? Iti place mai mult pestele fiert sau prajit? Tipograful a tiparit prost aceasta carte. Unul dintre fiii mei a murit in razboi. Vanatorul a omorat din greseala cainele sau. Am rezolvat sa plec maine la amiaza. Servitoarea a spart oglinda, dar n-a facut-o dinadins. Ai vazut dictionarul de limba spaniola pe care-l lasasem pe biroul meu? Pasarea care fugise s-a intors in cusca sa. Tu mi-ai intors (restituit) binele cu raul.

San Francisco murind a binecuvantat toate creaturile. Am incalzit cafeaua pentru bunica. Ciorba este prea fierbinte, trebuie sa o lasam sa se raceasca. Am confundat un personaj cu altul, pentru ca n-am avut timp sa reflectez. Aceasta parte a istoriei este foarte confuza, pentru ca aici sunt multe evenimente.

Deschizand fereastra, am spart un vas cu flori. Gospodina canta vesel in timp ce spala. Intrand in gara, am aflat ca trenul plecase. Vazand ca incepea sa ploua, am luat impermeabilul si umbrela. Dormeam cand am fost trezit de soneria telefonului. Construiesc (ei) o casa in piata unde locuiesc. Ce faceti? Citim ziarul. Acesti baieti culeg strugurii din vie. Nu-mi plac cei care spun tuturor ce vad si ce aud.

A D V E R B U L

ADVERBE DE LOC

Principalele adverbe de loc sunt:

Expresia iata se traduce in general prin he aquí; si deci:

ADVERBE DE TIMP

Principalele adverbe de timp sunt:

Adverbul ya = deja, acum, se mai poate folosi in loc de más = mai, inca, atunci cand este vorba de timp si nu de cantitate. Ex.: Ya no hay remedio (sau no hay más remedio) = nu exista (acum nu mai exista) remediu.

Adverbul recien = de abia (de la adjectivul reciente), se foloseste inaintea participiilor, iar recientemente sau apenas inaintea verbelor. Ex.: Recién llegado = abia sosit.

Adverbul jamás este echivalent cu nunca, de care adesea se uneste pentru a-i da o mai mare putere (nunca jamás).

Sa se noteze urmatoarele expresii adverbiale: mañana por la mañana = maine dimineata; mañana por la mañanita = maine dimineata devreme; mañana por la tarde = maine pe la pranz; mañana por la noche = maine pe seara.

Nota: mañana si tarde sunt si substantive: el mañana = (ziua de) maine; la mañana = dimineata; la tarde = dupa amiaza.

ADVERBE DE MOD

Principalele adverbe de mod sunt:

Adverbul sólo se accentueaza pentru a-l diferentia de solo adjectiv.

Multe adverbe de mod se formeaza ca in celelalte limbi neolatine, adaugand la adjectiv sufixul -mente (si, daca adjectivul are forme diferite pentru cele doua genuri, sufixul mente se adauga la feminin). Adverbul care rezulta, daca accentul cade pe silaba men, conserva accentul propriu al adjectivului; ex.: adj. rápido adv. rápidamente.

Cand in propozitie exista mai multe adverbe terminate in mente, sufixul de aplica numai la ultimul; ex.: el orador habla docta y elegantemente.

ADVERBE DE CANTITATE

Principalele adverbe de cantitate sunt:

Adverbele cuan, tan se folosesc in fata adjectivelor, participiilor si adverbelor (nu inaintea comparativelor si nici in fata lui más, menos, antes, después); adverbele cuanto si tanto se folosesc in fata substantivelor si adverbelor.

Adverbul muy se foloseste inaintea adjectivelor, participiilor si adverbelor (nu inaintea comparativelor etc.); adverbul mucho se foloseste inaintea substantivelor si verbelor.

Adverbul más primeste accent grafic pentru a-l distinge de mas = dar, conjunctie.

ADVERBE DE AFIRMATIE, NEGATIE, DUBIU

Cele mai utilizate sunt:

Doua adverbe negative intaresc expresia negativa; ex.: no quiero nada = nu doresc nimic.

Dar daca negatia no nu se foloseste, o alta negatie trebuie sa preceada verbul: nada quiero = nu vreau nimic.

MODURI ADVERBIALE

Limba spaniola are si un numar mare de adverbe formate din mai multe cuvinte, care se numesc moduri adverbiale. Cele mai folosite sunt:

OBSERVATII

1. Adverbul, ca adjectiv, admite articolul neutru lo. Ex.: Se divisa a lo lejos un buque = aluneca in departare un vapor.

2. Adverbul formeaza comparativul si superlativul ca adjectivul. Adverbele in -mente aplica acest sufix la sufixul ísima al superlativului. Ex.: muy rápidamente = foarte rapid; rapidísimamente = extraordinar de repede.

3. Anumite adverbe, in special in uzul familiar, admit si diminutive; ex.: despacio = incet; despacito = incetisor.

Adverbele cerca = apropiat si lejos = departe au dat nastere adjectivelor cercano, -a; lejano, -a.

4. Multe adjective, precum claro, duro, alto, bajo, mismo, cual (in sensul de como) fac uneori oficiul de adverb.

Ex.: ver claro = a vedea clar; dar duro = a lovi cu sete; hablar bajo = a vorbi in soapta.

Exercitiu

Traduceti: Unde ai pus palaria mea? Am pus-o aici. Unde mergi? Merg acolo, sub pomul acela. De unde vii? Vin de la scoala. Este aproape oficiul postei? Da, este foarte aproape, la doi pasi de aici. Locuiesti departe de aici? Da, foarte departe. Eu urc deasupra, tu ramai aici, jos. Voi mergeti inainte, eu va voi urma. Dincolo de Pirinei, in Rossillone, se vorbeste catalana. Voi merge in America impreuna cu fiul meu. Ieri si alaltaieri era foarte cald, dar aseara si azi este mai rece si maine ma tem ca va fi inca si mai rece. Odinioara (odata) viata era mai ieftina, astazi banii nu ajung niciodata. Te rog sa nu mergi asa repede, ci mai incet, ca sa te pot urma. Omul care vrea mult si poate putin, este un nefericit.

Vii exact la tanc: tocmai vorbeam de tine. Nu merge orbeste, uita-te pe unde pui piciorul. Aici nu ne poate uda ploaia, suntem la adapost. La dreapta se merge catre piata, iar la stanga se coboara catre rau. In acest magazin se vinde en gros si cu amanuntul. De ce vorbesti mereu aiurea? Iti multumesc dinainte pentru favoarea pe care mi-o faci. De aici inainte nu vei mai iesi din casa fara permisiunea mea. Politia a perchezitionat casa de sus pana jos, dar nu a gasit nimic. Locuiesc fara placere in oras, deoarece imi face rau clima. Faci mereu lucrurile in toata graba, de parca ti-ar lipsi mereu timpul. Voi veni in orice caz, chiar daca va fi timp frumos.

P R E P O Z I T I A

PREPOZITII SIMPLE

Am vazut deja cateva prepozitii si folosirea lor in declinarea substantivelor. Sa vedem acum si alte prepozitii simple:

Ante, inainte (temporal si local). Ex.: ante al alcalde = inaintea primarului; ante todo = inainte de toate.

Bajo, sub. Ex.: bajo tutela = sub tutela; bajo cero = sub zero; bajo llave = sub cheie.

Contra, contra, impotriva. Ex.: contra el corriente = impotriva curentului.

Entre, intre. Ex.: entre hombres = intre oameni; entre hoy y mañana = intre azi si maine; entre alegre y triste = intre vesel si trist.

Según, dupa, conform. Ex.: según mi opinión = dupa opinia mea; según me han dicho = dupa cele ce mi-au spus.

Sin, fara. Ex.: sin mi = fara mine; sin empleo = fara folosire; sin hablar = fara vorba.

So, sub, dar numai in urmatoarele locutiuni: so capa = sub aparenta; so color = sub culoarea; so pena = sub pedeapsa; so pretexto = sub pretextul.

Tras, inapoia, in spatele. Ex.: tras los montes = in spatele muntilor; tras mi (sau tras de mi) = inapoia mea; tras la lluvia = dupa ploaie; tras el verano = dupa vara.

PREPOZITII COMPUSE

Prepozitiile compuse sunt formate din prepozitii unite cu adverbe:

a) compuse cu a:

b) compuse cu de:

Uneori se combina si doua prepozitii: de sobre la mesa = de pe masa; de por sí = de la sine; por de pronto = pentru moment; por si acaso = in caz ca.

Unele verbe folosesc prepozitii diferite fata de corespondentele romanesti:

arroparse a = a se arunca asupra, pe; traducir a = a traduce in; ir a = a merge in.

colgar de = a se astepta la; gustar de = a gusta; tirar de = a trage (ceva).

consentir en = a consimti la; pensar en = a se gandi la; participar en = a participa la; vivir en = a trai la; inspirarse en = a se inspira din.

amenazar con = a ameninta ca; soñar con = a visa sa; asociarse con = a se asocia la.

salir por = a pleca in, cu; sustituir por = a inlocui cu.

Exercitiu

Traduceti: Toti suntegali in fata legii. Cainele s-a ascuns sub masa. Intre Petre si Ion a fost ieri o mare discutie. Trebuie sa se actioneze intotdeauna dupa lege. Fara ajutorul tau, copilul acela se ineca. Arta ascunde studiul sub aparenta naturaletei. Nu se poate traversa acest drum sub amenintarea amenzii. Relativ la afacerea pe care mi-ai propus-o, n-am decis inca nimic. Dupa ceea ce prevede codul penal, aceasta infractiune este pedepsita cu cinci ani de carcera. Anul acesta recolta a fost slaba din cauza timpului urat. In afara de pisica mai am in casa un canar si un papagal. In ciuda faptului ca are prieteni rai, se mentine onest si bun. In fata casei mele este un parc unde se joaca in fiecare zi multi copii. Omul in comparatie cu universul este un nimic. In loc sa pierdeti timpul cu palavrageala, ati face mai bine sa studiati. Locuiesc in afara orasului, langa podul de cale ferata. Cand era la sfarsitul calatoriei, s-a imbolnavit grav.

C O N J U N C T I A

CONJUNCTII COPULATIVE

Principalele conjunctii copulative sunt:

y (care se schimba in e cand cuvantul urmator incepe cu i sau hi) = si. Ex.: Italia y España; España e Italia; padre e hijo.

Aceasta conjunctie ramane totusi neschimbata cand cuvantul urmator incepe cu diftongul hie sau in fraze interogative; ex.: acero y hierro = otel si fier; sY Italia? = si Italia?

ni, nici. ni ni = nici nici. Ex.: no descansa de día ni de noche = nu se odihneste ziua nici noaptea; ni una palabra = nici o vorba; ni rico, ni pobre = nici bogat, nici sarac.

que, ca (sa nu se confunde cu pronumele relativ que). Ex.: espero que la estrella de Italia brille siempre más luminosa = sper ca steaua Italiei sa lumineze mereu mai luminoasa.

que este in general precedat de articolul el cand semnifica faptul ca; ex.: encuentro muy estraño el que no haya escrito aún = mi se pare foarte ciudat ca (=faptul ca) nu a scris inca.

que se mai foloseste uneori si in loc de porque; ex.: no trabajes demasiado, que todo extremo es malo = nu lucrati prea mult, pentru ca orice exces este daunator.

Dificultati de traducere

da-mi si mie o tigara = *dame y a mí un cigarillo

acum e si mai interesant = *ahora es y más interesante

si tu si el aveti dreptate = *y tú y él tenéis razón

In prima situatie se confunda "si" copulativ - sp. y - cu "si" adverbial (semnificand "de asemenea") al carui echivalent in spaniola este también. Corect: dame a mí también un cigarillo; in al doilea caz, acelasi "si" copulativ este confundat cu "si" intensiv, al carui echivalent este aún sau todavía. Corect: ahora es todavía más interesante. In al treilea caz, se pierde din vedere faptul ca "si" (conjunctie) nu se poate reduplica in spaniola (spre deosebire de ni, care se poate), echivalentul acestei corelatii fiind tanto como. Corect: tanto tú como él tenéis razón.

CONJUNCTII DISJUNCTIVE

mas (sa nu se confunde cu adverbul más care poarta accent grafic) = dar, insa. Ex.: deseo escribir, mas no puedo = vreau sa scriu, dar nu pot.

pero (sau empero, cand nu este la inceput de fraza) = dar, insa. Ex.: es un buen chico, pero no es amable = este un baiat bun, dar nu este amabil; yo empero se lo había dicho = eu insa i-o spusesem.

antes, antes bien, ba chiar, mai degraba. Ex.: el embustero es casi ladrón: antes (sau antes bien) es ladrón = mincinosul este aproape hot, ba chiar este hot.

sino (pron. sinó) = dar, cu toate ca; se foloseste dupa o negatie; ex.: no ríe, sino llora = nu rade, ba (chiar) plange.

Sa se noteze si urmatoarele moduri adverbiale, care servesc drept conjunctii: a pesar de = in ciuda, cu toate ca; sin embargo (literal: fara obstacol) = totusi; más bien = mai degraba; con todo eso = cu toate acestea.

CONJUNCTII CONSECUTIVE

pues, entonces = deci, atunci. Ex.: Y pues, sQué hacemos? = si atunci, ce facem?

luego = deci. Ex.: yo pienso, luego existo = gandesc, deci exist.

conque (pron. conké) si asa, si astfel. Ex.: conque, adiós, hasta mañana = si cu asta la revedere, pe maine.

por consiguiente = ca (prin) urmare; ex.: es laborioso, por consiguiente será fortunado = este muncitor, ca urmare va fi norocos.

CONJUNCTII CONDITIONALE

si = daca. Ex.: si no fueras tan embustero, te creería = daca n-ai fi asa mincinos, te-as crede.

cuando = cand. Ex.: no haría eso, cuando me quisiera = nu ar face asta, cand (= daca) m-ar iubi.

con tal que (cfr. franc. pourvu que), siempre que = ca sa, cu conditia sa. Ex.: te compensaré bien, con tal que el trabajo sea esmerado = te voi recompensa bene, cu conditia ca lucrarea sa fie ingrijita.

como = cum (in sensul de cu conditia sa); ex.: como yo gane, todo va bien = cum (=in momentul in care) castig, totul merge bine.

CONJUNCTII FINALE

por que (pron. porqué), para que, a fin de que = ca sa. Ex.: te reprendo por que (para que) te corrijas = te cert ca sa te indrepti.

CONJUNCTII CAUZALE

porque (pron. porqué) = deoarece, pentru ca. Ex.: no pude venir, porque estaba enfermo = n-am putut sa vin pentru ca eram bolnav.

spor qué? = de ce, pentru ce. Ex.: sPor qué estudia Ud. español? = de ce studiati dv. spaniola?

pues, pues que, puesto que = deoarece, dat fiind ca. Ex.: No tiene sueño, pues durmió todo el día = nu-i este somn, deoarece a dormit toata ziua.

dado que, ya que = dat fiind ca, deoarece; ex.: dado que se enmiende, le perdonaré = dat fiind ca se caieste, il voi ierta.

como, como que, comoquiera que = dat fiind ca, deoarece; ex.: como es muy dócil, todo el mundo quiere a este niño = dat fiind ca este foarte asculator, toata lumea il iubeste pe acest copilas.

CONJUNCTII COMPARATIVE

como = cum. Ex.: tal como ha venido, se marchará = cum a venit, asa va pleca.

asi como = asa cum. Ex.: asi serás premiado, como habrás obrado = asa vei fi premiat, cum ai muncit.

CONJUNCTII CONCESIVE

cuando, aun cuando, aunque (pron. aunké) = chiar daca. Ex.: no tomo este remedio, (aun) cuando me cueste la vida = nu iau acest medicament, chiar daca ma costa viata; aunque severo, es justo = chiar daca (este) sever, este drept.

bien que, si bien = chiar daca. Ex.: la virtud, bien que perseguida, es amada = virtutea, chiar daca (este) persecutata, este iubita.

mas que = chiar daca; ex.: seguiré beneficándote, mas que tú no quieras = voi continua sa-ti fac bine, chiar daca tu nu o doresti.

siquiera = cel putin; ni siquiera = nici macar. Ex.: perdóname, siquiera por última vez = iarta-ma, pentru ultima data; ni siquiera me dió las gracias = nu mi-a spus nici macar multumesc.

por más que = in ceea ce priveste. Ex.: por más que haga, no saldrá con su intento = dupa cat face, nu va reusi in incercarea sa.

CONJUNCTII TEMPORALE

cuando = cand. Ex.: cuando llegue a Roma, te escriberé = cand voi ajunge la Roma, iti voi scrie.

mientras = in timp ce; ex.: mientras estaba en la estación, ví a mi maestro = in timp ce eram la gara, l-am vazut pe profesorul meu.

como = cum (= de indata ce); ex.: como recibo dinero de mi padre, te pagaré = de indata ce primesc bani de la tata, te voi plati.

tan pronto como, luego que, apenas, en quanto = de indata ce. Ex.: tan pronto como le ví, fuí su amigo = de indata ce l-am vazut, am fost prietenul sau.

desde que = de cand. Ex.: desde que vine en esta ciudad, no he sido más enfermo = de cand am venit in orasul acesta nu am mai fost bolnav.

hasta que = pana ce. Ex.: hasta que viva, aquí mando yo = cat traieste, aici comand eu.

Exercitiu

Traduceti: Acest domn reprezinta firma Gómez si Martínez, acesta firma López si Ibáñez, iar acesta firma Enríquez si Fiii. A fost numai inghet si vant tot drumul. Si Isabel nu vine cu noi la teatru? Acest om nu stie nici sa scrie, nici sa citeasca. Cred ca tara asta este una dintre cele mai frumoase din lume. Nu-mi place ca el continua sa-i ceara bani. Acesti copii acum plang, acum rad, nu se intelege ce vor. Cand cu un pretext, cand cu altul, nu ma lasa un moment linistit. As vrea sa citesc ziarul, dar nu am timp. Esti inteligent, dar esti si un pic increzut, si asta nu e bine. L-au pedepsit, dar nu dupa cum ar fi meritat. Nu a fost multumit, ba chiar a protestat si mi-a restituit banii. Bunul cetatean nu alearga, ci zboara la chemarea patriei. Chiar daca sunt obosit, te voi ajuta sa rezolvi acest exercitiu. Ai chef sa te joci, atunci joaca-te. Si-asa, nu-ti place meseria ta? Cat timp vei fi bun si studios, nu voi economisi sacrificiile. Voi face totul ca dv. (sg) sa fiti multumit de mine si de munca mea. Ma duc la culcare, pentru ca nu ma simt bine. Dupa cum dupa ziua vine noaptea, asa si dupa viata vine moartea. Cand am mers prima data in Spania, aveam 15 ani. Cat voi fi in viata, voi lucra, pentru ca nu concep viata fara munca.

I N T E R J E C T I A

Interjectiile se impart in proprii, adica simple exclamatii si improprii, cele formate cu substantive, adverbe, adjective, verbe etc.

INTERJECTII PROPRII

Principalele interjectii proprii sunt:

tAh! tAy! tOh!, care pot exprima nu numai durere, dar si bucurie, admiratie, surpriza. Ex.: tAh, pobrecido! = Ah, saracutul! tAy Virgen santa! = O, sfanta neprihanita! tAy Dios mio! = Ah, Doamne! tOh qué milagro! = Oh, ce miracol!

Interjectia ay, folosita pentru exprimarea unei dureri, trebuie sa fie urmata de prepozitia de, daca se refera la o persoana. Aceasta conjunctie ramamne totusi neschimbata cand cuvantul urmator incepe cu diftongul hie sau in fraze interogative; ex.: tAy de mí! = vai de mine!, vai mie! tAy de mi hijo! = Vai de fiu-meu!

tBah!, care indica in general necaz, deranj, repulsie: tBah, qué tonterias! = Pfui, ce tampenii!

tCa! tQuiá!, care indica in general negare sau neincredere: tCa, no crea Usted! = Ce? Nu cred! tQuiá, no puede ser! = Dar cum, nu e posibil!

tEh!, care foloseste pentru a chema, a cere, a avertiza: tEh, amigo! = Hei, prietene!

tGuay! = pazea, sa se pazeasca, care, daca se refera la persoane, trebuie urmata de prepozitia de: tGuay de tí! = Sa te pazesti!

tPuf! tUf!, care indica in general deranj, repulsie: tPuf, qué mal odor! = Pfui, ce urat miroase!; tUf, qué cansancio! = Uf, ce oboseala!

INTERJECTII IMPROPRII

Principalele interjectii improprii sunt:

tAbajo! Jos!

tAdelante! Inainte!

tAlerta! Alarma!

tAnda! Misca!

tAnimo! Curaj!

tArre! Dii! (pentru vite)

tAuxilio! tFavor! Ajutor!

tCalla! tCalle! Taci! Liniste!

tCaracoles! Fir-ar!

tCaramba! Fir-ar!

tCielos! Cerule sfant!

tCuidado! Atentie!

tChis! tChito! Pst! Liniste!

tDispense! Scuzati!

tFuera! Afara!

tOlé! Traiasca!

tVálgame Dios! Dumnezeu sa ma ajute!

tValor! Curaj!

tVamos! Sa mergem!

tViva! Traiasca!

Exercitiu

Traduceti: Ah, ce-am facut! Ajutor, sunt ranit! Oh, ce placere! Vai mie, ce nenorocire! Da' de unde, dvs nu stiti nimic! Ajutor, Hotii! Liniste! Atentie, mi-ai facut rau! Doamne, ce rusine!

PROPOZITIILE PRINCIPALE

Propozitiile principale se comporta cam ca in toate limbile neolatine.

PROPOZITIILE CU TIMPURI TRECUTE

Cand actiunea se refera la trecut, se foloseste:

- perfectul simplu daca actiunea este indeplinita definitiv;

- perfectul compus sau mai mult ca perfectul daca consecintele actiunii mai subzista inca.

Ex.: m-am nascut la Craiova = nací en Craiova; ti-o spusesem = yo te lo dije; in aceasta luna nu am castigat nimic = este mes no he ganado casi nada.

PROPOZITIILE DUBITATIVE

1. Dupa adverbele poate, uneori se foloseste conjunctivul prezent in locul viitorului indicativ si conjunctivul trecut in loc de viitorul anterior.

Ex.: va sosi poate maine = quizás llegue mañana; poate va (o) fi venit = quizás haya llegado.

2. In propozitiile dubitative se foloseste cel mai adesea conditionalul prezent.

Ex.: O fi fost ora 10 cand m-am culcat = serían las diez cuando me acosté.

PERIODUL IPOTETIC INDEPENDENT

Periodul ipotetic independent poate fi de doua tipuri:

Primul tip = realitate, in care preteza, care exprima un fapt cert sau real, cere indicativul (in loc de indicativ viitor - conjunctivul viitor), iar apoteza, care exprima consecinta, cere indicativul sau imperativul.

Ex.: daca spun asta, gresesc = si digo eso, yerro; daca voi spune asta, voi gresi = si diré (sau dijera) eso, erraré.

Al doilea tip = posibilitate, in care preteza, daca se refera la prezent, cere conjunctivul imperfect (prima sau a doua forma) sau viitor si, daca se refera la trecut, conjunctiv mai mult ca perfect; in apoteza, daca se refera la prezent, cere conditionalul prezent sau conjunctivul imperfect (a doua forma) si, daca se refera la trecut, conditionalul trecut sau conjunctivul mai mult ca perfect (care adesea se inlocuiesc cu indicativul imperfect; si, cu verbele deber, poder sau similare, chiar cu perfectul simplu).

Ex.: daca as spune asta, as gresi:

si dijese eso, erraría (sau errara)

si dijera eso, erraría (nu errara) (sa ne amintim ca a doua forma de conjunctiv imperfect nu se poate folosi in acelasi timp in ambii membri ai aceleiasi fraze)

si dijere eso, erraría (sau errara)

daca as fi spus asta, as fi gresit

si hubiese dicho eso, habría errado (sau hubiera errado, sau erraba)

si hubiera dicho eso, habría errado (sau erraba)

Deseori, tipul I si al doilea de period ipotetic isi schimba proteza si apoteza:

daca spun asta, gresesc

si dijese (sau dijera sau dijere) eso, yerro

daca as spune asta, sa nu crezi

si dijese (sau dijera sau dijere) eso, no creas.

Alteori conjunctivul imperfect in proteza este inlocuit cu un infinitiv precedat de prepozitiile a, de, por, con:

Sa spun asta, as gresi = a decir eso, erraría.

Exercitiu

Traduceti: Am petrecut vacanta in Spania, unde am intalmit multi dinte prietenii mei din anii trecuti. Dante, cum stiu toti, s-a nascut la Florenta in 1265 si a murit la Ravenna in 1231, unde se gaseste si azi mormantul sau. De-abia am sosit in acest oras, si nu i-am vazut inca pe furnizorii firmei noastre. Azi am cheltuit mult, pentru ca am cumparat o palarie, o umbrela si o pereche de manusi. Poate oi avea nevoie, dar eu prefer sa-mi tin opinia mea. Stapanul meu stie deja nenorocirea care vi s-a intamplat: va fi aflat-o din ziare. Daca ati (sg) avea cu dvs o carte buna de citit, timpul v-ar trece fara plictiseala. Daca acel domn spaniol ar vorbi mai lent, l-as putea intelege. Daca n-ar fi pierdut banii la joc, acum ar putea sa-si plateasca creditorii. Daca copilul ar fi fost bine hranit, nu ar fi slabit.Daca vasul ar fi fost pus pe masa si nu pe fotoliu, n-ar fi cazut jos (pe pamant).

PROPOZITIILE SUBORDONATE

Propozitiile subordonate se comporta mai aproape de italiana (si franceza) decat de romana.

PROPOZITII DECLARATIVE

1. Propozitiile declarative, adica cele introduse in romaneste cu prepozitiile ca, sa, ca sa, prezente sau subintelese, urmeaza normele prezentate aici:

a) Verbele de vointa (vreau, doresc, cer, sfatuiesc, rog, comand, recomand, interzic etc.) si verbele de indoiala sau suspectare (ma indoiesc, ma tem etc.), cer dupa ele infinitivul fara nici o prepozitie, daca subiectul verbului din regenta este identic cu cel din subordonata si cer conjunctia que (care se poate omite in mod elegant) si conjunctivul, daca subiectul verbului din regenta si cel din subordonata sunt diferite.

Ex.: Doresc sa ies = deseo salir.

Te rog sa vii = te ruego (que) vengas.

Ma indoiesc ca el intelege = dudo (que) entienda.

b) Verbele de gandire (gandesc, spun, declar, cred, sper, presupun etc.) se comporta si ele ca verbele de vointa, dar cer dupa ele prepozitia que si indicativul daca este vorba de un fapt sigur si real, sau que si conjunctivul daca este vorba de un fapt nesigur sau posibil.

Ex.: Ma gandesc ca baiatul minte = pienso (que) el chico miente.

Ma gandesc ca baiatul o minti = pienso (que) el chico mienta.

Insa daca verbul regent este folosit la forma negativa, se foloseste intotdeauna conjunctivul.

Ex.: Nu cred ca baiatul minte = no creo (que) el chico mienta.

Sa se retina ca daca in subordonata este un conditional trecut (care indica actiuni incerte in viitor), in locul indicativului se foloseste conditionalul prezent.

Ex.: A spus ca ar veni maine = dijo que llegaría mañana.

c) Conjunctia que este uneori precedata de de, con sau o alta prepozitie, pentru ca verbul regent poate cere inaintea lui que aceeasi prepozitie pe care ar cere-o substantivul.

Ex.: Ma indoiesc mult ca tu ai dreptate = dudo mucho de que tienes razón.

Ma multumesc ca tu sa-mi spui un singur cuvant = me contento con que me digas una palabra.

2. Sa se retina urmatoarele constructii:

a) prepozitia de, inaintea unui supin, se traduce cu que urmat de infinitiv: Nu am nimic de facut = no tengo que hacer.

b) conjunctivul, dupa verbe de continuitate (continuar, seguir etc.) se traduce cu gerunziul: Continua sa povesteasca minciuni = sigue contando patrañas.

c) infinitivul pasiv, dupa un adjectiv, se transpune cu ajutorul prepozitiei de: demn de (a fi) notat = digno de notar.

PROPOZITII FINALE

Propozitiile finale se traduc cu conjunctiile por que (pron. porké), para que, a fin de que si conjunctivul; por, para si infinitivul.

Ex.: te cert, ca sa te indrepti = te reprendo por que (para que) te corrijas.

te cert ca sa te indrept = te reprendo por (para) corregirte.

PROPOZITII CONSECUTIVE

Propozitiile consecutive se traduc cu conjunctiile así que si indicativul.

Ex.: el a studiat atat de putin ca l-au picat (la examen) = He estudiado así poco que le han dado calabazas.

PROPOZITII CAUZALE

Propozitiile cauzale se traduc cu conjunctiile porque (pron. porké), pues, pues que, dado que, ya que, puesto que, como, como que, comoquiera que si indicativul; por = pentru, si infinitivul.

Ex.: nu am putut sa vin, pentru ca eram bolnav = no pude venir, porque estaba enfermo.

nu-i e somn, deoarece a dormit toata ziua = no tiene sueño, pues durmió todo el día.

dat fiind ca se caieste, il voi ierta = dado que se enmiende, le peronaré.

Dupa cum e de ascultator, toti il iubesc pe acest baiat = como es muy dócil, tudo el mundo quiere a este niño.

pentru ca (este) mincinos, nimeni nu-l crede = por ser mentiroso, nadie lo cree.

PROPOZITII COMPARATIVE

Propozitiile comparative se traduc cu conjunctiile como, de lo que, así como si indicativul.

Ex.: cum a venit, asa se va duce = tal como ha venido, se marchará.

asa vei fi premiat, cum vei fi muncind = así serás premiado, como habrás obrado.

acest baiat este mai rau decat ai crede = este chico es más malo de lo que tu crees.

PROPOZITII CONCESIVE

Propozitiile concesive se traduc cu conjunctiile cuando, aun cuando, aunque, bien que, si bien, mas que, por mas que si indicativul, daca este vorba despre un fapt sigur si real, si cu conjunctivul, daca este vorba de un fapt posibil.

Ex.: cu toate ca este bogat, traieste ca un sarman = aunque es rico, vive como un harapiente.

voi continua sa-ti fac bine, chiar daca nu o doresti = seguiré beneficándote, mas que tú non quieras.

dupa cat face, nu va reusi in incercarea sa = por mas que haga, no saldrá con su intento.

PROPOZITII TEMPORALE

Propozitiile temporale se traduc cu conjunctiile cuando, mientras, como, tan pronto como, luego con, apenas, en cuanto, desde que si indicativul, hasta que si conjunctivul.

Ex.: cand voi ajunge la Arad, iti voi scrie = cuando llegue a Arad, te escriberé.

in timp ce eram la gara, l-am vazut pe profesorul meu = mientras estaba en la estación, ví a mi maestro.

cum primesc bani de la tata, te voi plati = como recibo denaro da mio padre, te pagaré.

de indata ce l-am vazut, am fost prietenul sau = tan pronto como le ví, fuí su amigo.

de cand am venit in acest oras, nu am mai fost bolnav = desde que vine en esta ciudad,no he sido más enfermo.

cat traiesc, aici comand eu = hasta que viva, aquí mando yo.

Nota1.: Toate conjunctiile temporale, cand in romaneste sunt alaturi de indicativ viitor, cer conjunctivul prezent.

Ex.: cand voi merge la Toledo = quando vaya a Toledo.

de indata ce (o) voi sti = en cuando lo sepa.

cat timp va fi viata = hasta que haya vida.

Nota 2.: Sa se noteze urmatoarele constructii:

a) Infinitivul precedat de prepozitia después de indica o actiune care preceda actiunea principala:

Ex.: dupa ce voi fi terminat problemele mele, ma voi casatori = después de concluir mis tareas, descansaré.

Se poate spune si: = después de concluidas mis tareas, sau, mai simplu: concluidas mis tareas.

b) Gerunziul precedat de prepozitia en indica o actiune care preceda imediat actiunea principala:

Ex.: de inata ce rase el, rasera toti baietii de pe strada = en riendo él, reían todos los muchachos de la calle.

PROPOZITII RELATIVE

Propozitiile relative se traduc cu indicativul.

Ex.: omul despre care ti-am vorbit este contabil = el hombre del que te he hablado, es un tenedor de libros.

Nota 1.: Propozitia relativa care depinde de un numeral cere conjunctivul:

Ex.: primul care striga = el primero que grite.

Nota 2.: Propozitia relativa care depinde de formele el más que, el menos que, el mejor, el peor etc. cere de asemenea conjunctivul:

Ex.: cel mai mult pe care-l poti face tu = el más que puedas hacer.

Nota 3. Propozitia relativa se poate introduce uneori cu gerunziul:

Ex.: l-am vazut pe Ion fumand = ví a Juan fumando.

Ne-a gasit mancand = nos encontró comiendo.

PROPOZITII INTEROGATIVE INDIRECTE

Propozitiile interogative indirecte se traduc cu conjunctiile spor qué?, cuando, si, si o si indicativul sau conjunctivul.

Ex.: ma gandesc daca este mai prudent sa vorbesc sau sa tac = pienso si es más prudente hablar o callar.

ma gandeam daca ar fi mai bine sa vorbesc sau sa tac = pensaba si sería más prudente hablar o callar.

Exercitiu

Traduceti: Doresc sa fac ceva pentru a fi util familiei mele care a suportat atatea sacrificii pentru mine. Declar ca voi spune adevarul, nimic altceva decat adevarul. Te sfatuiesc sa ceri scuze tatalui tau. Te rog sa-mi trimiti vesti. Iti recomand sa nu ma faci sa astept mult. Medicul mi-a interzis sa fac bai de mare, dar eu cred ca exagereaza un pic. Ma tem ca ajung tarziu acasa, cand ai mei vor fi deja la masa. Ma indoiesc ca ospatarul m-a inteles, pentru ca este mult zgomot in aceasta cafenea. Sper ca el sa fie mai atent cand explic lectia. A spus ca face un pranz mare de ziua lui si in schimb n-a facut nimic. Continua sa repete aceleasi lucruri, ca si cand noi am fi niste imbecili. Cand te vei duce in capitala, spune-i ministrului ca ii multumesc pentru cate a facut pentru mine. Pana nu reduci cheltuielile, vei avea mereu nevoie de bani. Dupa ce voi fi scris aceasta scrisoare, ma duc sa dorm. De indata ce s-a lasat cortina, spectatorii i-au chemat cu voce tare pe artisti. Tu esti al treilea care intra cu intarziere in clasa. Acest baiat este cel mai bun elev pe care l-am avut in acest an. Am intalnit un taran care vindea un iepure. L-am intrebat daca era bolnav, pentru ca nu l-am vazut niciodata asa palid si slab.

VERBE CARE ISI SCHIMBA SENSUL SCHIMBAND PREPOZITIA

Acaber = a termina: de, a termina (chiar) acum (cfr. franc. venir de); con, a consuma, a termina:

Acertar = a ghici: en, a ghici; a, a reusi; con a gasi:

Acordar = a aminti, a delibera: acordarse de, a-si aminti de, a-si reveni in simtiri; acordarse con a se pune de acord cu, a conveni, a stabili:

Adelantar = a avansa, a inainta: a, a depasi, a anticipa:

Agarrar = a prinde: de sau por, a prinde de:

Alzar = a ridica, a inalta: alzarse con, a fugi, a disparea; por a ridica in rang, a numi; alzarse en a se ridica impotriva:

Aprovechar = a profita: en, a face progrese:

Caer = a cadea: en, a cadea in:

Dar = a da: con, a se lovi de; en, a se incapatana, a reusi, a ghici; por, a avea chef, a dori:

Echar = a arunca, a lansa: de, a sesiza; a a trimite; en a arunca in; sobre, a se arunca pe:

Estar = a fi, a sta, a exista: de, a fi (functie sau profesiune); con a fi de acord cu; en, a intelege; por, a fi dispus sa:

Gustar = a-i placea: de, a gusta, a-i placea:

Hacer = a face (si reflexiv): hacerse de, a se prevedea; hacerse a, a se obisnui; hacerse con, a lua, a obtine, a dobandi:

Pasar = a trece: de, a ajunge; por, a trece drept (cineva), a fi crezut (cineva); pasarse, a uita:

Quedar (si reflexiv) = a ramane: en, a se pune de acord:

Saber = a sti: de, a sti, a se pricepe la; a a avea iz de:

Salir = a iesi, a pleca, a reusi: de, a iesi din, a termina:

Tirar = a trage, a arunca: de, a trage cu:

Tratar = a trata: de, a tenta, a cauta sa; en a face comert cu:

VERBE CU LOCUTIUNI SPECIALE

Agradecer = a multumi, a fi recunoscator:

Aguantar = a suporta, a rezista:

Andar = a merge, a parcurge:

Aguar = a indoi cu apa, a strica:

Alcanzar = a ajunge; a reusi; a fi suficient; a intelege semnificatia:

Andar = a merge, a parcurge:

Atrever = a incuraja; atreverse = a fi lipsit de respect, a indrazni:

Caber = a incapea, a contine; a avea loc:

Cargar = a incarca, a indatora, a greva:

Celebrar = a celebra, a lauda; a tine (o reuniune):

Correr = a alerga; a curge, a se scurge, a parcurge; a urmari

Dejar = a lasa; dejarse = a-si pierde sufletul:

Haber = a avea:

Ir = a merge; a fi pe punctul de a face ceva; irse = a se duce, a muri:

Llegar = a ajunge, a sosi; llegarse = a se apropia:

Llenar = a umple, a satisface:

Llevar = a duce (departe), a conduce; a cumpara:

Meter = a pune, a depune, a dispune (in spatiu); a cauza, a face contrabanda; meterse = a se pune, a se amesteca:

Ocurrir = a se intampla; a-i veni in minte:

Parecer = a parea, a semana, a aparea ca; a face figura de; parecerse = a (se a)semana:

Pesar = a apasa; a simti neplacere:

Picar = a intepa, a impunge; picarse = a se lauda, a deveni acru:

Poner = a pune, a depune, a aranja:

Prender = a lua; a prinde; a aresta (un hot); prenderse = a se impopotona:

Regalar = a darui; a trata bine:

Sacar = a trage, a extrage, a scoate:

Ser = a fi, a exista:

Sentar = a sedea; a face bine (despre mancaruri); a sta bine (despre haine):

Sentir = a auzi, a asculta; a simti; a face neplacere:

Tener = a avea, a poseda, a tine:

Traer = a trage, a purta:

Ver = a vedea:

Volver = a deveni; a restitui; a se intoarce: