Locutiunea adverbiala sau locutiunea conjunctionala 'de cate ori'

Locutiunea adverbiala sau locutiunea conjunctionala 'de cate ori'

Grupul de cuvinte de cate ori reprezinta o structura sudata, exprimand o circumstanta adverbiala iterativa sau de repetitie.

Din punct de vedere morfologic, grupul este tratat fie ca locutiune adverbiala de mod, fie ca locutiune conjunctionala (cu o varianta ori de cate ori).

Din punct de vedere sintactic, locutiunea adverbiala de cate ori este complement de mod, in propozitie, iar, in fraza, introduce o temporala de simultaneitate iterativa; ca locutiune conjunctionala subordonatoare nu are functie sintactica de parte de propozitie, ci este numai un conectiv gramatical, care introduce diferite subordonate:

"De cate ori ai citit tema?"

"De cate ori te-am cautat, nu te-am gasit."

2. Locutiunea adverbiala de mod de cate ori are ca regent un verb sau locutiune verbala ("De cate ori sa-ti spun?"; "De cate ori nu ti-am atras atentia?"), un adjectiv, o locutiune adjectivala sau un adverb ("De cate ori este mai inalta / este mai in drept decat tine / alearga mai repede?") ultimele trei avand gradul comparativ de superioritate sau de inferioritate.

Din aceeasi arie semantica a lui de cate ori fac parte: locutiunile adverbiale: a cata oara, de oricate ori, de multe ori, de putine ori, de cateva ori, de atatea ori; numeralele cardinale adverbiale sau de repetitie: o data, de doua ori, de noua ori etc.; si locutiunea conjunctionala ori de cate ori (care este varianta dislocata a locutiunii adverbiale de oricate ori).

Aceste grupuri au o structura quasi-simetrica: prepozitia de + cuvinte cu valoare cantitativa (adjective propriu-zise, adjective pronominale nehotarate simple sau compuse, numerale cu valoare adjectivala) + substantivul ori (pluralul de la oara). Numeralul adverbial o data este format din substantivul data precedat doar de numeralul cardinal cu valoare adjectivala o, iar numeralul ordinal adverbial a doua oara (considerat si locutiune adverbiala) are structura: numeral ordinal cu valoare adjectivala + substantivul oara. Locutiunea adverbiala a cata oara are structura: a cata = adjectiv pronominal interogativ sau relativ + substantivul oara.

Din punct de vedere semantic, grupurile mentionate reprezinta fie o repetitie numerica definita (cele care au in structura lor numerale cardinale sau ordinale propriu-zise), fie una nedefinita (cele care au in structura lor adjective propriu-zise, adjective pronominale nehotarate sau relative-interogative).

Sintactic, de cate ori face parte din:

a)   propozitii principale interogative sau exclamative, in care are functie de complement circumstantial de mod:

"De cate ori ai venit?"

"De cate ori merge avionul mai repede decat trenul?"

"De cate ori nu ti-am spus eu (sa fii atent)?!"

"De cate ori nu m-am suparat si eu!"

Raspunsul la aceste intrebari directe (sau indirecte) este unul dintre celelelalte grupuri: de cateva ori, de multe ori, de putine ori, de oricate ori, de atatea ori, o data, de doua ori etc. avand, si grupul, aceeasi functie sintactica de complement circumstantial de mod.

b)  celelalte grupuri adverbiale modale au o mai mare independenta sintactica, determinand, pe langa cele trei parti de vorbire mentionate (verb, adjectiv, adverb), si substantive, avand, in aceste propozitii principale (dar neinterogative sau neexclamative), functiile sintactice de complement de mod sau de atribut adverbial:

'Am venit la voi de multe ori (de cateva ori, de oricate ori, de atatea ori, o data, de doua ori)' etc. (compl. de mod).

'Venirea noastra de multe ori (de cateva ori etc.) a fost necesara' (atribut adverbial).

Locutiunea adverbiala de cate ori este folosita si ca element de relatie subordonator in aceleasi contexte propozitionale; in aceasta situatie de cate ori si de oricate ori sunt locutiuni adverbiale relative:

Mi s-a spus

Intrebarea este

S-a pus problema de cate ori ai repetat.

Spune-mi

Nu-mi dau seama

De cate ori 

am venit, nu te-am gasit.

De oricate ori

Locutiunile adverbiale de mod relative - interogative au aceeasi functie sintactica de complement de mod, atat in propozitiile principale, cat si in subordonatele necircumstantiale pe care le introduc. Uneori au functie nu in propozitia subordonata regenta, ci in subordonata urmatoare:

'Spune-mi ¹/ de cate ori trebuie ²/ sa-ti repet intrebarea. ³/' (de cate ori face parte din P₂ (=CD), pe care doar o introduce, dar are functie de complement de mod al verbului sa repet din P₃).

La fel, cand introduc circumstantiale de mod, de timp sau concesive, de cate ori si de oricate ori au functie sintactica de complement de mod in propozitia pe care o introduc sau in propozitia subordonata urmatoare celei regente (pe care doar o introduc):

'De cate ori te caut, ¹/ nu te gasesc. /' (de cate ori face parte din P₁ (=CT) pe care o introduce si in care are functie de complement circumstantial de mod);

'De cate ori trebuie ¹/ sa te caut, ²/ nu te gasesc. /' (de cate ori face parte din P₁ (=CT) pe care doar o introduce, dar este complement de mod al verbului sa caut din P₂).

Analogia propozitii interogative directe - propozitii interogative indirecte ne determina sa punem pe acelasi plan grupul adverbial de cate ori interogativ si relativ si sa stabilim ca de cate ori (ca si de oricate ori) este locutiune adverbiala de mod interogativa (-exclamativa) sau relativa, avand functie sintactica de parte de propozitie de sine statatoare; doar in fraza are, in plus, si functia de conectiv gramatical subordonator pentru propozitiile necircumstantiale sau circumstantiale de mod, de timp sau concesive:

'De oricate ori / de cate ori ai veni, eu tot te-as ajuta.' (subordonate concesive)

3. Grupul ori de cate ori apare numai ca element de relatie subordonator, de obicei in corelatie cu locutiunea adverbiala de atatea ori:

'Ori de cate ori treceam, de atatea ori ma saluta.'

In aceste fraze, grupul ori de cate ori este mai aproape de o locutiune conjunctionala subordonatoare care introduce numai circumstantiale de timp sau de mod.

Cu toate acestea, faptul ca ori de cate ori reprezinta o dislocare a locutiunii adverbiale de oricate ori:

'De oricate ori trecea pe langa mine, ¹/ de atatea ori ma saluta. ²/'

(P₁ = CT)

'Ori de cate ori ar trece pe langa mine, ¹/ tot nu m-ar saluta.

P₁ (=CV)

ne determina sa nu fim atat de categorici in a include grupul ori de cate ori in clasa locutiunilor conjunctionale (fara functie sintactica de parte de propozitie), ci sa-l consideram tot o locutiune adverbiala de mod doar relativa (nu si interogativa), cu functie de complement de mod in temporalele sau concesivele pe care le introduce

4. Gramatica Academiei (vol. I, p. 385, 390, 415, 419; vol. II, p. 298, 374) si cei mai multi specialisti (vezi de ex. M. Avram, Gramatica pentru toti, 1997, p. 191, 287, 437) considera ca de cate ori, ori de cate ori si de oricate ori sunt locutiuni conjunctionale subordonatoare, fara functie sintactica de parte de propozitie, bazandu-se pe faptul ca in subordonarea circumstantala - in general - se foloseste procedeul obisnuit al corelatiei dintre doua elemente diferite ca valoare si ca forma:

Conjunctie / locutiune conjunctionala (de cate ori) .., adverb / locutiune adverbiala (de atatea ori)

Conjunctie (daca/sa) .., pronume (aceasta, pe aceasta).

Tot atat de adevarat este insa ca exista in subordonare si doua elemente cu valori identice (v. si Dobridor, Morfologia, p. 291):

Cat (adverb relativ) .., atat (adverb corelativ)

Unde (adverb relativ) .., acolo (adverb corelativ)

Atunci (adverb relativ) ., cand (adverb relativ).

In aceasta situatie, si de cate ori, de oricate ori (chiar si ori de cate ori) sunt locutiuni adverbiale relative in corelatie cu locutiunea adverbiala de mod corelativa de atatea ori; sintactic, de cate ori, ori de cate ori si de oricate ori au functie de complement de mod ca si locutiunea adverbiala de mod corelativa de atatea ori pe care o reiau sau o anticipa.

Cu aceeasi valoare adverbiala sunt si grupurile a cata oara si a oricata oara, in care substantivul oara este precedat de adjectivul interogativ sau relativ a cata, respectiv, de adjectivul nehotarat a oricata.

Morfologic, a cata oara si a oricata oara sunt locutiuni adverbiale de mod (cu o nuanta temporala) care apar fie in propozitii principale interogative sau exclamative (numai a cata oara):

'A cata oara sa-ti repet?',

'A cata oara nu m-am abtinut?!',

fie in propozitii subordonate necircumstantiale sau circumstantiale (atat a cata oara, cat si a oricata oara):

'Spune-mi ¹/ a cata oara ai venit. ²/' (a cata oara introduce o CD);

'A cata oara / a oricata oara ai veni, ¹/ eu te-as primi. ²/' (a cata oara si a oricata oara introduc o concesiva).

Sintactic, atat a cata oara, cat si a oricata oara sunt complemente circumstantiale de mod in propozitiile principale sau in subordonatele pe care le introduc (ori in subordonatele urmatoare celor pe care le introduc):

'A cata oara sa-ti repet?' (a cata oara = complement de mod in principala);

'Se stie a cata oara au lipsit.' (a cata oara = complement de mod in subiectiva pe care o introduce);

'Problema ta este ¹/ a cata oara trebuie ²/ sa-ti repet. ³/' (a cata oara = complement de mod al verbului sa repet din P₃, nu in P₂ pe care doar o introduce);

'A oricata oara ai veni, ¹/ eu te-as ajuta. /' (a oricata oara = complement de mod in subordonata concesiva pe care o introduce).

In concluzie, a cata oara si a oricata oara sunt locutiuni adverbiale de mod, atat in propozitiile principale, cat si in cele subordonate pe care le introduc. Cand sunt conective gramaticale subordonatoare care introduc diferite propozitii, nici ele (ca si de cate ori, de oricate ori si, chiar, ori de cate ori) nu trebuie considerate, gresit, locutiuni conjunctionale subordonatoare, fara functie sintactica de parte de propozitie.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Avram, Mioara, Gramatica pentru toti, ed. a II-a, Editura Humanitas, Bucuresti, 1997, pp. 121-474.

Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, Morfologia limbii romane, Editura Vox, Bucuresti, 1996, pp. 42-351.

Coteanu, Ion (coord.), Gramatica de baza a limbii romane, Editura Garamond, Bucuresti, f.a., pp. 114-145.

*** Gramatica limbii romane, ed. a II-a, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1963, vol. I (pp. 385-419), vol. II (pp. 287-374).

Iordan, Iorgu, Robu, Vladimir, Limba romana contemporana, E.D.P., Bucuresti, 1978, pp. 360-370, 520-530.

Ivanus, Dumitru, Probleme de gramatica a limbii romane, Editura Universitaria, Craiova, 2001, pp. 7-34.

Ivanus, Dumitru, Limba romana contemporana. Morfologia, ed. a IV-a, Editura Universitaria, Craiova, 2002, pp. 265-278.

Ivanus, Dumitru-Daniel, Statutul morfosintactic al grupului de cuvinte "de cate ori", in Analele Universitatii din Craiova, Seria Stiinte Filologice. Lingvistica, 1-2/1998, pp. 119-122.