Pronumele, adjectivul si adverbul 'cat'

Pronumele, adjectivul si adverbul 'cat'

Etimologic, cat este un cuvant latinesc: adjectivul quantus care are sensurile 'cat de mult', 'cat de insemnat' si 'cat de mic' (rar). Adjectivul quantus a fost contaminat cu adjectivul latinesc quotus 'in ce numar', 'al catelea'.

Din punct de vedere morfologic, in limba romana actuala se considera ca are mai multe valori:

Adverb de mod: Cat de bine a cantat! Cat s-a bucurat! Cat de bine-mi pare! 'Cat de frumoasa te-ai facut, natura '.

Adverb de timp: Cat ai stat acolo? Cat l-ai asteptat?

Adverb de loc (de spatiu masurat): Cat vezi cu ochii?

Constatam ca adverbele de loc, de timp si de mod sunt interogative/ exclamative.

In cele trei situatii, adverbul cat insotit sau nu de prepozitia de legatura de, poate fi si adverb relativ sau chiar nehotarat:

1.1. Adverb de mod relativ: Am muncit cat am putut. Tipa cat il tinea gura.  Munceste si tu cat muncesc si eu!

1. Adverb de timp relativ: 'Cat o fi taiat voinicul la dusmani, nu stiu' (apud GA, II, p. 287). Cat te-am asteptat, am reflectat asupra problemei noastre. Cat a tinut sedinta voastra, m-am plimbat prin parc.

3.1. Adverb de loc relativ: Am umblat cat e lumea de mare. Cat vezi cu ochii, pamantul este o mare. Cat mergi cu pasul, vezi numai ruine.

Pronume si adjectiv interogativ, ale carui forme diferentiaza numarul si genul: cat, cata, cati, cate, iar, numai la plural, cazul: cati, cate (N Ac)/ cator(a) (G  D): De cat ai nevoie? (de cat este pronume interogativ)

De cat timp ai nevoie? (cat este adjectiv pronominal interogativ). Pluralul catora este inlocuit in vorbire de formele prepozitionale de acuzativ cu a (pentru G) si cu la (pentru D): Esti autor a cate dintre ele? La cate le-ai scris?, in loc de: Esti autorul catora dintre ele? Catora le-ai scris?

In general, apar la in propozitii principale interogative sau exclamative, in enunturile:

La cat te gandesti?

La cat te gandesti (ca face)?

La cat te gandesti sa-l vinzi?

Pronumele interogativ cat, precedat de prepozitia la, este complement indirect (ex. a), complement direct al verbului face, cu o nuanta de complement de mod (ex. b), complement de mod al verbului sa vinzi (ex. c).

Pronume si adjectiv relativ: Cat priveste examenele, nu ne speriem (cat are functie de subiect al verbului priveste). Stii cat unt este necesar la aceasta prajitura? Cate zile voi trai, nu te-oi uita (cat, cate, din ultimele doua fraze, sunt adjective relative cu functie de atribut adjectival).

Pronume si adjective nehotarat: Cat (pamant) ar cere, ii dau. Cati (elevi) ar veni, pe toti i-as ajuta.

Cat, cati sunt pronume, cand sunt fara substantiv, sau adjective nehotarate, cand determina (si se acorda cu) substantivele pamant, elevi; ele sunt echivalente cu oricat, respectiv, oricati.

Substantiv, genul neutru: "rezultatul impartirii", "raportul dintre doua numere sau doua marimi": Acest cat e prea mare.

Adverb de mod comparativ cu valoare de prepozitie, cand are regim de acuzativ, intr-o comparatie, cu sensurile "ca", "precum", "asemenea cu": Inalt cat casa.

Adverbul cat (intarit sau nu de adverbul si), care se apropie de valoarea unei prepozitii, cere unui nume sau unui substitut al numelui cazul acuzativ, impreuna cu care indeplineste diferite functii sintactice: a) El s-a facut cat un munte. (= nume predicativ); b) El este un om cat un munte. (= atribut substantival prepozitional); c) El este un om inalt cat (si) un munte. d) Il stiam cat mine de inalt. (= complement de mod comparativ); e) Il stiam cat mine. (= element predicativ suplimentar).

Cat mine este complement de mod comparativ al adjectivului inalt (ex. d) si element predicativ suplimentar (ex. e).

In alte contexte, cat este numai adverb de mod comparativ:

cand preceda adjective sau adverbe la pozitiv (cat de harnica ar fi, cat de departe s-ar gasi, .) ori la comparativ (cat mai harnica, cat mai putin harnica, cat mai departe, cat mai putin departe). Cat "pare" a face ca adjectivele si adverbele la pozitiv si la comparativ din aceste texte sa treaca la gradul superlativ, dar, de fapt, ele sunt la pozitiv si, respectiv, la comparativ de superioritate sau de inferioritate;

cand este folosit la termenul al doilea al unei comparatii - parte de propozitie - si nu mai cere cazul acuzativ, ci, G, D, Ac. (cu prepozitie), respectand constructia primului termen:

Ai ei au castigat cat ai lui / cat ai vecinilor / cat ai celor doi.

I-am dat lui cat tie / cat parintilor mei / cat celor doi.

Te ajut si pe tine cat pe el / cat pe toti / cat pe cei doi.

In aceste exemple, substantivele, pronumele si numeralele sunt in G, D, Ac. - respectand numai cazul, nu si functia, primului termen cu care sunt in corelatie - deci, au doar functie de complement circumstantial de mod comparativ.

Conjunctie subordonatoare temporala (a), consecutiva (b), concesiva (c) sau coordonatoare adversativa:

"indata ce", "imediat ce": "Cat ajunse in Ardeal, gandul cel dintai al domnitorului mazilit fu sa stranga." (Odobescu).

"incat": Plangea, cat iti era mai mare mila de ea.

"desi": "Am sparlit-o la balta, cu gand rau asupra mamei, cat imi era ea de mama si de necajita." (Creanga).

Conjunctia adversativa cat "ci" apare intotdeauna dupa un prim termen negativ (ca, de altfel, si conjunctia ci), corelat sau nu cu adverbul atat. Cat coordoneaza, de obicei, parti de propozitie: "Nu mi-e necaz pe tine, cat (mai ales) pe mine"; "Nu era atat de stramt, cat incomod." Poate coordona si o parte de propozitie cu o propozitie subordonata corespunzatoare: "Nu mi-e frica de traiul rau, cat ca nu s-ar mai sfarsi niciodata". (cat leaga un complement indirect - de traiul - de o completiva indirecta).

Intra in alcatuirea unor locutiuni:

Prepozitionale

"Cat despre mine, oricine stie." Cat despre = "privitor la", "relativ la".

Conjunctionale subordonatoare, fara functie sintactica de parte de propozitie, care introduc:

modale: cu cat, pe cat, dupa cat, din cat

Cu cat inveti mai mult, cu atata stii mai putin.; Pe cat tin minte, te-am cautat. Vom manca dupa cat vom munci. Din cat stiu, ei sunt foarte aspri.

Nota: Cand prepozitiile cu, pe, dupa, din preceda pronumele relativ cate, grupurile respective nu sunt locutiuni conjunctionale subordonatoare fara functie sintactica, ci pronume cu diferite functii sintactice:

Din cate se stiu despre tine, am ajuns la concluzia. . (= subiect)

Din cate am aflat, mi-am dat seama. . (= complement direct) etc.

temporale: cat timp, cata vreme, cat ce

Cat timp (cata vreme) esti atent, vei invata mult.

Cat ce te-ai sterge la ochi, iti rezolv problema.

Nota: Locutiunile conjunctionale pot fi si coordonatoare:

copulative

Cat si - apare obligatoriu in corelatie cu adverbul precedent atat si leaga parti de propozitie:

Am citit atat eu, cat si tu.

Am citit atat carti, cat si reviste.

Cat si - leaga propozitii: Au venit atat cine a fost invitat, cat si cati s-au nimerit.

adversative

Numai cat - leaga numai propozitii si este echivalenta cu "dar", "numai ca".

A invatat mult, numai cat n-a retinut nimic.

Adverbiale: cat de cat, cat colo, cat colea, cat de colo, cat de colea, nu stiu cat, cine stie cat etc.

Nota: 1) De cate ori este locutiune adverbiala interogativa sau relativa cu functie de complement circumstantial de mod, care exprima o repetitie. Introduce toate speciile de subordonate necircumstantiale si cateva circumstantiale. Este considerata gresit locutiune conjunctionala subordonatoare fara functie sintactica de parte de propozitie, fiind confundata cu locutiunea conjunctionala subordonatoare ori de cate ori.

Tot asa, a cata oara este locutiune adverbiala interogativa sau relativa cu functie de complement de mod (cu o nuanta temporala), care exprima o repetitie. Introduce toate speciile de subordonate necircumstantiale (in care are functie de complement de mod) si cateva circumstantiale.

2) Cat - element de baza al locutiunilor prepozitionale, conjunctionale si adverbiale (cu exceptia lui de cate ori si a cata oara, in care cate si a cata sunt adjective pronominale interogative sau relative) - este adverb.

Pronominale (nehotarate): cate si mai cate, cine stie cate, nu stiu cate.

'Am aflat cate si mai cate despre tine.'

'A invatat pana la nu stiu cat.'

Cand preceda un substantiv pe care-l determina, devin locutiuni adjectivale pronominale nehotarate:

'Am asistat la nu stiu cate spectacole.'

'Am nevoie de nu stiu cat material.'

Nota: Cate din locutiunile pronominale este pronume.

Din prezentarea de pana aici reies cateva probleme dificile si chiar controversate:

Deosebirea dintre cat pronume si cat adverb, caci in ceea ce priveste adjectivul pronominal interogativ / exclamativ, relativ si chiar nehotarat nu exista controverse sau confuzii.

Cat este pronume interogativ sau relativ cand face pereche cu cata, cati, cate si cand se refera la un nume, adica la cantitatea, numarul, pretul, masura, durata obiectelor. Ele cer ca raspuns adjectivele mult, -a, -i, -e, putin, -a, -i, -e, pronumele nehotarate cativa, cateva sau numerale insotite sau nu de substantive:

Cat costa pachetul de unt (= cu ce pret vinzi)? Costa o mie (de lei). Costa multa, -i, -e; putina, -i, -e? La fel: Cu cat s-au vandut merele?

Pe cat te prinzi? (= pe ce <suma> pui pariu). Ma prind pe un milion de lei.

Cat ai cumparat? (= in ce cantitate). Am cumparat doua kilograme.

Cat imi dai mie? (= in ce cantitate). Iti dau zece mii de lei.

Caut mancare, cat sa-mi potolesc foamea. (= in ce cantitate); cata, multa, putina.

'pamant cat sa-mi asez pe el cortul gasesc orisiunde.' (Apud GA, I, p. 403), (= in ce cantitate?)

Cat ai stat acolo? (= ce durata de timp ) Am stat doua luni.

Cat crezi ca poti sta? (= ce durata de timp ) Il mai suport cinci minute.

Cat este ceasul? (= ce durata de timp ) Este (ora) zece.

Cati ai intalnit? Pe cati ai intalnit? (= in ce numar?) Am intalnit pe doi dintre ei.

Cat, adverb de mod, se refera la procese (adica la actiuni in desfasurare), la insusiri ale obiectelor sau actiunilor, ba chiar si la cantitatea insusirilor si actiunilor:

Cat te-ai bucurat?

Cat ai mers de departe!

Cat voiam sa te ascult! Cat as fi vrut sa mai traiesc!

Tipa cat il tinea gura. E buna cat nu-ti inchipui.

Mi-a aratat cat se intereseaza de ceilalti. Fugi cat poti de repede.

Cat de inalte sunt casele? E mare cat o zi de post.

Cat de informat este, totusi . (cat este adverb nehotarat).

Adverbul cat (cat de) este complement de mod care determina verbe, adjective, adverbe, indiferent ca este interogativ / exclamativ, relativ sau nehotarat.

Pronumele cat poate avea diverse functii sintactice:

subiect: Cat s-a vandut din vin?

Avea vin cat sa-i ajunga pana la iarna.

nume predicativ: Cat este pretul?

complement direct: Cat sa-ti dau?

complement indirect: La cat te gandesti? La cat o lasi?

complemente circumstantiale: Pe cat cultivi cereale? Pe cat te intinzi? (= de loc), La cat te scoli? (= de timp), La cat iti apreciezi efortul? Cu cat vinzi marfa? A costat cat n-as fi vrut sa coste (= de mod).

Grupurile atat cat; atat , cat; cat , atat sunt analizabile morfologic si sintactic si pot fi:

adverb corelativ (atat) + adverb relativ (cat) pentru CT, CM:

'Atat cat nu vom avea productie, nu vom avea nici nivel ridicat de trai.'

pronume nehotarat simplu sau repetat: (atat; atat atat) + pronume relativ (cat) cu functie de subiect, complement direct si care introduce AT, CD, SB:

AT

'Atat / cat ti-am dat tie, ²/ atat i-am dat si lui. ¹/'

CD

'Cat ti-am dat tie, ¹/ atata i-am dat si lui. ²/'

SB

'Cat mi s-a dat mie, ¹/ atata ti s-a dat si tie. ²/'

Cand cuvantul cat, precedat de o serie de locutiuni prepozitionale: fata de, in comparatie cu, comparativ cu, introduce modale comparative, are functie sintactica de subiect sau de complement direct, exceptie de la modalitatea de exprimare a acestor unitati sintactice; este deci pronume relativ:

'Fata de cat a stiut, a luat nota mica.' (fata de cat = c.d.)

'Fata de cat i s-a dat, a muncit prea putin.' (fata de cat = subiect)

Nota: Fata de cum a stiut, a luat nota mica. (fata de cum este locutiune conjunctionala, fara functie sintactica.

'Comparativ cu cat a cerut, i s-a dat prea putin.' (comparativ cu cat = complement direct).

Pronumele cat introduce o cauzala cand este precedat de prepozitia a cu regim de acuzativ si cu sens de genitiv:

'Din cauza a cat a citit, a innebunit.' (din cauza a cat = complement direct in propozitia cauzala).

'Plange din cauza a cate s-au intamplat.' (din cauza a cate = subiect in propozitia cauzala).

Cat este tot pronume relativ cand prepozitia a cu regim de acuzativ are sens nu de genitiv, ci de dativ, prepozitia a fiind precedata de prepozitiile datorita, gratie, multumita: in aceste cazuri, verbul regentei trebuie sa fie negativ sau sa reprezinte un efect negativ:

'Nu a ajuns la timp, datorita a cate i-au iesit in cale.' (datorita a cate = subiect in propozitia cauzala).

'Plange datorita a cate i-ai spus.' (datorita a cate = complement direct in propozitia cauzala).

Daca insa verbul regentei prezinta o realizare, o reusita, un succes, o urmare favorabila, propozitia nu mai este cauzala, ci instrumentala (considerata, in gramatica scolara, completiva indirecta):

'Graul a crescut datorita a cate (=ploi) au cazut.' (datorita a cate = subiect, in propozitia completiva indirecta / circumstantiala instrumentala);

'Am reusit datorita a cate am invatat.' (datorita a cate = complement direct in propozitia completiva indirecta / circumstantiala instrumentala).

In concluzie, cuvantul cat are urmatoarele valori morfologice:

Adverb de mod, insotit destul de frecvent de prepozitia de legatura de; face parte din propozitii principale interogative / exclamative (deci este adverb de mod interogativ / exclamativ) sau din propozitii subordonate pe care le introduce (este deci adverb de mod relativ sau nehotarat). Ca adverb de mod este complement de mod, dar poate fi si nume predicativ. Ca adverb de mod comparativ, cu sau fara valoare de prepozitie, nu are singur functie de parte de propozitie.

Constatam ca in temporalele si in circumstantialele de loc pe care le introduce, cat nu este adverb de timp sau de loc, ci este pronume relativ cu functie de complement de timp, in subordonata temporala, sau cu functie de complement de loc ori de mod, in subordonata circumstantiala de loc.

Pronume si adjectiv interogativ/exclamativ, relativ sau nehotarat - cand se refera la un nume, in special la cantitatea obiectelor. Are foarte multe functii sintactice, circumstantiale, mai ales, dar si necircumstantiale. Introduce aproape toate speciile de propozitii subordonate.

Substantiv comun, de genul neutru.

Conjunctie subordonatoare circumstantiala temporala, consecutiva, concesiva si conjunctie coordonatoare adversativa.

Intra in alcatuirea unor locutiuni prepozitionale, conjunctionale, adverbiale si pronominale, pierzandu-si valoarea morfosintactica de adverb.