Analiza existentei pericolului de explozie, respectiv stabilirea posibilitatilor de formare a atmosferei explozive, trebuie facuta la fiecare instalatie.
Pericolul de explozie poate sa apara la manipularea substantelor combustibile, respectiv oxidabile, daca acestea se prezinta sub forma de dispersie fina de gaze, de lichid sau vapori, cand concentratia in amestec cu aerul atinge anumite valori limita (limita de explozie) si cand cantitatea de amestec este periculoasa (amestec exploziv periculos).
Pentru initierea unei explozii, trebuie sa existe o sursa eficienta de aprindere.
In cazul exploziilor, apar flacari, temperaturi inalte si deseori presiuni mari, respectiv cresteri vertiginoase de presiuni; ca urmare pot fi ranite persoane, pot fi distruse cladiri sau parti de instalatie si se pot aprinde si alte substante combustibile (incendii succesive).
Exploziile pot lua nastere cand sunt indeplinite concomitent urmatoarele conditii:
- un grad inalt de dispersie al substantelor combustibile;
- concentratia substantelor combustibile aflata in limitele de explozie;
- existenta unei surse eficiente de aprindere.
1.1. Influenta gradului de dispersie - in cazul substantelor in stare gazoasa sau sub forma de vapori, gradul de dispersie este dat de natura lor. Gradul de dispersie poate sa fie o cauza suficienta pentru declansarea unei explozii.
1. Limita de explozie - explozia poate avea loc in cazul in care concentratia in aer a unei substante combustibile, suficient de dispersata, depaseste o valoare limita (limita de explozie inferioara), dar nu mai poate avea loc atunci cand concentratia trece de valoarea maxima ( limita de explozie superioara). In alte conditii decat cele atmosferice, limitele de explozie se modifica
Intervalul intre cele doua valori de explozie creste odata cu cresterea presiunii si temperaturii amestecului. Limitele superioare de explozie, in cazul amestecurilor cu oxigen, sunt net superioare celor cu aer. Unele substante chimice instabile, in anumite
conditii determinate, nu au o limita de explozie superioara, ca de exemplu: acetilena, oxidul de etilena, etc. Asemenea substante pot ajunge la reactii exoterme si pot duce la aprindere, chiar si in absenta aerului sau oxigenului.
Deasupra unui lichid combustibil, nu se poate forma un amestec exploziv, decat daca temperatura depaseste o valoare minima.
1.3.Sursa eficienta de aprindere - se considera surse care pot genera amestecuri explozive in instalatiile petroliere, scaparile de gaze sau vapori produse la unele imbinari in flansi, la presetupele robinetilor, si ale supapelor de siguranta ale pompelor si compresoarelor, la drenajele vaselor ce contin hidrocarburi lichide sau gazoase si alte locuri asimilate acestora. . Efectul surselor de aprindere in general se subapreciaza, sau acestea nu sunt detectate ca atare. Eficacitatea lor, respectiv capacitatea lor de a aprinde, depinde de energia lor si de proprietatile atmosferei explozive.
In alte conditii decat cele atmosferice, se modifica proprietatile esentiale de aprindere ale amestecului exploziv (de exemplu energia minima de aprindere, in cazul amestecurilor imbogatite cu oxigen se micsoreaza cu valori exponentiale).
La aprecierea pericolului de explozie, trebuie sa se porneasca de la premiza ca un amestec exploziv se poate aprinde in orice moment. Aprecierea, nu depinde de intrebarea daca exista sau nu o sursa de aprindere.
Posibilitatea aparitiei unei atmosfere explozive depinde de caracteristicile substantelor utilizate, de starile lor fizice rezultate in procesul tehnologic, de posibilitatea aparitiei gazelor sau vaporilor ce pot genera atmosfere explozive.
a/ Caracteristicile substantelor
- Limita inferioara si superioara de explozie (concentratia in % volumetrice pentru gaze sau vapori).
- Punctul de inflamabilitate pentru lichide, respectiv punctul inferior de explozie, presiunea de saturatie a vaporilor la temperatura de lucru.
b/ Starea de prelucrare a substantelor
- Concentratia maxima sau minima a substantelor combustibile.
- Modul de prelucrare a lichidelor (dispersare, ruperea jetului de lichid, evaporare, condensare).
- Temperatura maxima sau minima de prelucrare.
Daca temperatura de prelucrare se situeaza deasupra sau imediat sub punctul de inflamare al lichidului ( pana la 5 K ), respectiv deasupra punctului inferior de explozie, atunci pot lua nastere amestecuri explozive de vapori/aer.
Daca temperatura se afla suficient de mult sub punctul de inflamare (mai mult de 5 K) atunci nu se poate forma o atmosfera exploziva, decat la o dispersie de picaturi foarte fine, ca de exemplu la pulverizare.
In cazul ceturilor, tensiunea de vapori a lichidului poate creste marind proprietatile periculoase ale amestecului ceata - aer la cele ale unui amestec vapori - aer.
a/ Cantitatea de atmosfera exploziva ce poate sa existe sau sa se formeze
intr-o instalatie depinde in afara de proprietatile substantelor prezentate la punctul 1. si de altele ca :
- Densitatea relativa fata de aer
Cu cat gazele si vaporii sunt mai grei, cu atat coboara mai repede, amestecandu-se continuu cu aerul disponibil; deci, numai prin forta gravitationala, nu se mai poate face o noua separare a unui amestec format din componenti usori si grei. Gazele grele coboara si se imprastie. Ele, insa, se pot prelinge si la distante mai mari, unde - eventual - intalnesc o sursa de aprindere.
Trebuie tinut seama de faptul ca densitatea unui amestec de vapori/aer, care se formeaza deasupra unui lichid, este limitata de presiunea de saturatie a lichidului la temperatura de lucru.
Prin densitate relativa fata de aer se intelege raportul dintre masa unui volum din acel gaz si masa unui volum egal de aer avand aceeasi temperatura si presiune.
Cu cat gazele sunt mai grele decat aerul, cu atat coboara mai repede, amestecandu-se cu aerul disponibil. Gazele mai usoare decat aerul se urca cu atat mai repede cu cat densitatea lor este mai mica, amestecandu-se tot mai mult cu aerul.
- Coeficientul de difuzie poate fi folosit drept marime determinanta privind cantitatea de atmosfera exploziva, daca in incapere (spatiu) nu exista curenti de convectie.
b/ Conditiile locale de exploatare, de asemenea influenteaza cantitatea de atmosfera exploziva
- Modul de colectare, separare, tratare si depozitare a fluidelor (sistem inchis sau deschis).
- Posibilitatea scaparilor de fluide la ventile, imbinari, presetupe, supape,etc.
- Lipsa ventilatiei, mai ales in locurile joase (camine, canale, bazine, batale) fac ca in acestea sa se acumuleze gaze mai grele decat aerul.
Pentru a aprecia efectul unei explozii, se admite ca atmosfera exploziva periculoasa ce se poate forma este pasibila de explozie.
In acest caz trebuie luate in considerare si urmatoarele:
a/ Proprietati ale substantelor:
- presiunea maxima de explozie;
- viteza de crestere a presiunii de explozie;
- limitele de detonare, respectiv tendinta de detonare.
b/ Conditii locale de exploatare :
O
cantitate de peste
In incaperi mai
mici de
O apreciere a cantitatii periculoase de atmosfera exploziva se face
impartindu-se
volumul total al incaperii la
10.000 ( de exemplu, pentru o incapere de
De aici nu rezulta ca tot spatiul este periclitat la explozie, ci numai partea in care se poate forma atmosfera exploziva
c/ Propagarea flacarilor
Flacarile ce iau nastere dupa aprinderea unei atmosfere explozive pot cuprinde un volum de 10 ori mai mare decat cel al atmosferei explozive inainte de aprindere. Trebuie tinut seama de flama de detonatie cand explozia se propaga intr-o anumita directie.
Cazuri de producere a detonatiei :
- In recipiente lungi sau in conducte exista pericolul ca explozia sa se transforme in detonatie; undele de detonatie au un efect foarte puternic de distrugere a obstacolelor intalnite.
- Exista posibilitatea distrugerii unor parti din instalatie in jurul atmosferei explozive.
Explozia poate provoca avarii, care pot duce la scapari de gaze ce pot provoca si alte explozii sau incendii.
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
