Expunerea la substante periculoase in mediul de munca ( sio2) - profilaxia silicozei

EXPUNEREA LA SUBSTANTE PERICULOASE IN MEDIUL DE MUNCA ( SiO2) - PROFILAXIA SILICOZEI

ASPECTE GENERALE PRIVIND SILICOZA

SILICOZA reprezinta riscul profesional cu cel mai mare impact asupra sanatatii

salariatilor care lucreaza in minerit si este o boala cronica pulmonara provocata de pulberile silicogene existente in mediul de munca.Silicoza este una dintre cele mai grave boli profesionale datorita:

- posibilitatilor terapeutice reduse;

- aparitiei unor complicatii ulterioare imbolnavirii;

- asocierii,uneori,cu o alta boala cu consecinte grave,tuberculoza

- cresterii riscului de cancer pulmonar.

Frecventa imbolnavirilor de silicoza este in medi 4,3 persoane la 10000 de expusi,asociinduse,uneori,cu o boala grava-tuberculoza.

Frecventa imbolnavirilor de silicoza a crescut dupa 1994,atingand maximum in 1998, cand s-au inregistrat 8,3 imbolnaviri la 1000 de persoane expuse.

2. ASPECTE SPECIFICE PRIVIND SILICOZA IN ACTIVITATEA MINIERA

Sectorul minier inregistreaza anual intre 41-70,5% din totalul cazurilor noi de inbolnavire de silicoza inregistrate la nivel national.Silicoza detine o pondere de 60-76% in cadrul bolilor profesionale din minerit,boala fiind conccentrata,in mod deosebit,in extractia minereurilor neferoase.

Daca,in mod obisnuit, silicoza (stadiul 1) apare dupa o durata medie de expunere de 15 -19 ani,sunt frecvente situatiile cand durata medie de expunere scade pana la 4-5 ani,ceea ce releva o deteriorare insemnata a conditiilor de munca.

Silicoza apare cel mai frecvent in randul minerilor(57%), dar afecteaza si alte categorii de muncitori,cum sunt vagonetarii sau cei de la intretinere.

NECESITATEA STUDIULUI

La nivelul companiilor si societatilor miniere,unde silicoza,ca boala,constituie un risc profesional deosebit ,in cele mai multe cazuri lipsesc programele de profilaxie, care sa coreleze mai bine si mai eficient masurile tehnice,organizatorice si medicale in acest sens.

Avind in vedere consecintele grave ale silicozei,ca factor de risc cu pondere ridicata ce se manifesta asupra sanatatii celor expusi si a cheltuielilor ridicate pentru tratarea bolii,este necesara aplicarea unor proiecte de prevenire a imbolnavirilor profesionale.

4. PROFILAXIA SILICOZEI

Procedeele de combatere a prafului industrial sunt motivate de faptul ca praful de orce natura este nociv pentru organismul uman.

Masurile profilactice intreprinse impotriva silicozei sunt de o deosebita importanta pentru mentinerea sanatatii omului la locul de munca, deoarece este dovedita ireversibilitatea evolutiei leziunilor fibroase ce apar in aparatul respirator datorita acestei boli.

4.1 PROFILAXIA PRIMARA

Masurile care alcatuiesc profilaxia primara sunt de natura tehnica, medicala si organizatorica.

4.1.1 Masurile tehnice

Masurile tehnice cuprind un complex de solutii care sa conduca la : evitarea ,reducerea si protectia individuala a lucratorului care efecuteaza o sarcina de munca intr-un mediu cu pulberi silicogene.

Sunt o serie de masuri pentru evitarea si reducerea concentratiei de praf silicogen sub limita admisa , inclusiv alegerea echipamentului individual de protectie.

4.1.2 Masuri medicale

Masurarea gradului de expunere la noxe.

Potrivit legii masurarea gradului de expunere la pulberile silicogene a lucratorilor este o obligatie patronala de prim ordin, iar evaluarea risculuide imbolnavire revine serviciului medical de intreprindere.

In mod practic controlul gradului de prafuire trebuie sa se realizeze in mod permanent prin prelevari de probe si analize ale concentratiei pulberilor la locurile de munca care se compara cu concentratiile maxime admise prevazute de legislatie.

Conioprofesiograma locului de munca

Cunoasterea concentratiei de praf din probele de aer recoltate in diferite faze ale procesului tehnologic si cunoasterea duratei acestor faze permite intocmirea conioprofesiogramei,care reda exact expunerea totala la pulberi pe zi ,saptamana, luna ,an.

Conioprofesiograma este un grafic sintetic ce reda expunerea muncitorilor in timp, la diferite concentratii de praf,,in functie de operatiile executate.

Aceasta trebuie completata de medicu din serviciul medical de intreprindere, cu obsevatii privind aspectele ergonomice ale muncii (pozitia de luru, intensitatea muncii, suprasolicitarea unor grupe musculare, durata pauzelor tehnice si fiziologice).Totodata se vor avea in vedere, atit factorii mediului de munca (microclimat, prezenta concomitenta a unor gaze nucive ,zgomot, vibratii, iluminat, iradiatii), cat si organizarea si dotarea tehnica a postului de munca.

Metodologia de recoltare a probelor de pulberi

In functie de datele rezultate din conioprofesiograma si alti parametrii se stabilesc locurile (punctele), momentele si periodicitatea recoltarii probelor de pulberi.

Determinarea concentratiilor de pulberi se face in: recoltarea probelor si analiza probelor.

a) Recoltarea probelor consta in prelevarea pulberilor din aerul locului de munca, prin unul din urmatoarele procedee: filtrare, umezire, impat, sedimentare,termoprecipitare, electroprecipitare.

b) Analiza probelor se efectueaza in laborator si urmareste determinarea urmatoarelor caracteristici:

valoarea concentratie pulberii totale;

gradul de dispersie a pulberii

continutul in bioxid de siliciu liber cristalin

4.1.3 Masurile organizatorice se refera, in special la: limitarea timpului de expunere la pulberi silicogene a personalului. 

Aceasta masura constituie una din solutiiile ce pot fi adoptate la locurile de munca in care s-au efectuat analize de evaluare a riscului de imbolnavire prin silicoza cuprinzand cinci etape .

Prevenirea silicozei este posibila numai plecand de la aplicarea masurilor de lupta contra prafului .

4.2 PROFILAXIA SECUNDARA A SILICOZEI

Cuprinde totalitatea masurilor care trbuie luate in momentul depistarii bolii, pentru prevenirea agravarii silicozei, prin evolutia acesteia spre faze avansate si pt. reinsertia rapida a celui afectat de boala intr-un loc de munca potrivit capacitatii sale .

Depistarea bolii se face prin controlul medical periodic medical efectuat la intervalele stabilite , in urma caruia pot aparea doua situati :

fibroza incipient

boala in faza avansata 

4.3 PROFILAXIA TERTIARA A SILICOZEI

Profilaxia tertiara consta in recuperarea medicala a bolnavilor diagnosticati cu silicoza prin cure sanatoriale, khineziterapie, etc

Cura sanatoriala balneara se efectueaza la bolnavii de silicoza care necesita un tratament complex in conditii de sanatoriu.Deoarece silicoza este produsa de expunerea la aerul poluat cu pulberi silicogene, un rol important in tratare acestei afectiuni il are schimbarea mediului.

Statiunile balneo-climaterice, prin prezenta aerului atmosferic lipsiti de agenti poluanti, ofera un mediu propice refacerii organismului si a ameliorarii ventilatiei pulmonare a bolnavului de silicoza.

4.4 PROMOVAREA SANATATII LA LOCUL DE MUNCA

In profilaxia silicozei, un rol important il are informarea si formarea celor care lucreaza in conditii de expunere la pulberi silicogene.

La aceasta problema, comisia de experti in domeniul pneumoconiozelor de la Biroul International al Mucii considera ca :"profilaxia silicozei intereseaza pe toti cei care lucreaza in industria miniera; intr-adevar, ei sunt aceia care au mijloacele si posibilitatile de a intreprinde o astfel de actiune: directia minelor ,.salariatii din subteran. Atata timp cat, toti cei interesati nu vor avea o idee precisa asupra cauzelor prafuirii atmosferei din mine, asupra pericolului aerului poluat si asupra modului in care trbuie dusa lupta contra pulberilor sau a suprimarii va fi greu sa se realizeze reducerea sau suprimarea imbolnavirilor, iar succesul se va reflecta in masura in care acesti factori vor intelege acest lucru".