PRESCRIPTII TEHNICE PENTRU ZONARE

Pentru clasificarea zonelor periculoase intr-o instalatie in care se vehiculeaza, manipuleaza, prelucreaza sau depoziteaza lichide sau gaze combustibile, se va proceda dupa cum urmeaza

1. Stabilirea amestecurilor explozive

Pentru ca o explozie sa ia nastere intr-un spatiu de exploatare, trebuie sa concure trei conditii de baza

- existenta in cantitati suficiente, a unor gaze, vapori sau ceturi de lichide inflamabile.

- producerea unui amestec intre aceste substante cu aerul intr-o proportie determinata pentru realizarea amestecului exploziv; amestecul exploziv trebuie sa fie in cantitati suficiente in jurul sursei de aprindere.

- existenta unei surse potentiale de aprindere a acestui amestec, capabila sa emita o energie suficienta de aprindere.

Din punct de vedere al proiectarii instalatiilor electrice, lichidele care au temperatura de inflamabilitate sub 55 C sunt considerate ca vor produce vapori in cantitati, care, in toate cazurile pot da nastere la amestecuri explozive.

Lichidele cu temperatura de inflamabilitate cuprinsa intre 55-100 C produc vapori care pot da nastere la amestecuri explozive atunci cand sunt manipulate, prelucrate sau depozitate in conditii in care temperatura lor depaseste temperatura de inflamabilitate.

Gazele inflamabile sunt considerate ca pot da nastere la explozii, indiferent de temperatura lor de lucru, sau de temperatura mediului inconjurator.

Pentru stabilirea limitelor zonelor cu pericol de explozie, se presupune in general, ca vaporii inflamabili avand densitatea in raport cu aerul (in conditii standard) peste 0,75 sunt considerati vapori grei, iar cei cu densitatea in raport cu aerul sub 0,75 sunt considerati vapori mai usori.

2. Clasificarea zonelor periculoase

Clasificarea zonelor se bazeaza pe experienta acumulata in timp.

Clasificarea zonelor de explozie se poate efectua dupa doua criterii mai semnificative:

- metoda sursei de pericol;

- metoda generalizata

Metoda clasificarii dupa sursa de pericol se bazeaza pe determinarea cantitativa a riscului, ceea ce conduce la o clasificare mai reprezentativa

Metoda clasificarii generalizate reprezinta o metoda de clasificare foarte des utilizata, constand, in general, in abordarea pericolului, bazandu-se in primul rand, pe experienta tehnologului.

2.1. Metoda sursei de pericol

Metoda analizeaza fiecare punct de la care se pot degaja substante inflamabile, intr-o cantitate care sa permita formarea unui amestec exploziv si urmareste :

- sa reduca modul arbitrar de stabilire a zonelor;

- sa obtina un rezultat cantitativ reprezentativ.

Prin aceasta metoda, se identifica fiecare sursa de pericol, se impart separat in functie de posibilitatea de risc pe care il reprezinta si in functie de frecventa cu care poate sa apara

a/ Sursa de pericol continuu ('0') unde degajarile dureaza perioade lungi de timp (apreciate in total la peste 1000 ore pe an).

b/ Sursa de pericol primara ('1') la care degajarile sunt frecvente sau persista o perioada mai lunga de timp (apreciate intre 10 si 1000 ore pe an.)

c/ Sursa de pericol secundara ('2') la care degajarile nu sunt frecvente ci numai de scurta durata(apreciate la mai putin de 10 ore pe an).

Dupa identificarea surselor de pericol, se trece la clasificarea si stabilirea intinderii zonelor din jurul lor. Pentru cele mai multe situatii, in spatiile bine ventilate, efectuandu-se zonarea dupa metoda sursei de pericol, zonele principale sunt de ordin '2' iar zonele '1' ca niste insule in interiorul acestora.

Exista si posibilitatea aparitiei unei zone '0' in cadrul zonelor '1' dar zona '0' nu poate aparea in nici un caz in zona '2'.

Metoda de zonare dupa sursa de pericol conduce la o zonare mai exacta a instalatiei decat metoda generala; ca atare, la modificarea modului de exploatare sau schimbarea de echipament, sau a operatiilor de proces, este necesara o reclasificare.

2.2. Metoda generalizata

Metoda generalizata ,se aplica in cazul in care, din lipsa de date, nu se pot identifica si clasifica sursele de pericol din instalatie.

In acest caz, se face un studiu pentru un sector mai mare al instalatiei (de unde si termenul de generalizata), daca rezulta ca pericolul este mare, se va incadra in zona'0' sau '1', daca este mic in zona '2'. Studiul intocmit se bazeaza pe criterii arbitrare sau subiective (experienta). Este o metoda des aplicata si cuprinde o zonare generala. Aceasta metoda este aplicata in cazurile in care exista dubii asupra periculozitatii. Prin aceasta metoda, se tinde la zone exagerat de extinse.

NOTA : Termenul de 'normal' si 'anormal'.

Termenul de 'normal' nu inseamna si 'ideal' sau 'perfect'.

Termenul de 'normal' se refera la o stare 'efectiva' sau 'reala' a conditiilor existente intr-o instalatie, adica starea proiectata sau prevazuta sa functioneze; mai reprezinta si stadiul de intretinere realizat, limitele estimate pentru mediul inconjurator sau operatii si practici de functionare obisnuite.

Scopul principal intr-o instalatie moderna in care sunt vehiculate materiale inflamabile, obiectivul principal al proiectarii, intretinerii si a metodologiei de operare sunt asigurarea unei functionari fara scapari de substante inflamabile. Este insa stiut faptul ca intotdeauna exista posibilitatea formarii unui amestec exploziv. Functionarea corecta este asigurata prin: dispunere adecvata a utilajelor, montarea unei ventilatii speciale, supraveghere si control, intretinere corespunzatoare.

Acolo unde toate aceste masuri pot fi considerate ca normale, ele se vor reflecta in absenta sau reducerea considerabila a zonelor indicate ca zona '1'.

Acolo unde starea normala este mai putin controlata, posibilitatea clasificarii ca zona '1' si extinderea ei este mai mare.

Termenul de 'anormal' nu se refera la o stare deosebit de grava sau catastrofala, cum ar fi explozia unui vas tehnologic sau a unei conducte cu diametrul mare.

Intre aceste situatii extreme, sunt cuprinse situatii intermediare care apar prin ruperea unei presetupe la o pompa, defectarea unei garnituri la o conducta, scurgerea accidentala a unei cantitati mici de lichid inflamabil. Acestea sunt de obicei, situatii neasteptate care pot fi evitate printr-o exploatare si intretinere atenta. In felul acesta defectiunile pot fi detectate si corectate in timp foarte scurt.

3. Zona '0'

Zona '0' este zona in care atmosfera exploziva de gaze sau vapori este prezenta fie continuu, fie pentru perioade diferite de timp, cu diverse frecvente.

Exemple de zona '0' sunt interioarele vaselor, rezervoarelor in care se mentine un amestec aer/gaz sau aer/vapori.

Zona '1'

Zona '1'este zona in care atmosfera exploziva de gaze sau vapori poate sa apara:

- in mod intermitent sau periodic in conditii normale de exploatare;

- in mod frecvent, datorita lucrarilor de reparatii sau intretinere, sau din cauza neetanseitatilor;

- se considera de asemenea zona '1' zona in care avaria sau functionarea gresita a instalatiilor tehnologice poate conduce la formarea de amestecuri cu pericol de explozie, cu existenta simultana (datorita avariei) a unei surse potentiale de aprindere.

NOTA : Aceasta zona cuprinde de obicei: spatii in care lichidele volatile inflamabile sau gazele lichefiate inflamabile sunt transferate dintr-un recipient in altul; interiorul cabinelor de pulverizare si zonele din imediata lor apropiere, unde se efectueaza operatii de pulverizare si de vopsire, folosindu-se solventi volatili inflamabili; spatii unde se afla rezervoare sau vase deschise care contin lichide inflamabile; incaperi sau compartimente de uscare pentru evaporarea solventilor inflamabili; portiuni din instalatiile de curatare si vopsire in care se folosesc lichide inflamabile; camerele generatoare de gaze; portiuni ale instalatiilor de prelucrare a gazelor unde pot scapa gaze inflamabile sau lichide volatile inflamabile care nu sunt ventilate in mod corespunzator si toate celelalte medii unde concentratiile periculoase de vapori sau gaze inflamabile se pot forma in timpul exploatarii normale.

1. Extinderea zonei '1'

1. Extinderea zonei '1' reprezinta, in general, orice spatiu inchis ce contine un loc periculos (sursa periculoasa), clasificat zona '1' impreuna cu un spatiu ce se intinde orizontal, pe minimum 15 metri de la orice punct de iesire a acestor gaze sau vapori dintr-un astfel de spatiu (sursa), masurat de-a lungul celui mai scurt drum de scurgere a amestecului exploziv.

In cazul gazelor mai usoare decat aerul, distanta pe orizontala se reduce la

5 metri.

NOTA 1: In cazul unor incaperi care se invecineaza cu incaperi clasificate cu zona '1', insa nu sunt separate de acestea cu pereti etansi iar rezistenta la foc este conform normelor in vigoare, aceste incaperi invecinate nu se clasifica ca zone periculoase cu conditia ca nici o deschidere a incaperilor vecine sa nu fie amplasata la mai putin de 15 metri de orice punct de la sursa de scapare a gazelor sau a vaporilor periculosi, distanta fiind masurata de-a lungul celui mai scurt drum posibil de scurgere a amestecului exploziv.

NOTA 2: In cazul incaperilor inchise ce contin aparataj electric si se invecineaza cu un loc deschis clasificat zona '1' situat in aer liber, nu se vor clasifica ca periculoase din cauza prezentei locului periculos, cu conditia ca nici un punct de patrundere a gazelor sau vaporilor care se pot degaja din locul periculos in incaperea inchisa sa nu se afle in limita a 15 metri fata de locul periculos, distanta fiind masurata de-a lungul celui mai scurt drum posibil.

In cazul gazelor mai usoare decat aerul, distanta pe orizontala se reduce la

5 m.

NOTA 3: Distanta minima a drumului gazelor de 15 m, asa cum este mentionat in Nota 2, poate fi redusa la zero, daca in incaperea inchisa se mentine continuu o stare (exemplu suprapresiune) care exclude posibilitatea patrunderii gazelor sau vaporilor proveniti din locul periculos.

Extinderea zonei '1' reprezinta orice spatiu deschis care nu este ventilat adecvat si contine unul sau mai multe locuri periculoase clasificate zona'1' impreuna cu un spatiu ce se intinde orizontal pe minimum 15 metri in toate directiile fata de orice surse de pericole, se considera zona '1'.

Caderea ventilatiei obliga intreruperea curentului electric.

5. Zona '2'

Este zona in care atmosfera exploziva de gaze sau vapori poate sa apara in conditii normale de functionare numai accidental si pentru o perioada scurta de timp; zona '2' este locul in care :

- lichidele volatile inflamabile sau gazele inflamabile sunt pastrate, manipulate, prelucrate, depozitate in vase etanse sau sisteme inchise de unde acestea pot scapa numai in caz de spargere accidentala sau avariere a unor astfel de vase sau sisteme sau in caz de functionare anormala a sistemului.

- concentratiile periculoase de gaze sau vapori sunt in mod normal, impiedicate printr-o ventilatie mecanica pozitiva, dar care pot deveni periculoase datorita unor opriri sau a unei functionari anormale a echipamentului de ventilatie.

- acele locuri care sunt invecinate cu zonele '1' si la care concentratiile periculoase de gaze sau vapori pot patrunde ocazional, cu exceptia cazului in care patrunderea este oprita de o ventilatie corespunzatoare, cu o instalatie sigura si continua care asigura o suprapresiune de aer curat.

NOTA 1: Spatiile ventilate corespunzator, unde substantele inflamabile sunt pastrate intr-un sistem inchis de conducte bine intretinute, care includ numai conducte, ventile, armaturi, flanse si contoare de gaze se considera fara pericol de explozie.

NOTA 2: Spatiile care nu sunt ventilate corespunzator,unde substantele inflamabile sunt pastrate intr-un sistem inchis de conducte continue, bine intretinute, fara a avea ventile, armaturi, flanse si contoare se considera fara pericol de explozie.

NOTA 3: Spatiile in care ar putea exista amestecuri explozive, unde se foloseste o sursa permanenta de foc (flacara) aflata fata de sursa de pericol la o distanta mai mica decat instalatia electrica, se vor considera fara pericol de explozie din punct de vedere al instalatiilor electrice (cazul cuptoarelor la instalatiile de uscare, prelucrare gaze).

5.1. Extinderea zonei '2'

Extinderea zonei '2' cuprinde orice spatiu care contine unul sau mai multe locuri periculoase de zona '2' impreuna cu un spatiu ce se intinde orizontal pe o distanta de cel putin 6 metri, masurata in atmosfera de-a lungul celui mai scurt drum de la punctul de emisie al vaporilor sau lichidului.

In cazul gazelor mai usoare decat aerul, distanta se reduce la 3 metri.

NOTA 1 (pentru vapori mai grei ca aerul):

- orice spatiu inchis sau orice incapere care nu este ventilata corespunzator si care se gaseste in limitele unei zone '2' sau contine locuri periculoase in zona '2', se va considera zona '1' precum si orice spatiu aflat sub cota terenului sau a pardoselii, in limitele unei zone '2'.

NOTA 2 ( pentru gaze mai usoare ca aerul) :

- orice spatiu inchis sau incapere care se gaseste in limitele unei zone '2' sau contine locuri periculoase in zona '2', datorate unor surse de gaze combustibile mai usoare decat aerul, este considerata tot zona '2' cu conditia ca spatiul inchis sau incaperea sa aiba pereti neetansi, iar la baza peretilor si pe acoperis sa se prevada jaluzele sau luminatoare pe toata lungimea incaperii. Zona '2' se va extinde 1 m orizontal in afara incaperii si pe acoperis cu 3 m.

La gaze mai usoare decat aerul, care creeaza zona '2', sub nivelul solului nu se formeaza zona '1'.

NOTA 3:

Orice incapere inchisa amplasata intr-o zona '2' care are asigurata in mod continuu si sigur suprapresiune de aer curat (minim 50 N/m²) nu se va considera periculoasa.

NOTA 4 :

In spatii deschise, ventilate corespunzator, acolo unde sunt vase bine etansate, zona '2' se poate reduce pana la 3 metri in jurul vasului.

NOTA 5 :

Acolo unde exista dubii asupra clasificarii unui loc ca zona '1' sau zona '2', se va incadra zona '1'.