PRINCIPII GENERALE DE PREVENIRE A RISCURILOR PROFESIONALE

Integrarea actiunii de prevenire a riscurilor profesionale la nivelul unei societati reprezinta o etapa superioara a muncii de prevenire si trebuie sa reflecte preocuparea factorilor de decizie de a realiza conditiile minimale de igiena si de securitate la nivelul firmei. Integrarea securitatii la nivelul firmei comporta doua componente:

1. Strategia manageriala in domeniul prevenirii Aceasta se reflecta in:

raportul intre costul accidentelor si costul prevenirii: Trebuie avute in vedere costurile directe (costurile directe ale accidentelor, majorarea cotizatiilor la risc profesional, etc.), dar mai ales costurile indirecte (imobilizari, pierderea clientilor, pierderi ale imaginii de marca, etc.). Studii clasice arata ca pentru acelasi cost sunt mai putine accidente, daca se investeste in prevenirea accidentelor decat daca nu se investeste. Insa acest argument nu va fi suficient totdeauna pentru a convinge un angajator sa procure mijloace de prevenire adesea mai mult costisitoare decat rentabile.

necesitatea de a se conforma unor reglementari: Trebuie avute in vedere legi, decrete, norme generale si/sau specifice privind securitatea muncii dar si alte reglementari privind punerea pe piata a echipamentelor tehnice si a substantelor periculoase, relatiile cu diversi parteneri de afaceri, etc.

ameliorarea productivitatii: Investitiile substantiale in securitate contribuie direct (datorita performantelor echipamentelor tehnice noi) sau indirect (prin realizarea unui confort in munca sporit) la marirea productivitatii muncii.

imbunatatirea organizarii muncii: Reducerea stocurilor, ameliorarea traseelor, diminuarea interventiilor manuale, diminuarea opririlor accidentale si o buna planificare a activitatii, concura la cresterea productivitatii si la imbunatatirea securitatii.

similitudinea intre obiectivele calitate - securitate: Eliminarea defectelor implica o analiza sistematica de cercetare a disfunctionalitatilor, a erorilor, a incidentelor. Realizarea acestei actiuni se concretizeaza in cazul sistemelor gestionate in cadrul unui program de asigurare a calitatii. Aceleasi metode de analiza sunt utilizate la prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, fapt ce permite integrarea sistemului de calitate a securitatii in sistemul general de asigurare a calitatii.

ameliorarea imaginii de marca a intreprinderii: Anumite unitati industriale, de exemplu societati de producere a colorantilor si a vopselelor, vor fi foarte afectate din punct de vedere comercial daca publicul afla ca pe fluxurile de fabricatie au loc dese accidente sau imbolnaviri profesionale. La fel se poate intampla si cu alte societati din industria chimica.

mentinerea unui bun climat social: Conditiile de lucru improprii duc mereu la stari de conflict sau chiar de miscari sociale care prejudiciaza societatea din multe puncte de vedere. Plecand de la ideea ca unitatea a facut alegerea, ca din motivele indicate mai sus, sa integreze securitatea muncii intr-un plan de cheltuieli, nu-i ramane decat sa-si promoveze aceasta politica la toate nivelurile.

2. Propagarea securitatii muncii

Societatile care tin cont si de problemele de securitate a muncii la toate nivelurile, aplica adesea urmatoarele metode:

discutarea sistematica a obiectivelor de securitate in acelasi timp cu obiectivele tehnice, economice si financiare in sedinte si analize de lucru;

integrarea securitatii in formarea de baza a responsabilului cu prevenirea si dupa aceea practicarea unei formari specifice de securitate;

luarea in considerare a "comportamentului preventiv" de la angajare si repartizarea la locul de munca pana la avansarea in functie, a acordarii de stimulente sau a aplicarii de sanctiuni. Acest criteriu se va aplica la toate nivelurile ierarhice. Responsabilii cu prevenirea pot fi si ei apreciati dupa rezultatele in activitatea de prevenire.

Aceste ultime considerente trebuie sa aiba in vedere posibilitatea introducerii unor erori de comportament. Factorul uman reactioneaza diferit la sanctiuni si recompense. Daca sanctiunea sau recompensa nu sunt legate intrinsec de obiectivul urmarit, individul va cauta si va gasi multiple mijloace de a-si atinge scopul de a nu fi penalizat sau de a-si obtine recompensa dorita. Politica de interese ce se bazeaza pe securitatea in munca conduce la disimularea accidentelor de munca pentru a scadea indicatorii (de exemplu, indicele de frecventa), fara a se imbunatati prea mult conditiile de securitate din unitate. In cazul alegerii unor criterii favorabile poate fi si invers; de exemplu, o societate chimica poate obtine rezultate excelente din momentul in care politica ei se bazeaza nu numai pe cifra de afaceri ci si pe marja de exploatare. Intr-un astfel de sistem lucratorii vor adopta imediat ideea ca este mai importanta pentru ei realizarea intretinerii periodice decat depasirea productiei planificate in detrimentul securitatii. Din aceste exemple rezulta ca pentru o veritabila integrare trebuie gasite obiective comune pentru securitate si productie.

In sfarsit, daca toate nivelurile ierarhice sunt implicate in definirea obiectivelor de securitate si daca implicarea angajatilor in securitatea muncii este realizata, sarcinile de securitatea muncii pot dispare din intreprindere.

O hiperintegrare de acest tip nu este totalmente de dorit, pentru ca, desi securitatea este problema tuturor, ea risca sa devina problema nimanui, daca ea nu este sustinuta de specialisti capabili sa faca investigatii si sa promoveze masuri novatoare legate de incadrare, pregatire, prevenirea riscurilor profesionale, etc.

3. Caile de prevenire si eliminare a riscurilor profesionale

Literatura de specialitate si practica din unele tari occidentale precum Franta, Spania, Italia si Germania, prezinta o serie de principii generale pentru prevenirea sau limitarea riscurilor profesionale, care se aplica inca din faza de conceptie si care se concretizeaza in urmatoarele recomandari :

3.1. Evitarea riscurilor profesionale prin alegerea tehnologiilor, echipamentelor tehnice precum si a produselor cel mai putin periculoase inca din faza de conceptie

De exemplu, la alegerea solutiei pentru protejarea anticorosiva a echipamentelor tehnice, se pot folosi:

vopsele pe baza de solventi organici;

vopsele solide pulverulente;

vopsele pe baza de apa.

La alegerea solutiei de protejare anticorosiva va trebui sa se tina cont, pe langa analiza economica, si de analiza factorilor de risc. Este bine cunoscut ca solventii organici conduc la intoxicatii acute sau la imbolnaviri profesionale in cazul expunerii la vaporii acestora. De asemenea se cunoaste ca la depunerea prin pulverizare in camp electrostatic a vopselurilor solide pulverulente se produc degajari de pulberi la nivelul aparatului respirator al lucratorului, ce pot genera boli profesionale. Vopselele pe baza de apa, desi sunt mai scumpe, nu prezinta dezavantajele prezentate mai sus si nu necesita cheltuieli suplimentare cu asigurarea conditiilor de mediu de munca (instalatii de ventilatie, echipamente speciale de protectie respiratorie, asigurarea de masuri de eliminare a surselor de aprindere, etc.).

3.2. Evaluarea riscurilor ce nu pot fi evitate din punct de vedere tehnic, in sensul cunoasterii tuturor factorilor de risc pentru personalul expus la riscurile ce nu au putut fi evitate

Facand referire la exemplul de mai sus, in cazul alegerii solutiei de protejare anticorosiva a echipamentelor tehnice prin pulverizare in camp electrostatic cu vopsea solida pulverulenta, tinandu-se cont de posibilele imbolnaviri profesionale datorate inhalarii de pulbere de vopsea, se pot alege doua solutii tehnice :

a) utilizarea unei instalatii automate (robotizate) de vopsire in cazul careia se realizeaza doua medii separate etans:

un spatiu tehnologic poluat, in care accesul personalului operator nu este necesar si deci este interzis; pentru personalul de intretinere, accesul la echipamentul de vopsire in cazul defectiunilor, se face in conditii deosebite prevazute prin proceduri de interventie;

un spatiu de lucru nepoluat, in care personalul de operare are conditii normale din punct de vedere al mediului de lucru.

b) realizarea unei cabine de pulverizare semideschisa , prevazuta cu ventilatie de protectie; in acest caz se impune completarea masurilor de prevenire si cu masura de dotare a personalului operator cu echipament individual de protectie adecvat.

3.3. Combaterea riscurilor direct la sursa in ideea asigurarii protectiei colective prin carcasari, protectii restrictive, instalatii de captare-neutralizare, avertizari optice si sonore, etc.

Potrivit exemplului analizat, aceasta recomandare se concretizeaza in alegerea solutiei de utilizare a instalatiei automate (robotizate) de vopsire. Carcasarea etansa a cabinei de vopsire elimina riscul de intoxicatie acuta sau boala profesionala direct la sursa. Etanseitatea cabinei asigura astfel o protectie colectiva.

3.4. Adaptarea lucrului in sensul optimizarii ergonomice a sistemului om-masina actionand asupra conceptiei locului de munca, a organizarii muncii, a metodelor de lucru si de productie

Aceasta recomandare are un camp foarte mare de aplicare (incepand de la faza de conceptie-proiectare pana la faza de exploatare). Ea se poate aplica in oricare din solutiile alese. Revenind insa la exemplul dat, putem sa ne referim si la cazul in care, avand de-a face cu o situatie existenta constand in protectia anticorosiva prin acoperirea echipamentelor cu vopsea pe baza de solventi organici, situatie in care trebuie intervenit in directia limitarii spatiului poluat cu vapori de solvent prin compartimentari si prin folosirea perdelelor de apa. De asemenea, trebuie sa se actioneze si in directia reducerii concentratiei sub limita maxima admisa prin masuri de ventilatie eficienta. In acelasi timp, prin masuri cu caracter organizatoric trebuie sa se limiteze numarul personalului expus si a duratei de expunere la minimum necesar. Ca o masura suplimentara se impune si dotarea personalului expus cu un echipament individual de protectie adecvat.

3.5. In realizarea obiectivelor de mai sus va trebui sa se tina cont de stadiul dezvoltarii stiintei si tehnologiei in sensul adoptarii celor mai performante solutii de prevenire a factorilor de risc. Aplicarea principiilor generale de prevenire trebuie sa tina pasul cu descoperirile stiintei si tehnicii

Astfel, in cazul proiectarii unui atelier de acoperiri anticorosive este recomandata alegerea solutiei de utilizare a vopselelor pe baza de apa, alegere care elimina riscul intoxicatiilor si imbolnavirilor profesionale.

3.6. Prevenirea riscurilor trebuie sa se integreze intr-un ansamblu coerent care sa cuprinda productia, organizarea locului de munca si asigurarea conditiilor de lucru

Alegerea tehnologiei, a echipamentelor tehnice, precum si organizarea locului de munca in conditiile in care, pe langa analiza eficientei economice, s-a avut in vedere si realizarea unor conditii optime de munca, asigura integrarea prevenirii riscurilor profesionale in procesul de productie. Deci, intr-o astfel de situatie trebuie sa se tina cont de o eficienta totala. Aceasta reprezinta rezultatul unui proces de optimizare intre cheltuielile legate de realizarea productiei (tehnologie, echipamente tehnice, materii prime, forta de munca, etc.) si cheltuielile legate de asigurarea conditiilor "minime" de securitate a muncii prevazute prin standarde sau norme. De exemplu achizitionarea unei tehnologii si a unor echipamente tehnice de varf cum ar fi instalatia robotizata de vopsire (care necesita cheltuieli mari pentru realizarea productiei), asigura in continuare efectuarea unor cheltuieli mici pentru realizarea conditiilor "minime" de securitate. Aceasta prezinta avantajul unei protectii colective prin izolarea factorilor de risc "la sursa". Dimpotriva, alegerea unor procese tehnologice mai vechi (care nu implica un efort financiar foarte mare) are drept consecinta cresterea cheltuielilor legate de asigurarea conditiilor de munca. De asemenea trebuie aratat ca in astfel de situatii (ca in exemplul analizat) se impune si utilizarea echipamentului individual de protectie ca o masura suplimentara.

3. Inlocuirea a tot ce este periculos cu altceva mai putin periculos sau chiar nepericulos

Facand referire la exemplul analizat, alegerea solutiei de protectie anticorosiva cu vopsele pe baza de apa (care elimina total riscul de intoxicatie) reprezinta cea mai buna explicitare a acestei recomandari.

3.8. Prioritare trebuie sa fie masurile de protectie colectiva, iar protectia individuala trebuie aleasa doar atunci cand nu se cunoaste o alta solutie

Asa cum s-a mai punctat in analiza exemplului ales, prioritare trebuie sa fie masurile de protectie colectiva, care asigura evitarea unor expuneri accidentale si a altor persoane care nu sunt angrenate direct in procesul productiv. La protectia individuala trebuie recurs, in ultima instanta, ca o masura suplimentara sau provizorie. Nu trebuie sa se uite ca echipamentul individual de protectie nu este decat ultimul obstacol intre lucrator si factorul de risc la care acesta este expus. Cand se recurge la utilizarea echipamentul individual de protectie trebuie avut in vedere ca el are o durata de viata limitata si in raport invers proportional cu agresivitatea mediului de munca.

3.9. Informarea tuturor lucratorilor cu privire la factorii de risc existenti in societate inclusiv cu metodele de protejare

Informarea si sensibilizarea personalului prin afisarea procedurilor de lucru, a unor afise sugestive sau prin marcarea cu etichete corespunzatoare are drept scop constientizarea acestuia.

Un muncitor constient de riscurile la care se expune prin practicarea meseriei sale si care poseda cunostintele necesare privitoare la metodele de prevenire, devine un partener viabil in procesul de munca. Instruirea trebuie sa urmareasca, in raport cu fiecare post de lucru, o cat mai buna concordanta intre dimensiunea obiectiva si cea subiectiva a riscului si de a corecta atat comportamentele hiperprudente, hiperezitante cat si pe cele hazardante, necugetate, impulsive. Continutul procesului de instruire desemneaza totalitatea informatiilor aferente sferei notiunii de securitate a muncii care, prin asimilarea lor, conduc la formarea deprinderilor de securitate a muncii, dezvolta orientarea corecta fata de riscuri, stimuland totodata capacitatea de mobilizare fata de sarcina de munca si fata de procesul de instruire. Informatiile transmise in procesul de instruire se regasesc sub forma de carti, manuale, brosuri, cursuri, decrete, legi, norme, normative, reglementari de ordine interioara, etc. Transmiterea lor la subiectii supusi procesului de instruire se face utilizand diverse mijloace in cadrul metodelor de instruire.

Prezentarea schematica a ordinii ierarhice a masurilor de prevenire

MASURI PRIMARE
RISC  OM	ELIMINAREA RISCURILOR Masurile primare actioneaza direct asupra sursei de factori de risc (prevenire intrinseca) vizand eliminarea lor.
MASURI SECUNDARE
RISC   RISC  OM	IZOLAREA RISCURILOR Masurile secundare constau in masuri de protectie colectiva prin care se evita sau se diminueaza actiunea factorilor de risc asupra omului. Factorii de risc persista.
MASURI TERTIARE

 

RISC   OM

EVITAREA RISCURILOR

In cazul masurilor tertiare interactiunea dintre factorii de risc si om se evita prin masuri organizatorice si reglementari privind comportamentul executantului.

MASURI CUATERNARE

OM

RISC OM

IZOLAREA OMULUI

In cazul masurilor cuaternare limitarea actiunii factorilor de risc asupra omului se face prin protectie individuala ca o ultima bariera intre factorul de risc si om.

In conditiile economiilor contemporane, in care tehnologiile s-au diversificat foarte mult iar echipamentele tehnice au devenit din ce in ce mai complexe, relatia om - echipament tehnic s-a transformat tot mai mult intr-o relatie echipa - echipament tehnic.

Intr-un astfel de sistem, cum de altfel s-a mai aratat, accidentul rezulta la intalnirea intre un element periculos si o greseala umana. Din aceasta cauza, programul masurilor de prevenire trebuie sa tina cont de cele cinci forme de prevenire:

Eliminarea elementului periculos

Daca s-a identificat un element periculos, trebuie analizat daca nu este posibila inlocuirea lui cu alt element mai putin periculos sau daca nu cumva se poate renunta definitiv la el.

Diminuarea elementului periculos

Acest deziderat se poate realiza actionand asupra unuia sau in mod simultan asupra mai multora dintre elementele definitorii ale riscurilor (expunerea potentiala, probabilitatea de producere si gravitatea consecintelor). 

De exemplu, prin reducerea tensiunii de lucru la o instalatie de iluminat de la 220v la 12 sau 24v se reduce gradul de expunere la risc. Tot o reducere a gradului de expunere la risc se poate realiza si prin lucrul in echipe succesive intr-o atmosfera agresiva (cu o concentratie aflata peste limita maxima admisa). Un alt element asupra caruia se poate actiona il reprezinta probabilitatea de producere. De exemplu, daca intr-o instalatie electrica (aflata la o tensiune de 220v sau 380v) sunt luate toate masurile de electrosecuritate, desi posibilitatea (teoretica) de producere a unui eveniment nedorit exista, probabilitatea de producere este atat de mica incat poate fi considerata imposibila.

Desi reprezinta o interventie posterioara, trebuie sa se aiba in vedere si masurile de diminuare a consecintelor. Rapiditatea cu care se acorda primul ajutor si calitatea acestuia pot fi determinante in reducerea consecintelor unui accident.

Reducerea probabilitatii de intalnire intre elementul periculos si om

In aceasta situatie intervine responsabilul cu prevenirea din cadrul societatii care va trebui sa-si puna sistematic intrebarea: unde, cand, cum si de ce aceasta intalnire este posibila; daca aceasta intalnire poate fi evitata in conditiile sistemului dat sau sistemul dat trebuie modificat.

Cresterea rezistentei umane

Aceasta actiune este deosebit de importanta, dar in acelasi timp deosebit de grea datorita complexitatii umane.

Din punct de vedere tehnic cresterea rezistentei umane se poate face: 

Suprimarea erorii umane

Sistemele robotizate suprima un mare numar de locuri de munca accidentogene. Intamplator, omul se afla intotdeauna la un anumit nivel al sistemului: programator, supraveghetor sau muncitor de intretinere. Problema securitatii care priveste aceste nivele de sistem se pune altfel decat in sistemul simplu OM - MASINA.

Controlul asigurarii conditiilor de securitate

Acesta reprezinta practica cea mai veche de analiza a riscurilor si apreciere a nivelului de securitate pentru un sistem de munca.

Obiectivul urmarit consta in identificarea, prin observarea vizuala directa si masuratori simple, a anomaliilor sau insuficientelor prezentate de echipamentele tehnice, instalatiile tehnologice sau constructii, etc. in raport cu standardele de securitate si normele in vigoare. In aceste analize riscul apare ca fiind echivalent cu o deficienta de aplicare a reglementarii, susceptibila de a provoca un accident sau o imbolnavire profesionala.

Prin opozitie, nivelul de securitate este considerat satisfacator atunci cand reglementarile specifice sunt respectate. Gradul de abatere de la reglementari reprezinta un criteriu calitativ pentru evaluarea securitatii sistemului analizat; cu cat abaterile sunt mai mari, cu atat securitatea sistemului este considerata mai mica.

Astfel se poate actiona pentru:

eliminarea sau reducerea pericolului prin masuri tehnico-organizatorice;

reducerea nivelului de expunere prin masuri organizatorice;

reducerea gravitatii consecintelor probabile prin organizarea primului ajutor, a serviciului de salvare, a planurilor operative de alarmare.