PROTECTIA MUNCII - ELECTRICITATE

A) LEGEA 319/2006 - LEGEA PROTECTIEI MUNCII

 Legea protectiei muncii este structurata pe 7 capitole astefel:

Capitolul I - Dispozitii generale

            Capitolul II - Echipamente tehnice, echipamentul individual de protectie si de lucru

Capitolul III- Obligatii privind realizarea masurilor de protectia muncii

            Capitolul IV- Coordonarea si controlul activitatii de protectia muncii

            Capitolul V- Accidente de munca si boli profesionale

            Capitolul VI- Raspunderea juridica

            Capitolul VII- Dispozitii tranzitorii si finale

I. Dispozitii generale

Protectia muncii constituie un ansamblu de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii salariatilor si a altor persoane participante la procesul de munca.

            Normele de protectia muncii stabilite prin prezenta lege reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca.

            Activitatea de protectia muncii asigura aplicarea criteriilor ergonomice pentru inbunatatirea conditiilor de munca si pentru reducerea efortului fizic, precum si masuri adecvate pentru munca femeilor si tinerilor.

            Prevederile prezentei legi se aplica tuturor persoanelor fizice si juridice la care activitatea se desfasoara cu personal angajat pe baza de contract individual de munca sau in conditiile prevazute de lege. In sensul prezentei legi, prin persoane juridice si fizice se intelege: agentim economici din sectorul public, privat si cooperatist, inclusiv cu capital strain, care desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei, autoritatile si institutiile publice, precum si agentii economici care efectuiaza lucrari cu personal roman , pe teritoriul altor tari, in baza unor conventii sau contracte bilaterale.

            Normele de protectia muncii se aplica salariatilor, membrilor cooperatori, precum si ucenicilor, elevilor si studentilor in perioada efectuarii practicii profesionale.

            Ministerul Munsii si Protectiei Sociale si Ministerul Sanatatii prin organele lor de specialitate centrale si  teritoriale . organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea de protectia  muncii.

            Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Ministerul Justitiei -Directia Generala a Penitenciarelor, Ministerul Finantelor-Garda Financiara precum si Serviciul Roman de Informatii Serviciul de Informatii Externe , Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Serviciul de Paza si Protectie organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea de protectia muncii , prin organele acestor ministere si servicii, pe baza prevederilor prezentei legi.

            Cercetarea, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale, precum si autorizarea din punct de vedere al protectiei muncii , a unitatilor din subordinea ministerelor si serviciilor mentionate mai sus se efectuiaza de organele proprii.

            Ministerul muncii si Protectiei Sociale emite norme generale , normative si alte reglementari de interes national privind securitatea muncii si alte domenii ale protectiei muncii, potrivit legii, pentru toate unitatile, coordoneaza programul de elaborare a normelor specifice pe activitati si avizeaza normele, standardele si orice alte reglementari initiate de alte organe, care contin prevederi sau au efect in acest domeniu, in scopul prevenirii accidentelor de munca si a bolilor profesionale.

            Normele generale de protectia muncii cuprind reguli si masuri aplicabile in intreaga economie nationala.

            Domeniile pentru care se elaboreaza norme generale de protectia muncii si igiena muncii sunt:

            -organizarea protectiei muncii la nivelul persoanei juridice sau a persoanei fizice

            -sarcinile de munca

            -cladiri si alte constructii

            -echipamente tehnice

            -mediul de munca

            Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor nucleare elaboreaza norme specifice activitatilor nucleare si exercita controlul cu privire la respectarea acestora.

            Pentru activitatile din economia nationala se vor elabora norme specifice de protectia muncii

            In doneniul energiei electrice s-au elaborat norme specifice de protectia muncii astfel:

            -producerea energiei electrice

            -transportul si distributia energiei electrice-NSPM 65/2002

-Utilizarea energiei electrice in medii normale- NSPM 111/2004

            Persoanele juridice si fizice sunt obligate sa eleboreze instructiuni proprii de aplicare a normelor de protectia muncii, in functie de particularitatile proceselor de munca.

            Ministerul Sanatatii emite norme obligatorii privind igiena muncii si avizeaza standardele si actele normative, eleborate de alte organe, care privesc sanatatea salariatilor la locul de munca.

            Contractele colective de munca ce se incheia la nivelul unitatilor, grupurilor de unitati ramurilor de activitate vor cuprinde, obligatoriu, clauze referitoare la protectia muncii in conformitate cu prevederile prezentei legi, a caror aplicare sa asigure prevenirea  accidentelor de munca si a bolilor profesionale.

            In contractele individuale de munca vor fi stipulate clauze privind protectia muncii stabilindu-se si raspunderea partilor.

            In regulamentele privind organizarea si functionarea persoanelor juridice vor fi stabilite obligatii si raspunderi in doneniul protectiei muncii, in conformitate cu prevederile prezentei legi.

            In functie de natura , complaxitatea si riscurile specifice activitatii desfasurate, precum si de numarul salariatilor, persoanele juridice vor stabili personalul cu atributii in domeniul protectiei muncii, dupa caz,vor organiza compartimentul de protectia muncii.

            Conform Normelor Generale de protectia muncii, structura organizatorica a activitatii de protectia muncii se va stabili astfel:

a)     la nivelul tuturor persoanelor juridice cu un  numar de angajati mai mare de 50, se va organiza un compartiment de protectia muncii subordonat direct angajatorului;

b)     in cazul in care numarul de angajati  este mai mic de 50, se vor desemna 1-2 persoane cu atributii si in domeniul protectiei muncii. Daca angajatorul este competent in domeniul protectiri muncii, poate el insusi sa isi asume atributiile pentru realizarea securitatii si sanatatii angajatilor, fara a mai desemna alte persoane in acest scop.

Personalul cu atributii in donenil protectiei muncii trebuie sa urmeze cursuri de formari in

domeniul sanatatii si securitatii in munca.

            II- Echipamente tehnice, echipamentul individual de protectie si de lucru

            In sensul prezentei legi, sunt echipamente tehnice: masinile, utilajele, instalatiile, aparatura, dispozitivele, uneltele si alte mijloace asemanatoare necesare in procesul muncii.

            Echipamentele tehnice trebuie sa corespunda prevederilor din normele, standardele si din alte reglementari referitoare la protectia muncii, si sa nu prezinte pericol pentru sanatatea sau viata salariatilor, a persoanelor aflate in unitate in interes de serviciu sau a altor persoane pentru care se asigura protectia muncii.

            In sensul prezentei legi, echipamentul individual de protectie reprezinta mijloacele cu care este dotat fiecare participant in procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc.

Echipamentul individual de protectie se acorda, obligatoriu si gratuit , salariatilor, precum si altor categorii de persoane care desfasoara activitati la parsoane juridice su fizice. Normativul cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie este elaborat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

Echipamentul individual de lucru se acorda de catre persoanele juridice in conditiile negociate prin contractele colective de munca. Cheltuielile necesare acordarii echipamentului individual de lucru sunt suportate in proportie de 50% de catre persoana juridica , iar diferenta se suporta de catre beneficiar.           Unitatile producatoare de echipament individual de protectie si echipament individual de lucru sunt obligate sa respecte conditiile de realizare a sortimentelor prevazute in standardele romanesti corespunzatoare.Sortimentele de echipament individual de protectie si de lucru, pot fi comercializate  si utilizate numai dupa certificarea calitatii de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.     

Alimentatia de protectie se acorda, obligatoriu si gratuit de catre persoanele juridice si fizice persoanelor care lucreaza in locuri de munca cu conditii grele si vatamatoare,pe baza normelor elaborate de Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

Materialele igienico-sanitare se acorda obligatoriu si gratuit de persoanele juridice si fizice persoanelor care isi desfasoara activitatea in locuri de munca al caror specific impune o igiena personala deosebita.

Capitolul III- Obligatii privind realizarea masurilor de protectia a muncii

In vederea asigurarii conditiilor de protectie a muncii si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, conducerea persoanei juridice, precum si persoana fizica au urmatoarele obligatii:

a)     sa adopte, in faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor tehnice precum si la eleborarea tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme normelor de protectia muncii , prin a caror aplicare sa fie eliminate riscurile de accidente si de imbolnaviri profesionale ale salariatilor si a altor persoane participante la procesul de munca;

b)     sa solicite inspectoratului de stat teritorial pentru protectia muncii autorizarea de functionare a unitatii din punct de vedere al protectiei muncii, sa mentina conditiile de lucru pentru care s-a autorizat si sa ceara revizuirea acesteia  in cazul modificarii conditiilor initiale in care a fost memisa;

c)     sa stabileasca masurile tehnice, sanitare si organizatorice de protectie a muncii corespunzatoare conditiilor de munca si factorilor de mediu specifici unitatii;

d)     sa stabileasca pentru salariati si pentru ceilalti participanti la procesul de munca atributiile si raspunderea ce le revin in domeniul protectiei muncii, corespunzator functiilor exercitate;

e)     sa elaboreze reguli proprii pentru aplicarea normelor de protectia muncii, corespunzator conditiilor in care se desfasoara activitatea la loculrile de munca;

f)      sa asigure si sa controleze, prin compartimentele specializate sau prin personalul propriu cunoasterea si aplicarea de catre toti salariatii participanti la procesul de productie;

g)     sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si educarii salariatilor si participantilor la procesul de munca: afise, pliante, filme, diafilme si alte asemenea cu privire la protectia muncii;

h)     sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care acesta este expus la locul de munca, precum si a masurilor de prevenire necesare;

i)      sa asigure, pe cheltuiala unitatii, testarea si perfectionarea profesionala a persoanelor cu atributii in domeniul protectiei muncii;

j)      sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute in normele de protectia muncii;

k)     sa angajeze numai persoane care, in urma controlului medical si a verificarii aptitudinilor psihoprofesionale, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute;

l)      sa tina evidenta locurilor de munca cu conditii deosebita: vatamatoare, grele, periculoase, precum si a accidentelor de munca, bolilor profesionale , accidentelor tehnice si a avariilor;

m)   sa asigure functionarea permanenta si corecta  a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura,si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice;

n)     sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de protectia muncii in timpul controalelor sau al efectuarii cercetarii accidentelor de munca;

o)     sa asigure realizarea masurilor stabilite de inspectorii de protectia muncii , cu prilejul controalelor si al cercetarii accidentelor de munca;

p)     sa desemneza, la solicitarea inspectorilor de protectia muncii, pe salariatii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea accidentelor de munca;

q)     sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane participante la procesul de munca.

Realizarea efectiva a obligatiilor prevazute mai sus revin persoanelor cu atributii in organizarea si conducerea procesului de munca. Persoanele prevazute mai sus au urmatoarele obligatii:

a)     sa desfasoare activitatea in asa fel incat sa nu se expuna la pericol de accidentare sau inbolnavire profesionala atat persoana proprie cat si celelalte persoane participante la procesul de munca;

b)     sa-si insuseasca si sa respecte normele de protectia muncii si masurile de aplicare ale acestora;

c)     sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune tehnica sau alta situatie care constituie un pericol de accidentare sau de imbolnavire profesionala;

d)     sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca accidentele de munca suferite de persoana proprie sai de alte persoane particioante la procesul de munca;

e)     sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident de munca si sa informeze de indata pe conducatorul locului de munca;

f)      sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare,corespunzator scopului pentru care a fost acordat;

g)     sa dea relatiile solicitate de organele de control si de cercetare in domeniul protectiei muncii;

Capitolul IV-Coordonarea si controlul activitatii de protectia muncii

Acest capitol cuprinde atributiile si sarcinile ce revin Ministerului muncii si Protectiei Sociale

in activitarea de coordonare si control a activitatii de protectia muncii.

            Capitolul V - Accidentele de munca si bolile profesionale

In sensul prezentei legii, prin accident de munca se intelege vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea  indatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului in baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile, invaliditate ori deces;

            Este de asemenea accident de munca:

accidentul suferit de elevi, studenti si ucenici in timpul efectuarii practicii profesionale;

accidentul suferit de cel care indeplineste sarcini de stat sau de interes public, inclusiv in cadrul unor activitati culturale, sportive , in timpul si din cauza indeplinirii acestora;

accidentul suferit de o persoana ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa, pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public sau pentru salvarea de vieti omenesti;

accidentul suferit in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la alocul de munca si invers;

accidentul in caz de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, ori in alt loc de munca organizat de acesta in timpul programului de munca;

Accidentul de munca se clasifica, in raport cu urmarile produse si cu numarul persoanelor accidentate in :

-accident care produce incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile;

-accident care produce invaliditate;

-accident mortal;

-accident colectiv, cand sunt accidentate cel putitrei persoane in acelasi timp si din aceeasi cauza.

Accidentele de munca vor fi communicate de indata conducerii persoanei juridice sau persoanei fizice, de catre conducatorul locului de munca sau de orice alta persoana care are cunostinta

despre producerea accidentului. Accidentul care produce invaliditate ori deces, precum si accidentele colective vor fi communicate de indata de catre conducerea persoanei juridice inspectoratului teritorial pentru protectia muncii. In cazul accidentelor de circulatie, produse pe drumurile publice, in care printre victime sunt si persoane aflate in indeplinirea unor sarcini de serviciu, persoana juridica la care este angajat accidentatul va anunta de undata inasectoratul de stat teritorial de protectia muncii din judetul in raza caruia s-a produs accidentul.In cazul de mai sus, organele Ministerului de Interne vor transmite un exemplar al procesului verbal de cercetare la fata locului, la cererea inspectoratelor teritoriale de protectia muncii.

            Cercetarea accidentelor de munca se face de:

            -persoana juridica, in cazul accidentelor care produc incapacitate temporara de munca;

            -inspectoratele de stat teritoriale de protectia muncii in cazul accidentelor care au produs invaliditate, deces precum si al accidentelor colective;

            -de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in cazul accidentelor de munca colective, generate de unele evenimente deosebite: explozii, avarii , etc.

            In sensul prezentei legi, bolile profesionale sunt afectiunile care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii , cauzate de factori nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca.

            Capitolul  VI- Raspunderea juridica

            In acest capitol sunt cuprinse sanctiunile ce se aplica in cazul incalcarii dispozitiilor legii protectiei muncii.

                        NORME GENERALE DE PROTECTIA MUNCII

Avand in vedere prevederile art 5 alin (1)  si ale art. 6 alin (1) din Legea protectiei muncii nr.90/1996 repiblicata, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si Ministerul Sanatatii si Familiei emit Normele Generale de protectia muncii, norme care sunt obligatorii pentru toate activitatile din economia nationala.

            Normele generale de protectia muncii cuprind principii generale de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale precum si directiile generale de aplicare a acestora.Acestea au ca scop diminuarea sau eliminarea factorilor de risc de accidente si a imbolnavirilor profesionale existente in sistemul de munca. Aceste prevederi constituie cadrul general  pentru elaborarea normelor specifice si a instructiunilor proprii de protectia muncii.

            Normele generale sunt structurate pe 6 titluri, conform legii 90/96 anexa 1, pe domenii, ele fiin enuntate la momentul respectiv. In continuare, vom spicui cele mai importante capitole din aceste domenii.

            Capitolul  X - Titlul II- Dotarea cu echipament individul de protectie si echipament individual de lucru

            Dotarea cu echipament individual de protectie se face in scopul prevenirii accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale. Echipamentele individuale trebuie sa fie utilizate atunci cand riscurile nu pot fi evitate sau limitate prin mijloace tehnice de protectie colectiva sau prin masuri, metode sau procedeee de organizare a muncii.

            Inainte de a alege un echipament de protectie individual, angajatorul trebuie sa evaluieze in ce masura echipamentul respectiv raspunde urmatoarelor cerinte:

            -sa fie adecvat corespunzator riscurilor pe care le previne, fara a induce el insusi un risc suplimentar.

            -sa raspunda conditiilor existente la locul de munca;

            -sa tina seama de cerintele ergonomice si de sanatate ale angajatului.

            -sa fie adaptate conformatiei purtatorului.

            In domeniul energiei electrice, se utilizeaza, in general , urmatorul echipament individual de protectie:

            -casca de protectie;

            -centura de siguranta pentru lucrul la inaltime

            -ochelari de protectie;

-manusi electroizolante;

            -cizme electroizolante;

            -scurta impermeabila( pelerina de ploaie);

            -capison;

            -manusi de protectie;

            -cizme apa-noroi.

            Echipamentul individual de lucru, consta in genaral din :

salopeta ;

cojocel imblanit;

bocanci;

caciula;

 manusi imblanite.

In Titlul V - Capitolul V- sunt prevazute norme generale privind instalatiile si echipamentele electrice ( Sectiunea 2)

Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri tehnice si organizatorice.Masurile organizatorice le completeaza pe cele tehnice in realizarea protectiei necesare.

Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt:

-acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active ale instalatiilor si echipamentelor electrice;

-inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare;

-ingradiri;

-protectia prin amplasarea in locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de securitate;

-scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza sa  se execute lucrari si verificarea lipsei tensiunii;

-utilizarea de dispozitive speciale pentru legari la pamant si in scurtcircuit;

-folosirea mijloacelor de protectie electroizolante;

-alimentarea la tensiuni foarte joase ( reduse ) de protectie;

-egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru;

Masurile organizatorice care pot fi aplicate impotriva electocutarii prin atingere directa sunt urmatoarele:

            -executarea interventiilor la instalatiile electrice ( depanari, reparari, racordari ) trebuie sa se faca numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respectiv;

-efectuarea interventiilor se face pe baza unei forme de lucrucare poate fi: autorizatii de lucru scrise ( AL ) , in baza unor instructiuni tehnice interne de protectia muncii ( ITI-PM), in baza atributiilor de servici ( AS ) , in baza dispozitiilor verbale ( DV ) , in baza proceselor verbale ( PV ), in baza obligatiilor de serviciu ( OS) sau  pe proprie raspundere ( PR).

delimitarea materiala a zonei de lucru:

esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice;

elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice;

organizarea si efectuarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de protectie impotriva atingerilor directe;

Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice doua masuri de protectie:

o masura de protectie principala , care sa asigure protectia in orice conditii si o masura de protectie suplimentara, care sa asigure protectia in cazul deteriorarii protectiei principale. Cele doua masuri trebuie sa fie astfel alese incat sa nu se anuleze una pe cealalta. In locurile putin periculoase din punct de vedere al pericolului de electrocutare este suficienta aplicarea unei masuri, considerata principala.

            Pentru evitarea accidentelor  prin electrocutare, prin atingere indirecta, masurile de protectie care pot fi aplicate sunt urmatoarele:

            -folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS

            -legarea la pamant;

            -legarea la nulul de protectie;

            -izolarea suplimentara de protectie, aplicata utilajului, in procesul de fabricatie;

            -izolarea amplasamentului;

            -separare de protectie;

-egalizarea sau dirijarea potentialelor;

            -deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase;

            -folosirea echipamentelor de protectie electroizolante.

            Sectiunea 4- Exploaterea instalatiilorn si echipamentelor electrice

            Verificarea mijloacelor si a echipamentelor electrice de protectie inainte de utilozare, de punere in functiune, dupa reparatii sau modificari, si apoi priodic trebiue sa se faca in conformitate cu prevederile normelor specifice.Este interzis ca in exploatarea, intrtinerea si repunerea in functiune a unei instalatii electrice sau a uniu echipament electic sa se aduca modificari fata de proiect.

Receptionarea si punerea in functiune a unei instalatii electrice sau a unui echipament electric trebuie facute numai dupa ce s-a constatat ca s-au respectat normele de protectia muncii.

            La exploatarea echipamentelor de electrice trebuie sa existe urmatoarele documente:

            -instructiuni de exploatare;

            -instructiuni de protectie impotriva pericolului de electrocutare;

            -instructiuni de interventie si acordare a primului ajutor in caz de electrocutare;

            -programul de verificari periodice ale echipamentelor electrice si ale instalatiilor si mijloacelor de protectie impotriva pericolului de electrocutare.

            In cazul lucrarilor care se executa cu scoaterea de sub tensiune a instalatiilor sau echipamentelor electrice, trebuie scoase de sub tensiune urmatoarele elemente:

            -partile active aflate sub tensiune, la care urmeaza a se lucra;

            -partile active aflate sub tensiune la care nu se lucreaza dar se gasesc la o distanta mai mica decat limita admisa la care se pot apropia persoanele , indicata de documentatia tehnica specificata;

            -partile active aflate sub tensiune ale instalatiilor aflate la o distanta  mai mare decat limita admisa, dar care, datorita lucrarilor ce se executa in apropiere, trebuie scoase de sub tensiune.

            In cazul executarii lucrarilor cu scoatere de sub tensiune este necesara legarea la pamant si in scurtcircuit a conductoarelor de faza, operatie care trebuie sa se execute imediat dupa verificarea lipsei de tensiune.Pentru efectuarea legaturilor la pamant si in scurtcircuit trebuie sa se asigure protectia angajatului impotriva aparitiei accidentale a tensiunii la locul de munca, descarcarea partilor scoase de sub tensiune de sarcinile capacitive remanente si protectia impotriva tensiunilor induse.

            Dispozitivele de legare la pamant si in scurtcircuit trebuie sa fie conform  standardelor in vigoare.

            Autorizarea personalului pentru lucrul la instalatiile electrice in activitatile de exploatare, intretinere si reparatii , trebuie facuta conform regulamentului pentru autorizarea electricienilor din punct de vedere al normelor de protectie a muncii, pe baza de examen medical psihologic si test de verificare a cunostintelor profesionale, de protectia muncii si acordarea primului ajutor. prim ajutor.

            Regulamentul pentru autorizarea electricienilor din punct de vedere al protectiei muncii este prevazut in  Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice NSPM-65/2002.

            Normele specifice de protectia muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari privind asigurarea securitarii si sanatatii in munca, cuprinzand prevederile de protectia muncii specifice unor anumite activitati sau grupuri de activitati.

            Prevederile tuturor acestor norme se aplica cumulativ si au valabilitate nationala, indiferent de forma de organizare sau proprietate in care se desfasoara activitatea pe care o reglementeaza.

            Structura sistemului national de norme  specifice de protectia muncii urmareste corelarea prevederilor normelor cu riscuri specifice uneia sau mai multor activitati si reglementarea unitara a masurilor de protectia muncii , pentru activitati caracterizate prin pericole comune.

            Structura fiecarei norme specifice de protectia muncii are la baza abordarea sistematica a aspectelor de protectia muncii pentru orice proces de munca . Conform acestei abordari, procesul de munca este compus din urmatoarele componente ce interactioneaza:

EXECUTANTUL- reprerzinta omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca;

SARCINA DE MUNCA - reprezinta totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate  prin intermediul mijloacelor de productie si in anumite conditii de  mediu , pentru realizarea scopului procesului de munca;

MIJLOACELE DE PRODUCTIE- reprezinta totalitatea mijloacelor de munca ( instalatii, utilaje, masini, aparate) si a obiectelor muncii ( materii prime, materiale ) care se utilizeaza in procesul de munca;

MEDIUL DE MUNCA- reprezinta ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice, psiho-sociale in care unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.

Reglementarea masurilor de protectia muncii in cadrul Normelor specifice de protectia muncii, vizand global desfasurarea uneia sau mai multor activitati in conditii de protectia muncii, se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a protectiei muncii la nivelul fiecarui element al sistemului, proprii proceselor de munca din cadrul activitatilor care fac obiectul de reglementare;

Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea protectiei muncii

costituie, alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la securitatea si sanatatea in munca, baza pentru:

activitatea de conceptie si proiectare a  echipamentelor tehnologice;

- autorizarea functionarii unitatilor;

cercetarea accidentelor de munca si stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor;

controlul realizarii masurilor de protectia muncii;

fundamentarea programului de protectia muncii.

Normele specifice de protectia muncii pentru transportul si distributia energiei electrice trebuie

 aplicate corelat si cu alte norme specifice proprii acelor activitati  

            Electricienii care isi desfasoara activitatea in instalatiile electrice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

            - sa fie apti din punct de vedere fizic si psihic si sa nu aiba infirmitati care sa stanjeasca activitatea specifica sau care ar putea conduce la accidentarea lor sau a altor persoane;

            -sa aiba aptitudini pentru functia de electrician , corelat cu complexitatea si nivelul de tehnicitate a instalatiilor pe care urmeaza a le servi;

            -sa posede calificarea profesionala si indemanarea necesare pentru lucrarile ce li se incredinteaza, corespunzator functiei detinite;

            -sa cunoasca , sa-si insuseasca  si sa respecte prevederile normelor de securitate a muncii , tehnologiile , instructiunile si procedurile care privesc functia lor si locul de munca in care isi desfasoara activitatea;

            -sa cunoasca procedeele de scoatere de sub tensiune a persoanelor electrocutate si de acordare a primului ajutor;

            -tinerii sub 18 ani nu vor fi introdusi in formatii si nu vor primi sarcina executarii unor lucrari cu risc electric;

            -starea sanatatii ( din punct de vedere fizic si psihic) se constata prin examen medical, efectuat in unitati sanitare specializate.

            -examenul medical se efectuiaza la angajare si ori de cate ori conducerea societatii apreciaza ca fiind necesar.

            -examinarea psihologica se efectuiaza obligatoriu la angajare, la o perioada de maxim 3 ani si la cererea inspectorilor de munca.

            -elecricienii prestatori de servicii ( liber profesionistii ) trebuie sa efectuieze examenul psihologic annual.

            -nivelul de calificare profesionala si de cunoastere a normrlor de securitate a muncii , inclusiv de acordare a primului ajutor in caz de electrocutare, se constata prin examen la angajare si se verifica prin examen, annual.Examinarea se executa de catre comisii, numite prin decizii, ale conducatorului unitatii sau de catre persoane fizice ori juridice abilitate pentru prestari de servicii de catre MMSS.Comisiile constituite in vederea examinarii nivelului de cunostinte profesionale si ale prevederilor de protectia muncii trebuie sa contina cel putin un cadru tehnic cu pregatire superioara ( inginer sau subinginer) in domeniu electroenergetic, electrotehnic sau electromecanic si o persoana abilitata de MMSS prin cursuri de formare in domeniul protectiei muncii.

            Pentru obtinerea calitatii de electrician autorizat din punct de vedere profesional, se sustine un examen care se desfasoara in conformitate cu instructiunile de autorizare elaborate de ANRE.Prin electrician autorizat se intelege persoana care,in urma sustinerii si promovarii examenului prevazut , a obtinut autorizatia de a proiecta, conduce, supraveghea executa si verifica lucrari de instalatii de alimentare si de utilizare a energiei electrice si de intocmirea documentatiei necesare pentru aceste lucrari.Examenul de autorizare se sustine la ANRE, annual, in urma caruia se poate obtine:

a)     autorizatie de tip A pentru proiectare , respectiv proiectare si verificare;

b)     autorizatie de tip B pentru executare, respectiv executare si verificare;

c)     autorizatii pentru exploatare.

Pentru autorizatiile de tip A si B se pevad cate patru grade de competenta: gradul I, Gradul II, gradul III si gradul IV.

            Autorizatiile de fiecare tip si grad confera urmatoarele competente:

                        -Gradul IA - acorda competenta pentru proiectare de instalatii electrice cu putere cel mult egala cu 10kw si tensiuni de cel mult 1kv; gradul II B , pentru executare a aceleiasi categorii de instalatii;

                        -Gradul IIA-acorda competenta pentru proiectare de instalatii electrice  cu o  putere cel mult egala cu  200 kw si la o temsiune de cel mult 1Kv; gradul II B, pentru executare a aceleiasi categorii de instalatii;

                        -Gradul IIIA- acorda competenta pentru proiectare si verificare de proiecte instalata oricat de mare este tehnic realizabil si la o tensiune mai mica de 110kv; gragul III b pentru executare si verificare a lucrarilor a acelorasi categorii de instalatii electrice;

                        -Gradul IVA - acorda competenta pentru proiectare si verificare de proiecte cu o putere instalata oricat de mare si la orice tensiune dintre cele standardizate; gradul IV B -pentru executare si verificare a lucrarilor executate , a aceleiasi categorii de instalatii electrice..

Autorizarea electricienilor din punct de vedere al protectiei muncii

            Muncitorii,maistrii, tehnicienii , inginerii si subinginerii cu calitatea de electrician sau asimilat acestuia ( (electromecanic., electrotehnic, instalatii electrice in constructii ) indiferent de functie sau vechime, care isi desfasoara activitatea in instalatiile  sau asupra instalatiilor electrice in expluatare ori in vecinatatea acestora, unde exista riscuri de natura electrica, trebuie autorizati.Autorizarea se efectuiaza in conformitate cu regulamentul  cadru eleborat de MMSS.

            Autorizarea atesta indeplinirea conditiilor minime necesare ocuparii sau mentinerii postului pe care il detine persoana in cauza.Autorizarea trebuie facuta la angajare, in cazuri speciale ( modificari dispuse prin noi reglementari, reexaminari in urma retragerii autorizarii, etc) sau la schimbarea grupei  si se actualizeaza annual.Autorizarea personalului se face prin " Fisa de examinare pentru autorizare " ( anexa 3A) si este in competenta conducatorului unitatii.Fisa se pastreaza la unitate ca document juridic de referinta. Anexam la proiect un model de " Fisa de examinare pentru autorizare electricieni", completata , in urma careia s-a acordat calitatea de electrician autorizat gradul III.

            In urma completarii "Fisei de examinare"conducatorul unitatii trebuie sa dispuna completarea " Talonului de autorizare" in deplina concordanta cu fisa de examinare.Talonul de autorizare trebuie sa se afle in permaneta asupra personalului autorizat , in timpul programului de lucru.Anexam in copie un model de talon de autorizare.

            Grupa de autorizare se se poate retrage temporar sau definitiv de catre cel care a aprobat-o sau de catre inspectorii de protectia muncii , ca urmare a neindeplinirii unaia din urmatoarele conditii :

a) examinare medicala , in urma careia se atesta indeplinirea conditiilor specifice riscurilor activitatii;

b)     examinarea asupra cunostintelor profesionale si a deprinderilor practice, urmare careia se atesta nivelul de cunoastere si competenta;

c)     examinare asupra cunoasterii normelor de securitate a muncii si a acordarii prinului ajutor in caz de electrocutare, urmare careia se atesta grupa de autorizare.

In functie de gradul de risc specific activitatii, si-au reglementat intern si testari psihologice. Rezultatul examenului

Psihologic  se consemneaza de psiholog in fisa de examinare pentru autorizare, precizandu-se daca persoana respectiva are aptitudini corespunzatoare nivelului de complexitate a instalatiei.In vederea autorizarii unitarile trebuie sa precizeze in fisa de examinare pentru autorizare instalatiile si conditiile de risc specifice in care electricianul urmeaza sa lucreza.Examinarile medicale periodice pentru lucrari fara conditii de risc specifice instalatiilor electrice vor fi consemnate in fisa de examinare.

            Rezultatul examinarii medicale efectuate pentru conditii de risc specifice, inscrise de medici in fisa de examinare pentru autorizare trebuie sa ateste daca electricianul in cauza indeplineste conditiile pentru care s-a solicitat examinarea.

            Daca in activitatea unui electrician se constata de catre seful ierarhic direct sau de personalul d control neajunsuri privind starea sanatatii sau asupra competentei tehnice sau profesionale, electricianul in cauza va fi supus unei examinari suplimentare pentru autorizare.

            Examinarea profesionala si verificarea indemanarii practice consta din prezentarea in scris a raspunsurilor la un set de intrebari corespunzatoare nivelului tehnologic pentru care va fi autorizat.Nivelul minim satisfacator pentru rezultatul examinarii este nota 6. Documentul se atasaza fisei de examinare pentru autorizare.

            Examinarea privind cunoasterea normelor de securitate a muncii si acordarea primului ajutor in caz de electrocutare consta din prezentarea in scris a raspunsurilor la un set de intrebari sau o baterie de teste, corespunzatoare grupei de autorizare pentru care se face examinarea,respectiv  a competentelor si raspunderilor ce revin persoanelor in cauza.Nivelul minim satisfacator pentru rezultatul examinarii pentru proba teoretica si practica de acordare a primului ajutor, este nota 7. Documentul scris se anexeaza fisei de exanimare pentru autorizare.

            Executantii care sint autorizati pentru lucrari in conditii speciale trebuie sa aiba aceste mentiuni , atat in fisa de examinare cat si in talonul de autorizare.Conditiile speciale de autorizare, din punc de vedere al protectiei muncii sint:

a)     lucru sub tensiune;

b)     lucru la inaltime;

c)     incercarile cu tensiune marita, de la o sursa independenta;

d)     lucru pe baza de instructiuni tehnice interne de protectia muncii;

e)     masurari electrice;

f)      defectoscopie;

g)     lucru in baza " propriei raspunderi"

h)     lucrari ca " oblogatii de serviciu"

Primele doua conditii speciale de lucru trebuie confirmate si de catre personalul medical competent,iar din punct de

vedere profesional si al protectiei muncii, toate conditiile speciale trebuie confirmate de catre comisia care a efectuat examinarea.Personalul verificat trebuie sa fie incadrat, din punct de vedere al protectiei muncii, in una din urmatoarele cinci grupe astfel:

            -grupa I - executant de lucrari in cadrul formatiei de lucru;

            -grupa II - executant de manevre;

            -grupa III- sef de lucrare;

            -grupa IV - admitent la lucrari si responsabil de manevre;

            -grupa V- emitent.

            Grupele superioare cumuleaza si drepturile, respectiv raspunderile gruprlor inferioare, permitand efectuarea de lucrari sau operatii specifice acestor grupe.Incadrarea electricienilor in "grade de autorizare" este la latitudinea conducatorului persoanei juridice. Acordarea unei grupe de autorizare superioare sau schimbarea activitatii ori a instalatiei, trebuie sa se faca numai dupa sustinerea unei noi examinari sau a persoanei in cauza, corespunzatoare acestei schimbari. In talonul de autorizare trebuie specificate instalatiile electrice in care detinatorului I se permite accesul, pentru desfasurarea activitatii , executarea lucrarilor sau a unor operatii dispuse.

            Personalul de alta specialitate ( deserventi de utilaje, sudori, lacatusi, etc) precum si personalul necalificat a carui prezenta in instalatiile electrice este necesara la executarea unor lucrari , nu trebuie sa detina talon de autorizare , deci nu trebuie autorizat. Acest personal va fi inclus in formatii de lucru ca executanti , subordonandu-se sefului de lucrare sau supraveghetorului.

            Masuri tehnice de protectia muncii la executarea lucrarilor in instalatiile electrice cu scoaterea acestora de sub tensiune

a)     separarea electrica a instalatiei respectiv:

-intreruperea tensiunii si separarea vizibila a instalatie la care urmeaza a se lucra si anularea automatizarilor care conduc la conectarea intrerupatoarelor;

-blocarea in pozitia deschis a dispozitivelor de actionare a aparatelor de comutatie prin care s-a facut separarea vizibila si aplicarea indicatoarelor de securitate cu caracter de interzicere pe aceste dispozitive.

b)     identificarea instalatiei sau partii din instalatie la care se lucreaza;

c)     verificarea lipsei de tensiune si  legarea imediata a onstalatiei la pamant si in scurtcircuit;

d)     delimitarea materiala a zonei de lucru;

e)     asigurarea impotriva accidentelor de natura neelectrica;

Marimile distantelor de vecinatate sunt in functie de tensiunea nominala a instalatiei ce

ramane sub tensiune si de felul instalatiilor. Aceste distant  sunt:

            In cazul instalatiilor de joasa tensiune  ( inclusiv a liniilor aeriene-LEA ) distanta de vecinatate nu se normeaza, dar este interzisa atingerea directa a partilor aflate sub tensiune.

Masuri organizatorice de protectie a muncii la executarea lucrarilor in instalatiile electrice in exploatare

            Din punct de vedere organizatoric, lucrarile in instalatiile electrice trebuie sa se execute in baza:

            -autorizatiei de lucru ( AL )

            -instructiuni tehnice interne de protectia muncii (ITI-PM)

            -atributii de serviciu (AS)

            -dispozitii verbale (DS)

            -procese verbale (PV)

                        MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTE

Acordarea primului ajutor  in caz de accidente

Reusita in acordarea primului ajutor este conditionata de promptitudinea interventiei, de prezenta

de spirit si de dexteritatea persoanei chemate sa aplice primele masuri , conditii care se pot asigura printr-o temeinica pregatire practica a personalului.

            Salvarea accidentatului ptin electrocutare depinde de repeziciunea cu care acesta va fi scos de sub curent si cu care I se va acorda primele ajutoare. Nu trebuie sa se renunte niciodata la acordarea primelor ajutoare,considerandu-se accidentatul decedat numai pentru ca nu mai prezinta nici un simptom de viata. Electrocutarea provoaca adesea o moarte aparenta si numai medicul poate constata decesul real si dispune incetarea de readucere a accidentatului la viata.

            Ajutoarele acordate de persoanele fara cunostinte medicale de specialitate nu trebuie sa se substituie ajutorului medical si se vor limita numai la urmatoarele interventii:

-oprirea temporara a hemoragiei;

            -pansarea ranii sau arsurii;

            -imobilizarea fracturii(pansament fix)

-masuri de readucere la viata si in special respiratie artificiala;

            -transportarea accidentatului pe  brate, cu targa, sau cu un vehicul la cea mai apropiata unitate sanitara;

            In caz de accident, cel care acorda primul ajutor trebuie sa intreprinda urmatoarele actiuni:

            -rearea in jurul salariatului a unui spatiu liber, indepartand de acesta toate persoanele de prisos;

            -anuntarea organelor sanitare cele mai apropiate;

            -examinarea rapida si complexa a ranitului pentru a-si da seama de rani, de importanta si gravitatea lor; se va avea in vedere ca leziunile care nu se vad sunt adesea mai grave;

            -acordarea ingrijirilor de urgenta; accidentatul trebuie sa primeasca ingrijiri corecte chiar la locul accidentului,inainte de a fi transportat.

            Ranile vor fi pansate si fracturile imobilizate.Cel care da primul ajutor trebuie sa evite producerea sau agravarea starii de soc.Pentru evitarea aparitiei si a agravarii socului, accidentatul trebuie mentinut in liniste,, lungit cu capul in jos, nemiscat.starea psihica prezinta mare importanta, ranitul trebuie sa fie imbarbatat.El va fi invelit intr-o patura, pentru a evita racirea lui, numai daca este foarte rece, se vor pune sub patura obiecte calde.Este mai bine sa nu se dea de baut accidentatului;numai daca nu exista hemoragii grave, nici presupuneri de leziuni ale tubului digestiv, I se pot da cateva inghitituri de apa indulcita sau ceai cald.

Primul ajutor in caz de electrocutare

            In cazul in care electrocutatul este in contact cu partile aflate sub tensiune, se vor lua urmatoarele masuri:

            -in primul rand trebuie efectuata scoaterea electocutatului de sub tensiune;

            -persoana care scoate electrocutatul de sub tensiune nu trebuie sa se expuna pericolului, tinand seama si de faptul ca umiditatea face ca pericolul de electrocutare sa fie si mai mare;

-persoana care scoate electrocutatul de sub tensiune trebuie sa intrerupa imediat tensiunea,daca aparatul de intrrupere sau dispozitivul de actionare este in apropiere;

            -daca nu exista nici una din posibilitatile de mai sus, atunci persoana care scoate electrocutatul de sub tensiune se izoleaza fata de partile aflate sub tensiune ( folosind manusi electroizolante, prajini electroizolante, platforma sau covor electroizolant) si indeparteaza de electrocutat conductoarele aflate sub tensiune, avand grija de nu a ajunge in contact direct sau prin intermediul altor elemente cu partile aflate sub tensiune.

            In cazul particular al unui electrocutat ramas suspendat, se vor lua masuri de prevenire a accidentarii la coborare.

se executa respiratie artificiala atata timp cat este necesar;

se anunta cel mai apropiat punct sanitar;

- se indeparteaza persoanele straine;

se degajeaza electrocutatul la gat si la mijloc, precum si in orice alt loc unde s-ar afla stans cu un element de imbracaminte;

in caz de voma, se lasa capul electrocutatului intr-o parte pentru a permite degajarea gurii si a evita astfel riscul imabusirii;

nu se da nimic de baut electrocutatului, inainte ca acesta sa-si revina;

persoana care acorda primul ajutor trebuie sa stie ca un asemenea accidentat prezinta uneori miscari convulsive in momentul revenirii si ca dupa revenire poate urma o noua pierdere  respiratiei;

niciodata nu se abandoneaza respiratia artificiala, inainte de aparitia semnelor specifice mortii, semne pe care un medic le poate aprecia;

- ulterior reveniriimrespiratiei, este necesar a se lasa accidentatul sub supraveghere medicala.

Trusa sanitara de prim ajutor

            Trusa sanitara de prim ajutor trebuie sa contina urmatoarele materiale si subsatnte:

            -pachete aseptice individuale fara pansamente;

            -pachete aseptice individuale cu pansamente;

            -pansamente;

            -pansamente din vata si tifon pentru pansare in caz de fracturi;

            -tinctura de iod;

            -solutie de acid boric (2%) pentru spalarea ochilor;

            -amoniac ( solutie 25%);

            -vaselina eterata;

            -hiprmanganat de potasiu;

            -apa oxigenata, jecolan, vaselina sulfamidata;

            -un pahar sau un ceainic;

-garou pentru oprirea hemoragiei;    

-atele.