REGULI DE PROTECTIA MUNCII IN LABORATORUL DE CHIMIE

I. Cu caracter general

Este obligatorie folosirea halatului ca echipament de protectie;

Pe masa de lucru trebuie sa fie ordine perfecta atat in timpul lucrarii de laborator cat si la sfarsitul acesteia !

Citeste cu atentie modul de lucru din fisa experimentala si respecta pas cu pas instructiunile de acolo. Daca nu ai inteles ceva cere lamuriri de la profesor ; Orice experienta neautorizata e interzisa cu desavarsire !

Nu-ti schimba locul la masa de lucru dupa bunul plac; retine ca orice joaca printre reactivi si aparatura de laborator poate provoca accidente grave atat tie cat si colegilor tai!!!

Nu vei tine aprinsa sursa de incalzire (becul de gaz sau spirtiera) decat in timpul lucrului cu aceasta; E interzis sa aprinzi becul de gaz sau spirtiera cu hartie aprinsa trecand de la o masa la alta sau prin orice alta metoda improvizata.

La incalzirea tuburilor de sticla in flacara ai grija sa nu le atingi decat dupa ce s-au racit si retine ca sticla fierbinte nu se deosebeste de cea rece !

Este obligatorie spalarea mainilor cu apa si sapun la terminarea unei lucrari si inainte de luarea gustarilor in timpul pauzelor;

Inainte de a parasi laboratorul stinge spirtierele (becul de gaz) si inchide robinetele de la chiuvete.

II. La manipularea reactivilor

Ai grija sa nu impurifici reactivii in timpul folosirii lor; Vei manipula reactivii cu spatule, pipete etc. perfect curate; Nu schimba dopurile si pipetele sticlelor de reactivi !

Nu vei cantari solidele direct pe talerele balantei ci pe sticla de ceas (mai ales pe cele caustice ex.: NaOH ) sau pe o hartie;

Nu atinge substantele cu mana decat daca ti se cere in mod expres de catre profesor; nu gusta nici o substanta chiar daca ti se pare complet inofensiva ; e posibil sa fie impurificata cu alti compusi toxici de catre colegi sau profesor sau chiar eticheta sa fie aplicata gresit de catre producator.

Reactivii nu se miros direct deasupra vasului in care se afla ci se ventileaza cu mana putin aer de deasupra vasului inspre fata ta

Substantele in exces nu se toarna inapoi in flacon !

Acizii concentrati: H₂SO₄, HCl, HNO₃ etc., se toarna cu mare grija stergandu-se picaturile prelinse cu azbest si apoi cu carpa de bumbac sau prosop din hartie;

Cu dizolvantii organici : benzina, alcool, acetona, eter vei lucra sub nisa si cat mai departe de sursele de foc.

Deseurile, solutiile corozive nu se arunca la canal ci se strang in vase speciale (la indicatiile profesorului !!!)

Daca iti stropesti pielea cu un reactiv, locul atins se va spala cu multa apa si apoi se va sterge cu un prosop curat sau o fasa.

-daca reactivul a fost un acid concentrat, locul atins se spala cu multa apa si apoi cu solutie de 3% soda de rufe; la arsuri puternice, dupa spalare se pune pe locul vatamat vata inmuiata intr-o alifie contra arsurilor

-daca reactivul a fost o baza concentrata, locul se spala pana nu mai este alunecos la pipait; ai grija ca o baza caustica sa nu ajunga sub unghie, de unde se spala foarte greu; dupa spalare, baza se poate neutraliza cu acid acetic 3%.

Daca reactivul ti-a cazut pe haina, sterge locul patat cu capatul unui prosop;

-cand pata se datoreste unui acid, neutralizeaza locul cu o solutie slaba de amoniac, iar in cazul unei baze cu o solutie slaba de acid acetic;

-de obicei, locul pe care a nimerit acid sulfuric concentrat nu mai poate fi salvat; de asemenea nu se pot scoate nici petele galbene datorate acidului azotic concentrat.

Cand versi pe masa sau pe podea o cantitate mai mare de reactiv, presara rumegus uscat si apoi matura; cand versi un acid concentrat stropeste mai intai cu apa!

Daca lichidul inflamabil varsat s-a aprins si este mai usor ca apa, stingerea se face cu nisip uscat care trebuie sa existe totdeauna in lazi in laboratoare; pentru cazurile mai grave se folosesc stingatoare; spirtul arzand se stinge cu apa!

III. Mijloace de prim ajutor

in caz de accidente

Daca te-ai taiat in cioburi de sticla, spala locul taiat cu un curent puternic de apa, tamponeaza cu tinctura de iod si panseaza.

Pentru arsuri foloseste o solutie mai concentrata de permanganat de potasiu si panseaza (sau o alifie contra arsurilor procurata de la farmacie).

In caz de intoxicare cu gaze toxice vei scoate colegul imediat in atmosfera neviciata; pe langa aceasta, in cazul clorului i se va da intoxicatului sa inspire vapori de apa fierbinte in care s-a dizolvat putin amoniac; in cazul intoxicarii cu hidrogen sulfurat se inmoaie o carpa in apa cu clor si se inspira cu prudenta; in cazul intoxicarii cu amoniac, se inspira vapori de apa. Persoana intoxicata va consuma mult lapte.

In caz de incendiu se iau rapid masurile necesare: se evita panica si e obligatoriu sa ai la indemana mijloacele de stingere a incendiilor (extinctor, apa, ladite cu nisip, eventual o patura care sa izoleze de aer substanta care arde).

IV. Principalele antidoturi

Pentru ACIZI (clorhidric, oxalic, acetic, sulfuric, azotic): apa cu sapun, apa de var.

Pentru FENOLI: faina cu apa sau alte fierturi de consistenta mucoasa.

Pentru ALCALII (baze caustice, amoniac, carbonat de amoniu, potasiu etc.): acid acetic de concentratie 3%.

Pentru SARURILE TOXICE (sarurile de plumb, mercur, cupru, azotat de sodiu): albus de ou sau mari cantitati de lapte.

Pentru IOD: amidon cu apa, ceai tare.

V. Intretinerea si curatirea sticlariei

Sticlaria va fi spalata imediat dupa terminarea lucrului in laborator; pentru aceasta se va folosi sapun, apa fierbinte si perii; daca astfel vasele nu se curata se recurge la actiunea reactivilor corespunzatori in functie de substanta care a fost in paharul ce urmeaza a fi spalat; exemplu: precipitatul galben de oxizi de fier se spala foarte bine cu acid clorhidric; paharul murdar de substante organice se spala cu amestec cromic: volume egale dintr-o solutie saturata de bicromat de potasiu si sol. concentrata de acid sulfuric.

Pentru indepartarea mecanica a substantelor lipite se pot folosi bucatele de hartie, ovaz sau bucati de portelan; acestea se aseaza in vas impreuna cu apa cu sapun si se agita puternic catva timp; cand spalam pahare cu pereti subtiri nu trebuie folosit nisipul, care zgarie peretii micsorand rezistenta paharului; paharele cu pereti grosi pot fi spalate si cu nisip; reziduurile uscate si lipite de vasele cu pereti subtiri, nu trebuie sparte; ele se vor dizolva daca se introduc in solventul corespunzator; urmele de sulf se indeparteaza prin ardere;

Curatarea mojarelor din portelan se face cu apa si nisip; substantele grase, vaselina, etc. pot fi indepartate din mojare, frecandu-le cu strujitura de lemn uscat.

Sticlaria spalata si bine clatita cu apa curata nu se sterge ci se usuca asezand-o in etajere pentru uscat.

Curatarea si stergerea tuburilor de sticla se face servindu-ne de un fir, cam de doua ori mai lung decat tubul, la mijlocul caruia se leaga o bucatica de vata; cu ajutorul firului trecut prin tubul de sticla, vata este miscata de cateva ori in ambele directii.

VI. folosirea chiuvetelor

Nu trebuie aruncate in chiuvete resturi de substante care pot murdari sau ataca teava de scurgere sau care pot reactiona cu apa.

La varsarea reziduurilor acide sau a resturilor de substante trebuie sa se dea drumul, in acelasi timp, la un puternic curent de apa.

Nu este permis sa se verse in chiuvete solutii care contin saruri de mercur, caci plumbul tevii de scurgere reactioneaza cu acestea eliberand mercurul metalic -foarte toxic si teava se gaureste.

Resturile de potasiu, sodiu, carbura de calciu si de alte substante care reactioneaza cu apa nu trebuie, deasemenea, aruncate in chiuveta.

Reziduurile de lichide volatile -eterul, benzina si sulfura de carbon, care nu se amesteca cu apa, nu se arunca in chiuveta; acestea raman mai mult in teava de scurgere a chiuvetei, plutind la suprafata apei (daca sunt mai usoare decat apa) sau invers, aglomerandu-se in partea de jos a sifonului (cand sunt mai grele decat apa).

Deasemenea nu trebuie aruncate resturi de saruri de argint precum si resturile de iod ori compusi ai acestuia.

Substantele care nu se arunca la chiuveta se aduna in vasele indicate de profesor.

prof. Mitroiu Elena - Lucia

10 reguli "de aur"

pentru a supravietui in laboratorul de chimie!

Daca ai scos dopul unui recipient, pune-l la loc!

Daca ai in mina un lichid, nu-l varsa! Daca e un praf, nu-l imprastia! Daca e un gaz, nu-l lasa sa iasa!

Daca ai conectat un aparat electric, deconecteaza-l! Daca ai deschis ceva, inchide!

Daca ai montat ceva, demonteaza ! Daca ai demontat ceva, monteaza ! Daca nu poti monta ceva, cere ajutor!

Daca lucrezi in laborator, pastreaza ordinea si curatenia! Daca ai facut dezordine, restabileste ordinea!

6. Daca  nu stii cum functioneaza un dispozitiv, nu-l atinge!

7. Daca nu stii cum sa procedezi, intreaba!

Daca a explodat ceva, NU INTRA IN PANICA!!!

Daca vrei sa gusti o substanta, ia te rog pauza de masa (cu pachetelul de acasa!!!)! Daca trebuie sa mirosi o subslanta, respecta toate regulile

Daca nu ai insusit foarte bine aceste reguli,

TE ROG NU INTRA IN LABORATOR!