S.C. MHD MEDICAL INVEST S.R.L.
CABINET STOMATOLOGIC
SCENARIU DE SECURITATE LA INCENDIU PENTRU CABINET STOMATOLOGIC
Prezenta documentatie a fost redactatǎ in conformitate cu "Metodologia privind elaborarea scenariilor de sigurantǎ la foc" aprobatǎ prin Ordinul M.I. nr. 84 din 14.06.2001 si a proiectelor, faza PAC, elaborate de proiectanti autorizati, in vederea obtinerii "Autorizatiei de construire" pentru infiintarea unui Cabinet Stomatologic , pe teren proprietate situat in Municipiul Iasi.
Caracteristicile constructiei
Date de identificare
Denumire: S.C. MHD MEDICAL INVEST S.R.L.
CABINET STOMATOLOGIC
Adresa:
Bl. Modul 4, Subsol
Societatea preconizeazǎ cǎ in sptiul ce si-l va creea va desfǎsura activitate publicǎ in domeniul stomatologic.
Destinatia
Activitatea principalǎ: Clǎdire cu rol functional in domeniul medical-stomatologie si va dispune de cabinet medical, spatiu pregǎtitor si spatiu depozitare, grup sanitar si un hol.
Categoria si clasa de importantǎ
În conformitate cu Regulamentul privind stabilirea categoriei de importantǎ a constructiei si cu metodologia specificǎ, proiectantul a stabilit cǎ societatea prin functionabilitatea clǎdirii si destinatia acesteia se incadreazǎ in categoria "C" (normalǎ) si clasa a II-a de importantǎ.
Particularitǎtile specifice constructiei
Solutia de amenajare se bazeazǎ pe necesitǎtile functionale ale beneficiarului, conditionǎrile impuse de sistemul constructive al clǎdirii coroborate cu prevederile
Legii 10/1995 privind calitatea in constructii si a Regulamentului de aplicare a acesteia, P100/92 si completǎrile ulterioare privind "Protectia antiseismicǎ a constructilor", P118/99 privind Normele de protectie la incendii.
Finisajele interioare:
pardoseala - gresie antiderapantǎ (cabinet medical, cabinet preparator , grup sanitar, hol);
pereti - placati cu faiantǎ (hol, grup sanitar);
tencuieli din var lavabil la pereti;
tavanele vor fi placate cu gips cartorn rezistent la foc 1 h;
tamplǎria interioarǎ - usi si ferestre - aluminiu.
Echiparea cu utilitǎti:
alimentarea cu energie electricǎ - se va face racord la reteaua electricǎ existentǎ;
canalizarea - racordare la reteaua zonei;
alimentarea cu apǎ - de la reteaua din zonǎ;
energia termicǎ - de la centrala termicǎ.
Gradul de rezistentǎ la foc II, conform P118/99 art. 2.1.8. Riscul de incendiu este mic.
Structura de rezistentǎ din beton armat este cuprinsǎ in clasa de combustibilitate C0, rezistentǎ la foc. Planseul este rezistent la foc 2 h, peretii exteriori 2 h conform art. 2.4.39 din P118/99 editia a 2-a.
o Toate elementele constructive si de finisaj vor fi obligatoriu agrementate de Ministerul Lucrǎrilor Publice si Amenajǎrii Teritoriului (MLPAT).
o Limitarea propagǎrii focului si fumului se realizeazǎ prin dispunerea peretilor rezistenti la foc.
o Evacuarea fumului(desfumarea) si gazelor fierbinti este asiguratǎ in sistem natural - organizat prin ochiurile mobile ale ferestrelor.
o Cǎile de evacuare in caz de incendiu sunt dimensionate conform normativelor in vigoare.
o Toate elementele din lemn vor fi ignifugate si tratate corespunzǎtor.
o Nu se vor depozita pe traseul cailor de evacuare in caz de incendiu elemente voluminoase si mai ales inflamabile.
o Cǎile de acces, interventie si salvare in caz de incendiu(pietonale sau carosabile) pot fi utilizate de pompieri prin partea de nord a cladirii prin fata acesteia iar de cǎtre masinile acestora pe partea superioara a clǎdirii aceasta fiind la subsol sub partea carosabilǎ.
Nivelul criteriilor de performantǎ si timpii de sigurantǎ la foc
2.1 Riscul de incendiu
Riscul de incendiu este criteriul de performantǎ care reprezintǎ probabilitatea globalǎ de izbucnire a incendiilor, determinatǎ de interactiunea proprietǎtor specifice materialelor si substantelor combustibile cu sursele potentiale de aprindere in anumite imprejurǎri in acelasi timp si spatiu.
Valorile riscului de incendiu s-au apreciat la nivelul compartimentelor de incendiu stabilite functie de densitatea sarcinii termice, destinatia spatiului respectiv, de natura activitǎtilor desfǎsurate, comportarea la foc a elementelor de constructie scaracteristicile de ardere a materialelor utilizate.
2.1.1 Clase de combustibilitate si periculozitate
Activitǎtile de bazǎ si conexe desfasurate impugn prezenta pe teritoriul societǎtii a unei game variate de materiale si substante ce se incadreazǎ in clase diferite de periculozitate dupǎ cum urmeazǎ:
Clasa P1 - fǎrǎ periculozitate - materiale incombustibile care nu pot da nastere la reactii periculoase
lichide incombustibile in recipiente metalice
recipiente metalice goale
Clasa P2 - cu periculozitate redusǎ aparate electrice, ustensile electrice
* lichide incombustibile (apǎ mineralǎ si apǎ platǎ) in ambalaje de plastic (PET)
Clasa P3 - cu periculozitate medie - materiale cu combustibilitate medie si putere calorificǎ sub 27,5 MJ/kg
* lemnul din obiectele de mobilier
* confectii si tesǎturi cu polyester din tapiterii
Clasa P4 - cu periculozitate mare - hartie si cartoane utilizate ca ambalaje sau in activitate biroticǎ
* materiale plastice(policlorurǎ de vinil) sub formǎ de PET-uri
* aparatura electricǎ utilizatǎ in activitatea societǎtii
- Clasa P5 - cu periculozitate deosewbit de mare - substante spirtoase cu continut de alcool de min. 50% volum si a cǎror temperaturǎ de inflamabilitate este mai micǎ de 55 0C.
Diversitatea materialelor existente impune o sturturare atat a mǎsurilor de prevenire cat si a celor de stingere a incendiilor, tinandu-se cont de clasele de periculozitate enumerate si eventualele incompatibilitǎti ce pot apare.
2.1.2. Surse potentiale de aprindere si imprejurǎri favorizante
Pe teritoriul societǎtii se pot manifesta diverse surse de aprindere, care nainlǎturate la timp si in conditii favorabile conduc la incendii. Se mentioneazǎ:
a) Surse de aprindere cu flacǎrǎ - chibritul- cel mai obisnuit mijloc de obtinere a flǎcǎrii, poate constitui o sursǎ de aprindere in conditiile utilizǎrii gresite sau rǎu intentionate. Flacǎra de chibrit arde circa 20 secunde si poate atinge temperature de 600 0C. Actiunea negativǎ este direct proportionalǎ cu mǎrimea clasei de periculozitate din imediata vecinǎtate iind cǎ sursa este prezentǎ in intreaga incintǎ.
focuri in loc inchis - aprinse voluntar in diferite scopuri pot sǎ se propage la materialele si instalatiile combustibile din apropiere, initiind incendii dezvoltate. Cand temperature flǎcǎrii atinge 700-800 0C fenomenul de propagare a incendiului prin radiatii devine semnificativ. În perioada secetoasǎ nu trebuie neglijatǎ posibilitatea incendierii involuntare a resturilor vegetale uscate si neevacuate din incintǎ.
b) Surse de aprindere de naturǎ termicǎ - nu este cazul
c) Surse de aprindere de naturǎ electricǎ
arcurile electrice - pot conduce la suprasolicitǎri periculoase, rezultate din temperature mare produsǎ si cantitǎtile insemnate de energie disipatǎ in timp relative scurt si care pot provoca topirea elementelor metalice ale instalatiei si la aprinderea materialelor electrizolante combustibile(cauciuc, PVC etc.).
scurtcircuitul - contactul accidental fǎrǎ rezistentǎ ori printr-o rezistentǎ cu valoare micǎ a douǎ sau mai multe conductoare aflate sub tensiune.
d) Actiuni intentionate - nu trebuie neglijatǎ nici aceastǎ posibilitate de producere a unui incendiu, impunandu-se perfectionarea continuǎ a sistemului de supraveghere a incintei si a tuturor locurilor de muncǎ.
Analizand factorii prezentati se poate concluziona cǎ riscul de incendiu, raportat la destinatie, categoriile de pericol de incendiu si densitǎtile sarcinilor termice in conformitate cu prevederile art. 2.1.1. la 2.1.4. din Normativul P118/99 se prezintǎ astfel:
Cabinetul medical - RISC MIC DE INCENDIU
Cabinetul pregǎtitor - RISC MIC DE IJNCENDIU
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |