SURSE DE APRINDERE DE NATURA TERMICA

SURSE DE APRINDERE DE NATURA TERMICA

Se caracterizeaza prin nivelul termic ridicat, actionand fie in contact direct cu materialul combustibil (conductie termica), fie la distanta prin radiatie si convectie, in ambele cazuri ridicand temperatura materialului la valori superioare temperaturii de aprindere spontana. În aceasta categorie intra: obiecte incandescente (tigara, becurile electrice, topituri metalice etc.), caldura degajata de aparate termice, caldura degajata prin efectul termic al curentului electric.

În perioada de iarna, incendiile datorate mijloacelor de incalzire ocupa primul loc in statistici. Pe ansamblu se estimeaza ca incendiile datorate efectului termic, reprezinta peste 30% din numarul total al incendiilor.

PREZENTARE TEORETICA A FENOMENULUI FIZIC

RADIATIA

Radiatia termica este o forma particulara a transferului de caldura, in care purtatorul de energie este reprezentat de undele electromagnetice. Energia radianta ajunge pe un corp, o parte din ea, patrunde in acel corp, restul reflectandu-se la suprafata corpului. Rolul radiatiei este redus in initierea incendiului, dar mult mai important in evolutia si propagarea sa ulterioara in diferite zone ale incintei, departate fata de focarul initial.

CONDUCTIA TERMICA

Reprezinta transportul direct al caldurii in interiorul aceluias corp material. Acest mod de transmitere a caldurii este caracteristic corpurilor solide si joaca un rol initial in faza de initiere a incendiului:

prin contactul direct dintre un corp cu nivelul termic ridicat (sursa de aprindere) cu un material combustibil, caldura transmisa acestuia ii ridica temperatura pana la valoarea de aprindere spontana, cazul cel mai frecvent;

unele corpuri bune conducatoare, pot transmite caldura preluata de la un obiect incandescent sau in urma unei actiuni (sudura, taiere) la distanta - inclusiv in alta incinta - pana la contactul cu un material combustibil, provocand aprinderea lui.

CONVECTIA

Reprezinta transferul molar de energie intre un curent de fluid si suprafata unui corp solid. Caracteristica fluidelor, convectia este un fenomen complex ce intervine cu deosebire in propagarea incendiilor (prin miscarea ascensionala si ulterior deplasarea fumului si gazelor arse).

SURSE DE APRINDERE DATORATE CORPURILOR INCANDESCENTE

Corpurile incandescente (tigara, bacuri, topituri metalice), pot atinge temperaturi ridicate: 700-1500 C, prin acest nivel termic actionand ca sursa de aprindere a materialelor combustibile.

TIGARA

Incendiile datorate neglijentei fumatorilor (tigara uitata sau aruncata la intamplare pe materiale usor aprinzibile), reprezinta un procent relativ mic din ponderea incendiilor datorate acestei cauze. Se poate aprecia ca rolul tigarilor in initierea incendiilor este deseori supradimensionat, deoarece, in unele situatii, indeosebi in locuri publice, neconstatandu-se alta cauza plauzibila, se consemneaza drept sursa de aprindere tigara aprinsa aruncata din neglijenta de persoane necunoscute, fara a mai identifica probe sau autori. Mucul de tigara reprezinta o slaba sursa de aprindere si nu genereaza intotdeauna arderea materialelor combustibile cu care intra in contact, ci numai a unor materiale in conditii deosebite. Temperatura medie a unei tigari aprinse aruncate este de circa 550 - 600 C. Fenomenul periculos, care initiaza deseori arderea exploziva este aprinderea tigarii in atmosfera exploziva, de la o flacara de chibrit sau bricheta.

Un muc de tigara nestins va aprinde rareori materialele combustibile pe care ramane (tapiterie, iarba uscata s.a.). pe majoritatea materialelor de tapiterie o tigara aprinsa va arde pana la sfarsit, fara a le reaprinde. Materialele care se topesc sub influenta caldurii (cauciuc spongios, plastic, fibre sintetice) chiar inflamabile, nu intretin arderea mocnita. Astfel vor aparea mici adancituri in material, dar nu flacari. La multe materiale contactul cu mucul de tigara provoaca doar parlituri sau carbonizari locale.

Bumbacul, ca si alte tesaturi din materiale fibroase, favorizeaza procesul de ardere mocnita a resturilor de tigara. Materialele de tip bumbac 100% si cele in diferite combinatii cu poliester, celofibra vascoasa se aprind si ard mocnit pe diferite suprafete, fara aparitia flacarilor, dar cu degajarea unor cantitati apreciabile de fum si gaze toxice. Materialele din bumbac 100% se pot aprinde de la resturi de tigara chiar in 30 secunde, arzand mocnit in intregime. Timpul de initiere a arderii depinde de tipul si calitatea tigarii.

Dintre materialele testate numai putine s-au aprins. Astfel:

materialele de tip bumbac s-au aprins 67% s-au aprins in medie dupa 6-7 minute;

materialele de tip bumbac 50%, PE 50% s-au aprins dupa 5-10 minute si au ars mocnit, pe portiuni limitate;

materialele realizate in intregime din fire si fibre sintetice (vascoza, relon, PE, PA) se termodegradeaza sub forma de topitura, care nu se aprinde;

rumegusul arde mocnit 2-3h., dupa care are loc aprinderea cu flacara (posibilitatea fiind insa redusa;

talasul de lemn se aprinde cu flacara dupa 1-2h., dar in cazuri rare (functie de gradul de maruntire si cu curenti de aer favorabili);

hartia se aprinde in circa 40-50 minute, functie de umiditate si greutate volumica (cartonul, cartonul ondulat se aprind mai greu);

paiele, fanul, se aprind dupa 30-45 minute - numai in stare uscata -

materialele de liziera de padure (frunze, materiale vegetale s.a.) se aprind dupa 2-2,5 ore in functie de umiditate;

Aceste determinari experimentale indica posibilitatea teoretica a unui muc de tigara de a initia aprinderea unor anumite tipuri de materiale. În astfel de cazuri initierea incendiilor are loc, de regula dupa amiaza si noaptea.

În intreprinderi, depozite, magazine, sectii de productie, ateliere, etc. tigarile aprinse sunt aruncate sau lasate din neglijenta la ora inchiderii, respectiv inainte de culcare. Încaperile fiind inchise, aportul aerului proaspat din exterior este redus. În timpul arderii mocnite, ce poate dura cateva ore, se degaja o mare cantitate de caldura ce incalzeste aerul din interior, favorizand intensificarea arderii. Arderea mocnita se transforma brusc intr-o ardere cu flacara si apoi intr-un incendiu dezvoltat numai in cazul unei alimentari bruste cu aer (spargere geam, deschidere usi sau ferestre, curenti de aer, ventilatie s.a.). De retinut este faptul ca, intr-o incapere inchisa, un rest de tigara lasat pe un material combustibil nu poate initia un incendiu dezvoltat intr-o perioada scurta de timp (15-20 minute), cauza unui incendiu fiind cu totul alta. Perioada de 1-3 ore este mai probabila in considerarea tigarii drept sursa de posibila de aprindere in incendiul produs. Trebuie luat insa in considerare posibilitatea initierii unui incendiu de la flacara de chibrit utilizat pentru aprinderea acesteia.

Pot fi mentionate si unele cazuri mai des intalnite:

resturi de tigari aruncate in cosuri pentru hartii;

resturi de tigari aprinse aruncate in scrumiere in care se afla si alte deseuri de hartie, amplasate in apropierea unor materiale usor aprinzibile (de ex. perdele);

resturi de tigari aruncate in lanurile de cereale;

- incendiile datorate fumatorilor adormiti in pat cu tigarile aprinse reprezinta un grav pericol social. Asternutul este de obicei din bumbac, este aprinzibil si capabil sa sustina arderea mocnita a restului de tigara timp indelungat. Vizionarea programelor la televizor , mai ales in conditii de oboseala, faciliteaza adormirea persoanelor cu tigara aprinsa.

De regula, aceste incendii sunt insotite si de fenomene secundare periculoase: fie intoxicare cu dioxid de carbon, agravat de faptul ca multi din acesti fumatori sunt in stare avansata de ebrietate, sau bolnavi imobilizati la pat, fie stari psihologice de confuzie si panica la trezire brusca, ce au ca urmare aruncarea obiectelor aprinse pe geam sau pe coridor crescand riscul de propagare a incendiului la alte structuri combustibile (in loc de inchiderea ferestrelor si a usilor si incercarea de stingere cu apa sau anuntarea pompierilor militari).

BECURILE INCANDESCENTE

Sursa de aprindere in unele incendii o constituie temperatura ridicata (200 C) atinsa la nivelul balonului de sticla.

Incendiile de acest tip sunt posibile in magazii, depozite, pivnite, oficii unde prin aglomerarea marfurilor, indeosebi prin asezarea prin stive inalte, ambalaje vechi sau alte materiale combustibile ajung in apropiere de becuri incandescente. Producerea incendiului este favorizata si de ventilatia restransa ce impiedica evacuarea caldurii becului, precum si depunerile de praf, pulberi, scame s.a.

Un risc mai mare il prezinta:

- amenajarile din vitrine, unde este favorizata acumularea caldurii (spatiul fiind inchis) si unde, uneori, pot fi prezente substante inflamabile (parfumuri, spray-uri etc);

utilizarea abajururilor din materialele combustibile, indeosebi plastice, textile si de hartie

care se aprind supuse o perioada mai mare de timp caldurii becului;

utilizarea becurilor incandescente in medii explozive;

arce provocate de becuri in dulii;

suspendarea becului de cablul de alimentare (ce favorizeaza aparitia unor defectiuni in cablu)

Datorita temperaturii degajate de becurile incandescente aprinse timp indelungat, frecvent se termodegradeaza duliile si aplicele din mase plastice aflate deasupra balonului din sticla, ceea ce poate duce la producerea de scurt circuite

BROCURI DE SUDURA SI PARTICULE INCANDESCENTE

Brocurile de sudura si particulele de material topit rezultate in urma operatiunilor de sudura, lipire, taiere, formeaza o categorie aparte, ce nu poate fi identificata cu scanteile mecanice (rezultate din operatiuni mecanice si care au un potential termic mai scazut) sau particule incandescente proiectate de gazele arse prin cosuri.

Datorita faptului ca cele mai multe metale au densitatea mare, particulele de metal cad repede (spre deosebire de bucatile de lemn sau de hartie aprinsa ce pot fi purtate de vant sau curenti de aer). Un astfel de broc de sudura de sudura poate ajunge pana la o distanta de 10 m. de punctul de lucru si la o temperatura de 500 - 800 C putand deci initia incendii si la etajele inferioare.

Se constata ca incendiile datorate acestei surse de aprindere au inca o frecventa foarte mare si provoaca deseori pagube materiale.

SCÂNTEI DE LA LOCOMOTIVE SI VEHICULE AUTO

Scanteile de la locomotive au disparut complet din statistici ca sursa de aprindere, odata cu retragerea din circulatie a mijloacelor ce le generau: locomotivele cu abur, putand fi evidentiate doar ca posibilitate, in cazul unor trasee secundare, muntoase, izolate in care acestea se mai folosesc.

Tractoarele si autocamioanele si mai putin alte tipuri de vehicule, folosite necorespunzator pe lanuri, miristi, depozite de furaje, paduri au provocat deseori incendii. Iesirea scanteilor pe teava de esapament este greu vizibila in cursul zilei, iar aprinderea este favorizata de gradul de uscaciune si inaltimea vegetatiei, natura solului, taria si directia vantului.

JAR, CENUSA, ZGURA DE LA SOBE

În conditiile in care depozitarea si stingerea acestor reziduuri solide ale arderii nu are loc conform normelor si instructiunilor, datorita potentialului termic inca ridicat pe care-l poseda, poate avea loc, prin contact accidental (favorizat de vant sau curenti de aer sau prin deversarea neobservata a continutului) cu materiale combustibile, aprinderea acestora (fan, talaj, resturi vegetale, menajere sau textile). De regula, majoritatea incendiilor de acest tip sunt exterioare, dar pot fi si interioare in cazul in care jarul si cenusa au cazut din focar pe pardoseala sau materiale combustibile.

EXEMPLE DE INCENDII DATORATE CORPURILOR INCANDESCENTE

1) 16. 01. 2003 Ghiurca Alexandru din Turda. Jar cazut din soba metalica ramasa nesupravegheata. Pagube de 10 mil. lei.

2) 17. 01. 2003 Hirit Emanuel din comuna Sandulesti . Persoana neidentificata, a aruncat o tigara la intamplare langa un depozit de furaje. Pagube de 6 mil. lei.

3) 20. 03. 2003 Lup Victor din Cluj - Napoca. Incendiul s-a propagat de la o tigara lasata de proprietar neglijent in apropierea materialelor combustibile. Au ars: 1 fotoliu, 1 pat, perdeaua, lenjerie, haine. Pagube:10 mil. lei, plus degradarea apartamentului.

RECOMANDARI PREVENTIVE

Conform Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor:

Ø   Este interzis fumatul in locuri cu risc de incendiu, stabilite ca atare prin reglementari specifice sau prin dispozitii scrise ale persoanelor fizice sau juridice abilitate.

Ø   Locurile unde este permis fumatul se doteaza (lada de nisip, vas cu apa, scrumiere, stingator, etc) si dupa caz se marcheaza conform reglementarilor specifice.

Ø   Depozitarea in gropi speciale a cenusii, jaratecului, iar pe vreme de vant, stingerea cu apa.

Ø   Supravegherea permanenta a operatiunilor tehnologice cu materiale in stare de incandescenta.

Ø   Interzicerea utilizarii lampilor cu incandescenta neprotejate in zone cu pericol de incendiu.

Ø   Protejarea lampilor cu incandescenta cu globuri si gratare de protectie.