UNIVERSITATEA "STEFAN CEL MARE" SUCEAVA

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRATIE PUBLICA

SPECIALIZAREA C.I.G.

ANUL II GRUPA I

PROIECT STATISTICA

STUDIU DE CERCETARE STATISTICA ASUPRA

MOTIVATIEI PLECARII IN STRAINATATE

MEMORIU JUSTIFICATIV

Dinamica societatii actuale romanesti - si desigur a orasului

SUCEAVA - in care schimbarea este un fenomen constant, face simtita din

ce in ce mai mult necesitatea unei lucrari de referinta care sa constituie un

un punct de informare sigur, atat cat se poate, pentru societate.

Lucrarea de fata isi propune sa raspunda acestei necesitati, sa

fie de un ajutor real tuturor celor care cauta solutii rapide la diversele pro-

bleme practice ale vietii cotidiene.

Speram ca am reusit , sa sintetizam intr-o forma accesibila si sa

punem in valoare numaroase valori sociale si demografice ale municipiului.

SUCEAVA are o suprafata de 5210 ha si 105865 locuitori, 3386

cetateni sunt plecati peste hotare, sunt aproximativ 10000 agenti economici

remarcandu-se continuarea tradutiilor in activitati specifice, cum ar fi cele

de prelucrare a lemnului, de producere a mobilei, dar si dezvoltarea servi-

ciilor sociale si generale (activitatile medicale, serviciile imobiliare ,SER-

VICIILE DE TRANSPORT INTERN SI INTERNATIONAL,reparatiile, di-

vertismentul).

Acest proiect ~ cercetarea statistica a cererii de plecare in strai-

natate ~ nu se opreste numai la nivelul informatiilor ci si la una din pro-

blemele cu care se confrunta societatea, in general, sucevenii, in special

si anume plecarea in strainatate pentru cauze si motive care se vor regasi

in acest proiect.

O astfel de initiativa nu poate decat sa ne bucure, mai ales in

contextul in care este necesar sa promovam elementul nou, modern si in

special util.

MEMBRII ECHIPEI,

Studiu statistic de cercetare a motivatiei plecarii in strainatate

Plecarea in strainatate reprezinta acum, la inceput de mileniu trei, un dinamic sector de activitate si, in acelasi timp, un important generator de munca.

Plecarile in strainatate sunt determinate de factori endogeni cat si de factori exogeni, care au o legatura,dircta sau mai putin directa cu acestea, dar a caror influenta este determinanta pentru cererea potentiala de plecare peste hotarele tarii. In categoria acestor factori pot fi incluse:

* situatia economica a tarilor in care se doreste a se ajunge;

* schimbarile demografice si sociale dintr-un areal geografic;

* instabilitatea legislatiei si situatiei politice;

* nivelul de trai;

* progresul tehnic si protectia mediului.

Putem afirma astfel, ca cererile de plecare in strainatate atat la nivelul Romaniei, cat si la nivelul municipiului Suceava sunt influentate, in principal, de schimbarile care au stat la baza evolutiei societatii romanesti mai ales incepand cu anul 1990 .In acesti 14 ani restructurarea economica, incercarea de trecere de la un sistem centralizat la unul bazat pe regulile economiei de piata, costurile specifice unei asemenea tranzitii(inflatia, somajul si coruptia in primul rand) au efecte uneori incontrolabile asupra mecanismelor socio-economice. Realitatea sociala este constituita din structuri , forte si conditii 'obiective'- existente in afara constiintei si vointei individului - dar si intr-o componenta subiectiva .

Oamenii traiesc , muncesc si se relizeaza in si prin contextul si problematica vietii sociale , laolalta si in interactiune cu semenii lor.Astfel prin experienta de zi cu zi ajugem ca, pana la un punct, fiecare dintre noi sa fie un 'expert'in problemele ridicate de spatiul de munca si de viata nemijlocit .

Prin insasi evolutia sa de-a lungul istoriei omul a dovedit ca-si doreste tot mai mult nemultumindu-se niciodata cu ceea ce are.

In epoca contemporana statutul social , realizarea profesionala si materiala , reprezinta obiective mai mult sau mai putin usor de atins .

Fie ca-si doresc sa traiasca mai bine sau sa li se recunoasca meritele profesinale , oamenii lupta zi de zi cu niste 'mori de vant'ale vremurilor noastre materializate in birocratie , coruptie , indiferenta si multe alte parti 'pozitive' ale societatii romanesti.

Aceste rasturnari de valori,aceste conflicte dintre mentalitatea noilor generatii cu cea existenta deja au stat la baza dezvoltarii firmelor de transport international si implicit la cresterea numarului celor ce doresc sa plece din tara din diverse motive.

Dupa 1989 romanii au vazut in trecerea granitelor o sansa de a se realiza profesional si material. Asemenea celorlalti cetateni ai tarii, sucevenii au fost 'contaminati de microbul' plecarii in strainatate.

In mod sigur nu sunt de condamnat , ci dimpotriva de admirat pentru curajul de-si a lua viata in propriile maini , de a o lua de la capat intr-o tara straina , departe de cei dragi.

. O consecinta a dependentei producatorului de piata este aceea ca intreprinderea sau organizatia de transport international sa asigire satisfactia maximala a cerintelor consumatorilor.Rezolvarea acestei probleme porneste de la un studiu al pietei.Acest studiu constituie o cecetare stiintifica aprofundata a pietei, intr-o viziune temporala globala, examinand nu numai evolutia ei in trecut si in prezent, ci si mai ales evolutia ei viitoare.

Prin acest studiu se doreste prezentarea mai multor elemente legate de plecarile in strainatate si anume:

* cunoasterea situatiei actuale de pe piata;

* analiza cererilor de parasire a tarii ;

* studiul motivatiilor cetatenilor care doresc sa ajunga in alte tari;

* preferintele acestora (tara aleasa ca destinatie, modul de a ajunge acolo);

* cercetarea opiniilor si optiunilor diferitelor categorii de cetateni ai municipiului Suceava dornici sa ajunga in alte tari.

Astfel conceput studiul poate oferi raspunsuri la o serie de intrebari (probleme), fundamentale de exemplu:

* Exista un interes pentru plecarile din tara?Daca exista care este acesta?

* Cine influenteaza comportamentul celor ce doresc sa ajunga pe alte meleaguri?

* Ce categorii sociale doresc sa paraseasca tara?

Astfel de cercetari pot furniza numeroese informatii, informatii care vor contribui la consolidarea unor strategii care sa permita gasirea de solutii la probleme diverse, prezente sau viitore.

Pasii parcursi pentru realizarea acestei cercetari sunt :

1. Definirea temei de cercetare .

2. Stabilirea populatiei cercetate si a teritoriului in care se desfasoara ancheta.

3. Alegerea tipului de cercetare .

4. Prezentarea ipotezelor si a obiectivelor cercetarii.

5. Stabilirea marimii esantionului si a caracteristicilor de interviu.

6. Pregatirea chestionarului si a operatorilor de interviu.

7. Realizarea pre-anchetei si selectia operatorilor de interviu.

Intr-un cuvant studiul pietei reprezinta mijlocul prin intermediul caruia intreprinderile sau organizatiile de transport isi definesc intreaga lor politica de marketing si pe baza caruia urmeaza a fi luate decizii de actiune pe piata.

1.1. Definirea temai de cercetare

In cele mai multe cazuri, teme de cercetare se impune sociologului prin constrangeri exterioare(institutionalizate sau de alta natura), asa incat ea nu deriva in chip natural din preocuparile sale stiintifice anterioare, venind deci ca o prelungire a acestora in scopul testarii unor ipoteze cu rol explicativ pentru fenomenele anterior cercetate sau al detalierii unor cunostinte descriptive deja utilizate. Sociologul este deseori chemat sa raspunda solicitarilor din partea unor beneficiari ce-i pun in fata o problema descrisa in limbajul curent si in termeni foarte putin precisi. Asa se face ca prima lui sarcina este aceea de circumscrie foarte clar aceasta problema, operatie care presupune definirea riguroasa a conceptelor de lucru si delimitarea zonei din realitatea empirica supusa investigatiei.

Studiul efectuat cuprinde o multitudine de aspecte privitoare la intentiile (precum si motivele care stau la baza acestora) care ii determina pe cetatenii municipiului SUCEAVA sa paraseasca tara, unele din acestea au fost amintite anterior.

Sintetizand elementele analizate in acest studiu ajungem la concluzia ca acestea pot fi cuprinse intr-o tema de cercetare numita generic STUDIU STATISTIC DE CERCETARE A CERERII DE PLECARE IN STRAINATATE.

1.2. Stabilirea populatiei cercetate si a teritoriului in care se desfasoara ancheta

Problemele metodologice ale anchetelor se pot clasifica in trei mari grupuri:

* de la cine se culeg informatiile;

* ce metode trebuie folosite pentru culegerea lor;

* cum vor fi prelucrate, analizate si interpretate.

Primul pas consta totdeauna in definirea populatiei care urmeaza sa fie cuprinsa.

Populatia statistica, denumita si colectivitate statistica, reprezinta totalitatea elementelor de aceeasi natura, care au trasaturi esentiale comune si care sunt supuse unui studiu statistic.

In acest studiu ancheta trebuie sa cuprinda populatia civila adulta din municipiul Suceava,in cursul anului 2004.

1.3. Alegerea tipului de cercetare

Ar fi bine daca am putea incepe cu o definire clara a ceea ce se intelege prin 'ancheta sociala'. De fapt o astfel de definire ar fi atat de generala incat i-ar anula scopul (acela de a furring informatii, avand astfel un scop descriptiv). Deoarece insusi termenul si metodele legate de ea se aplica intr-o varietate foarte larga de cercetari, incepand de la analizele clasice asupra saraciei, de acum 50 ani, pana la sondajele asupra opiniei publice efectuate de Institutele Gallup, anchetele pentru planificarea oraselor, cercetarea pietei activitatea Observarii Globale (Mass Observation), precum si nenumaratele investigatii organizate de institutii de cercetare.

Continutul concret, singurul factor comun al anchetelor, este ca toate se ocupa cu caracteristicile demografice, cu mediul social, cu activitatile, opiniile sau atitudinile unui anumit grup de oameni.

Ancheta presupune un schimb de informatii, o comunicare intre cercetator si anumite 'elemente' (indivizii umani) ale 'realitatii sociale' investigate, primul fiind cel care, prin intermediul chestionarului, provoaca un comportament verbal din partea celor din urma.

Transmiterea informatiilor de la persoanele chestionate spre cercetator se poate realiza, in principiu, prin doua modalitati fundamental diferite :

* ancheta orala sau directa;

* ancheta in scris sau ancheta prin autocompletarea (autoadministrarea) chestionarului.

Ancheta orala sau directa imbraca doua variante principale de realizare:

1. ancheta fata in fata -se realizeaza fie la domiciliu, fie la locul de munca sau in scoli, facultati , pe strada sau la iesirea de la manifestari colective : spectacole, concerte,meciuri, etc;

2. ancheta prin telefon.

Principalele avantaje ale acestei anchete sunt:

* rapiditate;

* arie de actiune;

* costul;

* fiabilitatea;

* realizarea studiului pilot in conditii reale;

* controlul constant al terenului.

Ancheta indirecta se poate realiza de asemenea prin mai multe tehnici cea mai utilizata fiind ancheta prin posta.

Comparativ cu ancheta orala, cea prin autoadministrare are avantajul costului mult mai redus,se inlatura influienta perturbatoare a operatorului,se inlatura greselile de inregistrare si interprtare datorate operatorului.

Ancheta in scris are si o serie de neajunsuri, si anume:

nu avem nici o certitudine ce persoana aleasa de noi este cea care raspunde la chestionar;

se pierde spontaneietatea raspunsurilor, se 'confectioneaza' raspunsuri in conformitate cu ceea ce subiectul crede ca se astepta de la el;

acesta tehnica de ancheta genereaza o proportie mai mare de nonraspunsuri,comparativ cu cea orala;

se pierde o mare cantitate de informatii;

nu avem nici o sansa sa eliminam ambiguitatea, imprecizia sau incompletitudinea unor raspunsuri.

Metoda sondajului poate sa salveze timp si bani oferind informatii despre seturi largi de date fara ca sa fie necesara observarea si cercetarea tuturor elementelor ce alcatuiesc colectivitatea.Procesul va cuprinde atunci doua etape:

* etapa descriptiva,in care se culeg date si se calculeaza indicatorii ce caracterizeaza subcolectivitatea analizata;

* etapa inferentiala,in care rezultatele obtinute pentru aceasta subcolectivitate se extind,in termeni probabilistici,la colectivitatea generala.

Este de mentionat faptul ca, daca metodele statistice descriptive pot fi aplicate atat unei colectivitati totale cat si uneia partiale, in schimb etapa de inferenta statistica este specifica cercetarii prin sondaj.

Avantajele cercetarii statistice prin sondaj ca opusa unei cercetari statistice totale sunt incontestabile.

Principalul avantaj al metodei sondajului statistic consta in faptul ca aceasta metoda este aplicabila in toate cazurile in care se urmareste realizarea unei economii de resurse banesti,de munca si de timp(care in ultima instanta inseamna tot economie de bani)pentru obtinerea unui volum de informatii necesar si suficient,cu grad de exactitate acceptabil.Este evident mai ieftin sa fie cercetate 50 de unitati statistice in loc de 500 sau 5000,chiar daca,pe o unitate statistica cercetata ,costul poate sa fie mai ridicat datorita chel-tuielilor suplimentare determinate,de pilda,de selectarea esantionului.

Un alt avantaj al utilizarii sondajului statistic este faptul ca programul cercetarii poate sa fie mai amplu,iar informatiile detaliate trebuie sa fie culese doar de la unitatile statistice selectate in esantion.Acest lucru permite o caracterizare mai profunda a fenomenelor studiate prin metode statistice.De asemenea,in etapa de culegere a datelor se poate folosi un personal de calificare superioara,ceea ce poate determina reducerea erorilor de observare.

Nu in ultimul rand,trebuie subliniat faptul ca sondajul statistic devine absolut necesar si imperativ atunci cand prin cercetarea statistica se distrug unitatile statistice supuse analizei,ca de pilda in controlul statistic al calitatii productiei,la verifica-rea calitatilor organoleptice ale produselor.Totodata,sondajul statistic poate fi utilizat pentru verificarea programului unei observari totale si pentru verificarea si testarea unei ipoteze statistice.

Termenul de'sondaj'este,in general,sinonim cu cel de 'cercetare selectiva' sau de 'esantion(are)'.

Cumparatorul alege prin sondaj un obiect dintr-o multime spre a-i testa calitatile,profesorul verifica prin sondaj cativa elevi sa vada daca au inteles lectia predata etc.Ideea sondajului este deci aceea de a reduce populatia statistica efectiv cercetata la o parte(mica)a ei,capabila sa reprezinte caracteristicileintregului.

In domeniul investigatiilor sociale,se utilizeaza frecvent expresia de 'sondaje de opinie' sau 'sondaje de opinie publica' pentru a se desemna un anume gen de ancheta,si anume cea efectuata pe diferite probleme de mare interes public si care urmareste,in principal,sa surprinda opiniile (parerile,atitudinile,evaluarile etc.)oamenilor legate de aceste probleme.

Sondajele de opinie,asa cum le arata si numele,sunt centrate pe aspectul opinional si pe probleme ce suscita un larg interes de public.Ele urmaresc sa evidentieze ceea ce 'cred'.'gandesc','simt', 'apreciaza','intentioneaza sa faca'oamenii.

Sondajele de opinie sunt anchete sociologice cu un pronuntat caracter descriptiv care se realizeaza intr-un timp foarte scurt,cu chestionare simple si clar stucturate si pe esantioane care sa asigure o reprezentativitate rezonabila si se realizeaza la comanda unui benificiar.Rezultatele acestora sunt prezentate beneficiarului sau publicului larg intr-o forma simpla.

Sondajele de opinie sunt,intr-o societate democratica,nu doar o componenta a cunoasterii stiintifice a socialului,ci parte inseparabila din viata societati,un reper in evaluarea diverselor elemente ale 'mecanismului' social si puncte de sprijin pentru ajustarea strategiilor si tacticilor fortelor politice.

1.4. Prezentarea ipotezelor si a obiectivelor cercetarii

Orice studiu sau cercetare trebiue sa aiba foarte bine stabilite ipotezele si obictivele.

In afara precizarii ipotezelor chestionarul nu are nici o valoare chiar si cele mai simple intrebari sunt stabilite in conformitate cu ipotezele prestabilite chiar daca acestea sunt mai mult sau mai putin clar conturate.

Astfel termenul de 'sondaj' defineste un proces, o activitate de strangere si prelucrare a informatiilor in scopul verificarii ipotezelor emise anterior, precum si de formulare a unor solutii de rezolvare a problemelor sociale. Aceasta activitate presupune un demers metodologic precum si existenta posibilitatii cuantificarii informatiilor, in vederea prelucrarii lir.

Pentru a fi considerate valide ipotezele trebuie sa indeplineasca trei conditii:

- verificabilitatea;

- specificitatea;

- conformitatea.

Ipoteza reprezinta relatia dintre doua sau mai multe variabile, iar in cazul acestui studiu ipotezele sunt urmatoarele:

- sucevenii pleaca in strainatate, in principal, pentru suplinirea veniturilor pe cere le realizeaza;

- plecarea la munca in strainatate este determinata de conditiile socio-economice

- aparitia unui adevarat fenomen social in ultimii 5-6 ani (in Suceava);

- in majoritate, sucevenii pleaca pentru a-si asigura o baza materiala solida pe care sa se bazeze la intoarcere si nu pentru a-si continua viata si activitatea in afara tarii;

Pe baza acestor ipoteze de lucru (ipoteze de cercetare) se stabilesc obiectivele studiului:

- stabilirea intensitatii dorintei de a pleca;

- stabilirea elementelor care ii determina pe suceveni sa se gandeasca la plecare;

- stabilirea structurii populatiei ce are intentia de a pleca in functie de sex, varsta, studii, veni pe membru de familie, etc;

- gasirea unor solutii pentru stoparea acestui fenomen;

- stabilirea destinatiilor preferate si a conditiilor in care sucevenii intentioneaza sa plece.

1.5. Stabilirea marimii esntionului si a caracteristicilor acestuia

Una din cele mai importante probleme este cea legata de esantionare sau selectie. Desemnam prin acesti termeni - considerati sinonimi - setul de operatii cu ajutorul carora, din ansamblul populatiei vizate de cercetare, se alege o parte, numita esantion, parte ce va fi supusa in mod nemijlocit investigatiei.Alegerea trebuie facuta de asa maniera incat, prin intermediulacestui studiu redus, sa se obtina concluzii cu valabilitate generala, adica dand seama de caracteristicile intregului univers de indivizi constituienti ai populatiei.

Esantionul trebuie sa posede o calitate esentiala, numita reprezentativitate, care consta in capacitatea lui de a reproduce cat mai fidel structurile si caracteristicile populatiei din care este extras.

Gradul de reprezentativitate a esantionului depinde, in principal, de urmatoarele aspecte:

1. Caracteristicile populatiei - multimea acestor caracteristici este reprezentata de intrebarile din chestionar, fiecare intrebare realizand distributia indivizilor pe cel putin o scala, de tip calitativ sau cantitativ. Pentru estimarea unor valori ale caracteristicilor in raport cu care populatia este omogena, va fi nevoie de un numar mic de indivizi. Sau, daca numarul acestora este dat, esantionul va fi mai reprezentativ (in sensul precizat mai sus) pentru acele caracteristici care evidentiaza o mai mare omo- genitate si, invers, va fi mai putin reprezentativ pentru cele ce determina o eterogenitate ridicata.Pentru a caracteriza nivelul de omogenitate (eterogenitate) a unei populatii, se foloseste indicatorul de dispersie cel mai raspandit: abaterea standard. Diversele formule matemetice prin care se exprima eroarea de esantionare arata ca aceasta este direct proportionala cu marimea abaterii standard, deci cu nivelul de dispersie a indivizilor in jurul mediei.

2. Marimea esantionului - reprezentativitatea creste odata cu cresterea numarului de indivizi cuprinsi in esantion. Numai ca sporul de reprezentativitate nu este direct proportional cu cresterea volumului esantionului.

3. Procedura de esantionare folosita.

Cele mai intalnite procedee de esantionare sunt:

a) Esantionarea aleatoare;

b) Esantionarea dirijata;

c) Esantionarea mixta.

a)Esantionarea aleatoare constituie modelul de baza utilizat pentru asigurarea reprezentativitatii.Se bazeaza pe principiul tragerii la sorti si exclude orice element subiectiv in formarea esantionului.

Stabilirea esantionului in acest gen de esantionari se realizeaza prin trei procedee:

- procedeul tragerii la sorti;

- procedeul cu numere intamplatoare;

- procedeul esantionarii mecanice.

b) In cazul esantionarii dirijate alegerea unitatii se face de catre persoanele care culeg datele. Datorita subiectivismului cercetatorilor astfel de selectii sunt mai rar utilizate.

c) Esantionarea mixta combina principiul esantionarii intamplatoare cu cele ale esantionarii dirijate. In aceasta situatie se imparte colectivitatea in grupe tipice dupa o anumita caracteristica si apoi se extrag la intamplareunitati din fiecare grupa.

In cadrul acestui studiu, dimensionarea esantionului a insemnat luare in considerare a cetatenilor din Municipiul SUCEAVA in anul 2004. Din totalul cetatenilor din municipiul Suceava 3386 suceveni au parasit deja hotarele Romaniei astfel :

Tabel 1. Structura populatiei plecate in strainatate

In esantionul de persoane supus cercetarii, s-a dorit respectarea proportionalitatii dintre persoane, in functie de varsta. De asemenea, unul din factorii care stau la beza respectarii proportionalitatii este structura persoanelor in functie de sex, structura care se regaseste in Tabel 2:

In stabilirea marimii esntionului supus cercetarii exista o serie de factori de conditionare, precum : gradul de omogenitate a colectivitatii, marimea erorii de probabilitate si probabilitatea cu care se garanteza rezultatele, timpul afectat culegerii datelor si, nu in cele din urma, resursele financiare aferente cercetarii.

In principal datorita motivelor financiare, nu s-a putut mari volumul esantionului in scopul reducerii erorii de selectie, motiv pentru care eroarea maxima admisa de 5% a fost tinta studiului, in scopul asigurarii reprezentativitatii efectuate.Considerand probabilitatea de garantre a rezutatelor de 95% (t = 1,96) pentru eroarea de 5%, volumul esantionului a fost determinat dupa formula:

t² p(1 - p) 3,8416 x 0,5 x (1 - 0,5)

n = = = 385 unde:

w 0,0004

n = marimea esantionului;

t = coeficientul care corespunde probabilitatii cu care se garanteaza rezultatele;

p = proportia componentelor din esantion care poseda caracteristica cercetata;

w = eroare limita acceptata.

Limitele studiului

Desigur ca rezultatele obtinute in urma cercetarii efectuate ar putea fi mult imbunatatite, incluzand elemente mult mai nuantate asupra motivatiei si comportamentului persoanelor care au intentia sa plece, asupra preferintelor si destinatiilor, a posibilitatilor reale ale intregii populatii a municipilui Suceava de a practica parasirea tarii.Acest fapt s-ar realiza daca cercetarea ar fi vizat un esantion mai vast, extras din intreaga populatie a municipiului Suceava.Din considerente financiare si de timp, studiul intreprins s-a indreptat doar spre acele persoane care prefera sa plece din Romania.Prin urmare, unitatea de observatie a reprezentat-o persoana in cauza aflata in momentul realizarii studiului intr-una din unitatile de cazare de pe raza municipilui Suceava.

Structura esantionului dupa principalele variabile independente

Deoarece persoanele care dorec sa paraseaca tara difera in functie de mai multi factori (nivelul veniturilor, pozitia sociala, varsta) atentia a fost concentrata asupra persoanei care efectueaza calatoria, re-alizandu-se o structurare a esantionului dupa varsta, sex, ocupatia profesionala, numar de persoane din gospodarie, venitul net, nivelul educatiei, nationalitate.

Dorintele si nevoile persoanelor care doresc sa plece din tara se modifica in raport cu varsta datorita schimbarii mentalitatii pe masura innaintarii in varsta. In tabelul urmator este prezentata populatia pe categorii de varsta:

Tabel 2.Populatia stabila pe grupe de varsta

Chiar daca in cazul majoritatii bunurilor de consum, sexul persoanelor reprezinta un criteriu ese-ntial de segmentare a pietelor, in cazul firmelor de transport international importanta sexului este mult mai redusa.

Varsta

Total

Sex Feminin

Sex Masculin

Tabel 3.Populatia stabila in functie de sex pe grupe de varsta

In cadrul prezentei cercetari, persoanele care domina in randul turistilor suceveni intervievati, sunt acelea care apartin grupelor de varsta 15-19 de ani si 30-34 (50,3%)

Nivelul de educatie este un criteriu socio-demografic foarte important, intre acesta si cererea de plecare functionand o relatie direct proportionala.Populatia fara scoala si cea cu studii primare reprezinta o clientela firava pentru agentul de turism, in timp ce persoanele cu studii superioare constituie clientela de baza .

Tabel 4. Structura esantionului in functie de ultima scoala absolvita

Conform cu datele statistice din tabelul 4, structura esantionului in functie de ultima scoala absolvita plaseaza pe primele locuri (in functie de nr pop.) persoanele cu studii superioare si pe cei care au absolvit liceul.

Referitor la statutul profesional al componentilor esantionului (tabelul 5) se evidentiaza faptul ca

pe prima pozitie se afla personalul cu studii superioare.

Tabel 5. Structura esantionului in functie de statutul profesional

Toate cele 36 de intrebari se adreseaza persoanelor cu domiciliul in municipiul Suceava, care intentioneaza sa plecein afara tarii.Deoarece reusita unei anchete statistice pe baza de sondaj depinde in mare masura de seriozitatea conceperii chestionarului, acesta trebuie sa incepa cu precizarea foarte clara si detaliata a problemei de cercetat.Asa dar trebuie sa existe o cunoastere prealabila a problematicii vizata de ancheta,eficienta instrumentului depinzand de soliditatea acestor cunostinte.

O alta problema este traducerea indicatorilor in intrebari si asezarea lor in chestionar, adica ceea ce tine de "tehnologia" redactarii unui chestionar. In acest caz, o cerinta elementara este utilizarea unui limbaj care sa fie inteles de tota lumea, de unde deriva necesitatea de a putea comunica cu toti subiectii si din aceea de a-I supune pe toti la aceiasi "stimuli".Trebuie folosite cele mai simple cuvinte, cele mai simple expresii si a unor fraze cat se poate de scurte.

Se insista apoi asupra faptului ca, in constructia chestionarului, se va tine seama si de populatia careia se ii sunt adresate intrebarile. Acest lucru este valabil, mai intai, la nivelul general, de ansamblu al cercetarii cand populatia supusa studiului este definita prin anumite caracteristici ce-i sunt proprii, dar si la nivele particulare, generate de logica interviului.

Nu toate intrebarile dintr-un chestionar trebuie sa se adreseaze tuturor persoanelor din esantion.In functie de raspunsurile la o intrebare, se obtin diferite subcategorii de populatie, cu caracteristici specifice, carora tebuie sa li se adreseze intrebari specifice. Apar, asadar, in majoritatea chestionarelor asa-numitele intrebari filtru.

Problemele care trebuie rezolvate in aceata faza a anchetei sunt:

cele de cotinut, legate de alegerea indicatorilor (necesari si suficienti) pentru descrierea fenomenului si a relatiilor sale esntiale cu alti factori sociali;

cele de forma, adica de transpunere a indicatorilor in intrebari standardizate, privitor la invelisul lor verbal, la modul de adresare si la cel de inregistrare a raspunsurilor - presupun genuri de cunostinte diferite: primele teoretice iar celelalte metodologice.

In ceea ce priveste numarul optim de intrebari ce ar trebui sa formeze un chestionar trebuie evaluat timpul mediu reclamat de completarea efectiva a chestionarului.de exemplu, un chestonar aplicat "in picioare" nu poate sa rapeasca subiectului mai mult de 10-15 minute.Ancheta clsica desfasurata la domiciliu poate dura chiar si o jumatate de ora, dar nu se recomanda depasirea unei durate de 45 minute decat in anumite circumstante speciale, cand subiectii sunt stimulati sa coopereze folosindu-se diferite recompense. Ancheta prin telefon nu se ;ote extinde peste durata catorva minute, decat daca subiectul a fost, in prealabil, contactat si s-a fixat un moment de timp la care sa poata fi sunat pentru a sustine o discutie telefonica mai lunga.

Ordinea intrebarilor in chestoinar nu trebuie - si nu este bine - sa reproduca structura tematica a chestionarului.In stabilirea succesiunii intrebarilor e nevoie sa se tina seama de o serie de aspecte care favorizeaza comunicarea si stimuleaza cooperarea subiectului.De exemplu, in debutul chestionarului se recomanda folosirea uneia sau mai multor intrebari "usoare", la care oamenii raspund cu placere, cu scopul de a "a sparge ghiata" cat mai repede si de a antrena subiectul in dialog.

Pregatirea operatorilor de interviu a presupus instruirea acestora prin organizarea de sedinte de infirmare care sa permita cunoasterea obiectivelor studiului, a planului sondajului, precum si verificarea modului in care acestia au inteles chestionarul.

1.7. Realizarea preanchetei si selectia operatorilor de serviciu

pentru stabilirea formei finale a intrebarilor sondajului s-a realizat o preancheta prin aplicarea chestionarului pe un esantion restrans de persoane.Alte motive pentru realzarea preanchetei au fost:

- validarea schemei ce asigura reprezentativitatea selectiei efectuate;

- testare instrumentului de culegere a informatiilor care trebuie sa fie clar iar lungimea lui sa nu depaseasca capacitatea de concentrare si atentia unei persoane.

Pentru culegera informatiilor se va apela, desi costurile cresc, la operatorii de interviu care pot explica motivele realizarii studiului, scopul care se urmareste incercand astfel sa se obtina date cat mai exacte.

Prima sarcina a operatorilor de interviu este gasirea mambrilor esantionului; aceasta presupune timp si effort, fapt pentru care operatorul de interviu trebuie sa prezinte interes pentru finalizarea cercetarii si entuziasm pentru intreviu (nu trebuie sa se plictiseasca dupa aplicarea primelor doua - trei chestionare). Uneori persoana cautata nu este gasita; in acasta situatie operatorul de interviu este obligat sa mai efectueze minim doua - trei vizite in diferita momente din zi si diferite zile ale saptamanii, inregistrand rezultatul fiecarei vizite.

Obtinerea unui interviu presupune cererea de informatii care necesta justificare. Astfel, operatorii de interviu nu trebuie sa manifeste timiditate excesiva, dar nici sa nu faca exces de zel prin introduceri plictisitoare, scuze interminabile pentru deranj, cum de asemenea nici urgenta sau importanta sondajului nu trebuie exagerate.O expunere clara si concisa a motivelor, obiectivelor si mijloacelor de realizare a sondajului de catre un operator sigur pe el duce le obtinerea unor informatii reale chier daca interlocutorul considera sondajul inutil.

Alt lucru ce care operatorii trebuie sa tina cont este acela ca nu se afla in fata persoanei pentru a o educa, pentru a face reclama sau pentru a-i expune propriile pareri ci pentru a obtine informatii de la aceasta.

Universitatea "Stefan cel Mare" Suceava Data completarii

Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica Locul completarii.....

Specializarea Contabilitate si Informatica de Gestiune Ora............

CHESTIONAR

Va rugam sa participati la realizarea unei cercetari stiintifice asupra persoanelor care au intentia sa plece in strainatate (pentru a munci).Mentionam ca ati fost ales selectionat (a) pentru a raspunde la acest chestionar prin procedee statistice.

Chestionarul este ANONIM.

De sinceritatea raspunsurilor dvs. Depinde exactitatea rezultatelor.

Va multumim.

P1. Sunteti multumit (a) de conditiile dvs. de trai?

P2. Aveti de gand sa plecati in strainatate?

2.Da;

1.Nu

0.NS/NR.

P3. Cum motivati plecarea dumneavoastra?

3.Nivelul de trai scazut;

2,Coruptia;

1.Impozite mari;

0.NS/NR.

P4. In ce scop plecati din tara?

3.Afaceri;

2.Studii;

1.Munca;

0.NS/NR.

P5. Ce destinatie ati ales?

3.Italia ;

2.Spania;

1.Alta_______________;

0.NS/NR.

P6. Cunoasteti o limba straina?

2.Da;

1.Nu;

0.NS/NR.

P7. Care?

3.Italiana;

2Engleza;

1.Alta_____________ ;

0.NS/NR.

P8. Ce suma aveti la dispozitie pentru a pleca?

1. ____________ lei (dolari,euro);

0.NS/NR.

P9. Aveti actele necesare pentru plecare?

2.Da;

1.Nu;

0.NS/NR.

P10. Ce piedici ati intampinat pentru a va face actele?

4.Nu am avut probleme;

3.Politie;

2Ambasada;

1.Altele;

0.NS/NR

P11. Cu ce mijloc de transport veti pleca?

3.Auto;

2.Tren;

1.Avion;

0.NS/NR

P12. Veti apela la vre-o agentie de transport?

2.Da;

1.Nu;

0.NS/NR.

P13. Cu ce agentie veti pleca?

4.ATLASSIB;

3.WEST TRAVEL;

2.BUCOVINA ESTUR;

1.Alta_________________ ;

0.NS/NR.

P14. De ce ati ales aceasta agentie?

3.Preturi avantajoase;

2.Prezinta siguranta;

1Altele ____________ ;

0.NS/NR.

.

P15. Cat timp aveti de gand sa ramaneti in strainatate?

4.0-3 luni;

3.3-6 luni;

2.6-12 luni;

1.Peste 1 an;

0.NS/NR.

P16. In ce domeniu acceptati sa lucrati?

3.In acelasi domeniu;

2.Alt domeniu;

1.Indiferent;

0.NS/NR.

P17. Cum veti pleca acolo?

4.Pe cont propriu;

3.Cu contract legal;

2.Indiferent;

0.NS/NR.

P18. Care este ultima slujba pe care ati avut-o?

_________________;

0.NS/NR.

P19. De ce credeti ca in strainatate va veti realiza mai usor din punct de vedere material?

3.Pentru ca au reusit si altii;

2.Pentru ca in Romania nu va sunt recunoscute eforturile;

1.Pentru ca situatia economica a acestei tari este superioara tarii noastre;

0.NS/NR.

P20. Intentionati sa obtineti cetatenia tarii respective?

2.Da;

1.Nu;

0.NS/NR.

P21. Va veti stabili acolo?

2.Da;

1.Nu;

0.NS/NR.

P22. Ce piedici credeti ca veti intimpina acolo?

__________ ______ ____ ____;

0.NS/NR.

P23. Daca va veti intoarce cum veti folosi banii castigati?

3.Afaceri;

2.Achizitionarea unei locuinte;

1Achizitionarea unui autoturism;

0.NS/NR.

P24.Pe cine aveti in strainatate?

3.Rude;

2.Cunostinte;

1.Pe nimeni;

0.NS/NR.

P25. Sfatuiti si pe altii sa plece din tara?

2.Da;

1.Nu;

0.NS/NR.

P26. Daca ajungeti in strainatate veti ajuta si pe altii sa plece din tara?

2.Da;

1.Nu;

0.NS/NR.

P27. Cum pot fi convinsi romanii sa nu plece din tara?

3.Asigurarea locurilor de munca;

2.Salarizare corespunzatoare;

1Reducerea birocratiei;

0.NS/NR.

P28. Varsta (ani impliniti)_____ _______ ______ _________ .

P29. Sex:

1.Feminin

2.Masculin

P30. Ce studii aveti?

1.Primare;

2.Medii;

3.Superioare;

4.Neterminate.

P31. Din ce mediu proveniti?

1.Urban;

2.Rural.

P32. Care este nationalitatea dumneavoastra?

1.Romana;

2.Alta ___________________ .

P33. Numarul membrilor de familie:

1.1-2;

2.3-5;

3.Peste 5.

P34. Starea civila:

1.Necasatorit (a);

2.Casatorit (a);

3.Divortat (a);

4.Vaduv (a).

P35. Veniturile dumneavoastra sunt:

1.Sub 2500000;

2.2600000-3500000;

3.3600000-4500000;

4.Peste 4500000.

Numele operatorului __________ ______ ____ _________ .

BIBLIOGARAFIE

1. Septmiu Chelcea- Chestoinarul in investigatia sociologica;

2. Cristian Valentin Hapenciuc - Cercetare statistica in turism.

3. C. A. Moser - Metode de ancheta in investigarea fenomenelor sociale;

Eugen Nicolescu - Marketing in turism;

5. Traian Rotariu - Ancheta sociologica si sondajul de opinie;.