Reprezentarea grafica a unei serii statistice
Reprezentarea grafica este o metoda de prezentare sub forma unei imagini a datelor unei distributii intr-un sistem de coordonate dat.Dezvoltarea matematica a acestui concept este datorata lui Descartes,ideea de determinare pozitia unui punct in spatiu cu ajutorul coordonatelor existand inca din epoca Greciei Antice.
Rolul reprezentarilor grafice
Graficele permit sa sesizam rapid ansamblul elementelor distributiei prin prisma unor caracteristici esentiale,cum ar fi ordinea de marime dintre elementele componenete ale unei colectivitati ,tendintele,permanentele,legitatile de variatie in timp,in spatiu,sau din punct de vedere calitativ.
Pe langa prezentarea unei sinteze vizuale a elementelor unei distributii ,reprezentarea grafica mai poate fi folosita si ca mijloc de comparare ,de studiere a legaturilor dintre fenomene.De asemenea poate folosi ca mijloc de alegere de procedeelor si metodelor de calcul statistic ,sau ca mijloc de aproximare a unor marimi statistice ,cum ar fi nivelul mediu (dominanta,mediana),gradul de concentrare etc.
Reprezentarea grafica,prin marea sa putere de sugestie,serveste si ca mijloc de popularizare a unor rezultate statistice.
Principiile reprezentarii grafice
Principiul de baza al reprezentarii grafice a unei distributii statistice il constituie proportionalitatea.Pentru a respecta acest principiu de construire a graficelor si pentru a asigura o interpretare usoara a lor, acestea trebuie sa contina o serie de elemente precise care le definesc.
Elementele unei reprezentari grafice
Reprezentarile grafice au elemente comune cu tabelele,respectiv cu distributiile statistice, dar si elemente specifice ,si anume axele de coordonate,scara,reteaua graficului,legenda.
Axele de coordonate
De regula se folosesc axe in sistemul de coordonate rectangulare,dar sunt utilizate si coordonatele polare,in special pentru reprezentarea seriilor de timp cu variatie ciclica sezoniera.
Scara
Se pot folosi scari uniforme (scara aritmetica in care diviziunile sunt echidistante)sau scari neuniforme(scara gaussiana,respectv logaritmica).Trecerea de la o scara la alta presupune efectuarea operatiei care face sa corespunda unei progresii geometrice de ratie 10 ,o progresie aritmetica de ratie 1(bazele 1 si 0 sunt corespondente).
Relatia dintre cele 2 serii cu valori reale si valori logaritmice,poate fi reprezentata fixand valorile corespunzatoare de o parte si de alta a unei axe gradate.
Numere 0,001 0,01 0,1 1 10 100 1.000 10.000
Logaritmi zecimali -3 -2 -1 0 1 2 3 4
Corespondenta intre orice numar (n oarecare) si logaritmul sau este data de relatia lg()=n.
Scara logaritmica se foloseste in special pentru reprezentarea grafica a seriilor de timp .Prin logaritmare modele de trend de tip putere se liniarizeaza, operatie ce faciliteaza calculele statistice necesare estimarii parametrilor modelelor de trend.
Reteaua graficului
Se construieste trasand linii paralele cu axele de coordonate pentru fiecare valoare si . Reteaua graficului se traseaza pentru a gasi locul de geometric al punctelor de coordonate date ( ,
Legenda
Apare necesara cand se construiesc 2 sau mai multe diagrame,respectiv se reprezinta elemente diferite in acelasi sistem de axe de coordonate. Legenda are rolul de a explica elementele reprezentate grafic. De regula , aceasta se amplaseaza alaturi de figura si se construieste reproducand la scara redusa elementele de constructie folosite in reprezentarea grafica .
Tipuri de reprezentari grafice
Tipul de reprezentare grafica se alege in principal in functie de natura seriilor statistice.
Seriile statistice de timp pot fi reprezentate grafic prin cronograme si diagrame polare.
Seriile de spatiu pot fi reprezentate grafic prin cartograme si cartodiagrame.
Distributiile cu variabile calitative pot fi reprezentate grafic prin diferite diagrame, in functie de modul de exprimare a caracteristicii si de numarul caracteristicilor de variatie.
Dupa modul de exprimare a caracteristicii, reprezentarea seriilor calitative se poate realiza prin 2 grupe mari de diagrame, in cazul seriilor unidimensionale, si prin 3 grupe mari in cazul seriilor bidimensionale.
a) Pentru serii unidimensionale cu variablia exprimata cifric
Histograma (pentru o distributie pe intervale)
Poligonul frecventelor ( pentru o distributie pe variante sau cu o varianta a histogramei)
Curba frecventelor (curba de densitate), curba frecventelor cumulate crescator (curba de repartitie). Curba frecventelor cumulate crescator sau descrescator
b) Pentru serii unidimensionale cu atribut calitativ, sunt specifice diagramele de structura
Dreptunghiul de structura
Patratul de structura
Cercul de structura
Semicercul de structura
c) Pentru reprezentarea grafica a seriilor bidimensionale, cu ambele caracteristici exprimate cifric, inscrise intr-un tabel statistic cu dubla intrare, sunt specifice:
Norul de puncte ( diagrama de dispersie)
Diagrama prin paralelipipede
Suprafata poliedrala
d) Pentru seriile calitative bidimensionale, cu ambele caracteristici exprimate atributiv, se folosesc diagrame de structura construite in acelasi plan
e) In cazul seriilor bidimensionale cu o caracteristica exprimata atributiv si una cifirc, se folosesc diagrame specifice de tipul "piramidei varstelor"
APLICATIA NR.1 Sistematizarea primara, prelucrarea informatiilor si prezentarea rezultatelor.
Asupra populatiei scolare dintr-o scoala s-a facut un sondaj cu privire la
Sex ( F=feminin, M=masculin)
Varsta ( ani )
Religia (O=ortodoxa, C=catolica, A= alta religie)
Banii de buzunar saptamanal ( mii de lei)
Baza de date pentru un esantion n=40 de elevi este:
Tabelul 1
Nr. Crt. |
Sex |
Religie |
Varsta (ani) |
Banii de buzunar(mii de lei) |
M |
O | |||
F |
O | |||
M |
O | |||
M |
C | |||
F |
O | |||
M |
C | |||
M |
O | |||
F |
O | |||
M |
C | |||
M |
O | |||
M |
O | |||
F |
O | |||
M |
C | |||
F |
O | |||
M |
O | |||
F |
O | |||
M |
O | |||
F |
O | |||
M |
A | |||
F |
O | |||
M |
O |
F |
O | |||
M |
O | |||
F |
A | |||
F |
O | |||
F |
C | |||
M |
O | |||
M |
C | |||
M |
O | |||
F |
C | |||
F |
O | |||
M |
O | |||
M |
O | |||
F |
O | |||
F |
O | |||
F |
O | |||
F |
O | |||
F |
C | |||
F |
A | |||
F |
O |
Se cere :
Sa se grupeze elevii dupa fiecare caracteristica in parte ; pentru caracteristicile numerice se vor forma intervale : a. egale ( 6-7 grupe )
b. neegale ( 3 grupe )
Sa se grupeze combinat elevii dupa variatia caracteristicilor luate doua cate doua .
Sa se reprezinte grafic rezultatele de la punctele 1 si 2.
Folosind rezultatele gruparii dupa religie sa se centralizeze datele pentru varsta si banii de buzunar.
Calculati marimile relative posibile pe baza rezultatelor de la punctul 4 si reprezentati-le grafic.
Rezolvare:
Notatii: Xi=varsta si Yi=banii de buzunar
Gruparea presupune structurarea colectivitatii statistice in grupe omogene dupa variatia uneia sau a mai multor caracteristici de grupare. Alegerea numarului de grupe si stabilirea intervalului de grupare se face in raport de campul de imprastiere a valorilor caracteristicii si cu numarul de unitati inregistrate .
Gruparile simple - sunt acele grupari in care se foloseste o singura caracteristica de grupare.
! Gruparea dupa variabile nenumerice
Pentru caracteristicile nenumerice ( calitative )sex, respective religie, avem :
Distributia elevilor dupa sex :
Tabelul 2
Grupe de elevi dupa sex |
Nr elevi |
F |
22 |
M |
18 |
Total |
40 |
Distributia elevilor dupa religie :
Tabelul 3
Grupe de elevi dupa religie |
Nr elevi |
O |
29 |
C |
8 |
A |
3 |
Total |
40 |
! Gruparea dupa variabile numerice
A. Gruparea dupa interval egale se foloseste pentru a vedea si a analiza forma de variatie si de asimetrie a unor caracteristici.
Pentru variabilele numerice se parcurg urmatoarele etape
Calculul amplitudinii variatiei ( Ax )
Ax=Xmax-X min
Determinarea marimii intervalului de grupare (k)
K1=
unde r-numarul de grupe ,daca acesta a fost stabilit in prealabil
K2=
Se formeaza grupele in care caracteristica de grupare are variatie continua.
Observatie Daca raportul dintre amplitudinea variatiei si numarul de grupe nu este un cat exact,atunci se rotunjeste in plus,cel putin la numar intreg,in functie ordinul de marime al valorilor caracteristicii.
Gruparea elevilor dupa varsta(variabila numerica)
Ax=18-7=11
lg n=lg 40=1,60206 =1 +3,322 lgn =6,3220
K1=
K2=
Distributia elevilor dupa varsta
Grupe de elevi dupa varsta |
Nr.elevi |
Total |
Nota inferioara este inclusa in intervalul
Gruparea elevilor dupa banii de buzunar (variabila numerica)
Pentru caracteristica de bani de buzunar (yi) avem
Ay=170-50=120
Lgn=lg 40 =1,60206= 1+3,322 lg n=6,3220
K1=
K2=
Distributia elevilor dupa banii de buzunar
Tabelul 5
Grupe de elevi dupa banii de buzunar |
Nr. elevi |
Total |
|
Nota limita inferioara este inclusa in interval
Tabelul 6
Grupa de elevi dupa banii de buzunar |
Nr.elevi |
Total |
Nota limita inferioara nu este inclusa in interval
B.Gruparea pe intervale de variatie neegale corespunde unor grupe mai mari de unitați numite tipuri calitative. Se pot forma grupe de elevi dupa varsta sau dupa banii de buzunar.
Varianta 1 se bazeaza pe regruparea intervalelor egale, considerandu-se ca fenomenul analizat are o ditribuție asimptotic normala (evolueaza dupa curba Gauss-Laplace), iar numarul cel mai mare de elevi se plaseaza la grupa centrala(mijlocie), restul unitaților situandu-se la distanțe diferite de acesta.
Grupa I include elevii cu valori mai mici pentru caracteristica varsta sau pentru caracteristica banii de buzunar.
Grupa a II-a include elevii cu nivele medii pentru caracteristica varsta sau pentru caracteristica banii de buzunar.
Grupa a III-a include elevii cu valori mari ale caracteristicilor de grupare, valori superioare nivelului mediu.
Varianta 2.Intervalele neegale se pot forma dupa ce s-a stabilit poziția termenilor fața de medie la o distanța egala in plus sau in minus cu valoarea abaterii medii liniare (
=
±
Ditribuția elevilor dupa varsta
= =12,62≈13
Varsta xi |
|xi - |
Tabelul 7
x = =
Astfel vom avea:
x 13 ±4 => 9 si 17
(limita inferioara si superioara a intervalului de mijloc)
Tabelul 8
Grupe de elevi dupa varsta |
Numar de elevi |
Gr. Mica: 7-9 | |
Gr. Mijlocie: 9-17 | |
Gr. Mare:17-18 | |
TOTAL |
Nota: Limita inferioasa este inclusa in interval.
Distributia elevilor dupa banii de buzunar
= = 97,75
Bani de buzunar |
|
Tabel 9
y =
Astfel vom avea:
y=98±30=>68 si 128
(limita inferioara si superioara a intervalului de mijloc)
Tabelul 10
Grupe de elevi dupa bani de buzunar |
Numar de elevi |
Gr.mica:50-68 | |
Gr.mijlocie:68-128 | |
Gr.mare:128-170 | |
TOTAL |
NOTA:Limita inferioara este inclusa in interval
2.Gruparea combinata
Are la baza variatia a doua sau mai multe caracteristici de grupare utilizate concomitent.Ea se bazeaza pe acele caracteristici care se gasesc in relatii de interpendenta.
Rezultatele gruparii combinate se prezinta in tabele combinate cu dubla intrare.
Pe baza tabelului combinat se pot cunoaste:
Gradul si forma de variatie a caracteristicilor de grupare
Legaturile dintre valorile perechi ale caracteristicilor
Valorile centralizate ale caracteristicilor dependente
Distributia elevilor dupa varsta si dupa banii de buzunar
Grupe de elevi dupa varsta |
Subgrupe de elevi dupa banii de buzunar (mii lei) |
|||||||||||
Total |
||||||||||||
| ||||||||||||
| ||||||||||||
Total | ||||||||||||
3.Reprezentarea grafica a rezultatelor de la punctele 1 si 2
Graficele sunt adecvate pentru rezultatul gruparilor dupa caracteristicile numerice sunt diagramele de structura:
Patratul,dreptunghuil,cercul si semicercul
Astfel vom avea:
Graficele adecvate pentru rezultatul gruparilor simple pe intervale egale si neegale sunt:
Histograma
Poligonul frecventelor
Diagrama frecventelor cumulate(ogiva)
Graficul de concentrare(graficul lui Lorenz).
Pentru reprezentarea grafica a rezultatelor gruparii combinate se foloseste diagrama norului de puncte sau corelograma.
Pe baza datelor din tabelul 4 avem urmatoarele tipuri de reprezentari:
4. Centralizarea datelor tinand cont de caracteristica religie
Tabelul 12
Grupe de elevi dupa religie |
Nr. elevi |
Valori centralizate pentru |
Valori centralizate pentru |
Varsta |
Bani de buzunar (mii lei) |
||
O | |||
C | |||
A | |||
Total |
5. Calculul marimilor relative folosind rezultatele de la punctul 4
Marimile relative de structura
Tabelul 13
Grupe de elevi dupa religie | |||
n i * |
X i * |
Y i * |
|
O | |||
C | |||
A | |||
Total |
Marimile relative de coordonare
Tabelul 14
Grupe de elevi dupa religie |
Coordonare fata de grupa A |
Coordonare fata de grupa A |
Coordonare fata de grupa A |
Nr. elevi |
Varsta |
Bani de buzunar |
|
O | |||
C | |||
A |
Marimile relative de intensitate
Tabelul 15
Grupe de elevi dupa religie |
Valori medii pentru |
Valori medii pentru |
Varsta |
Banii de buzunar |
|
O | ||
C | ||
A | ||
Total |
PROBLEME PROPUSE
Asupra populatiei din judetele Romaniei in anul 2000 s-a facut o ancheta cu privire la populatia ocupata si la ramura in care aceasta este angajata .Datele sunt urmatoarele :
Tabelul 1
Judetul |
Regiunea |
POPULATIA |
OCUPATA |
(MII PRS) |
|
Comert |
Transporturi |
Agricultura |
Industrie |
||
Alba |
Centru | ||||
|
V | ||||
Arges |
S | ||||
|
NE | ||||
Bihor |
NV | ||||
Bistrita Nasaud |
NV | ||||
Botosani |
NE | ||||
|
CENTRU | ||||
|
SE | ||||
|
SE | ||||
Caras -Severin |
V | ||||
Calarasi |
S | ||||
Cluj |
NV | ||||
|
SE | ||||
Covasna |
CENTRU | ||||
Dambovita |
S | ||||
Dolj |
SV | ||||
|
SE | ||||
Giurigiu |
S | ||||
Gorj |
SV | ||||
Harghita |
CENTRU | ||||
Hunedoara |
V | ||||
Ialomita |
S | ||||
|
NV | ||||
Maramures |
NV | ||||
Mehedinti |
SV | ||||
Mures |
CENTRU | ||||
Neamt |
NE | ||||
Olt |
SV | ||||
Prahova |
S | ||||
Satu -Mare |
NV | ||||
Salaj |
NV | ||||
|
CENTRU | ||||
Suceava |
NE | ||||
Teleorman |
S | ||||
Timis |
V | ||||
Tulcea |
SE | ||||
Valcea |
SV | ||||
Vaslui |
NE | ||||
Vrancea |
SE | ||||
Total |
Se cere :
Sa se grupeze judetele dupa variatia fiecarei caracteristici in parte ;pentru caracteristice numerice se vor forma intervale:
a) Egale(6-7 grupe)
b) Neegale(3 grupe)
2.Sa se grupeze combinat judetele dupa variatia caracteristicilor luate doua cate doua .
3.Sa se reprezinte grafic rezultate de la punctele 1 si 2 .
4.Folosind rezultatele gruparii dupa regiune sa se centralizeze datele pentru populatia ocupata in comert,transporturi , industrie si agricultura;
5.Calculati marimile relative posibile pe baza rezultatelor de la punctul 4 si reprezentati-le grafic.
2.Activitatea
sportiva in anul 2000 in
Tabelul 1
Judetul |
Regiunea |
Sportiv i |
Antrenori |
Intructori |
Arbitri |
Alba |
Centru | ||||
|
V | ||||
Arges |
S | ||||
|
N E | ||||
Bihor |
NV | ||||
Bistrita-Nasaud |
NV | ||||
Botosani |
NV | ||||
|
Centru | ||||
|
SE | ||||
|
SE | ||||
Caras-Severin |
V | ||||
Calaras |
S | ||||
Cluj |
NV | ||||
|
SE | ||||
Covasna |
Centru | ||||
Dambovita |
S | ||||
Dolj |
SV | ||||
|
SE | ||||
|
S | ||||
Gorj |
SV | ||||
Harghita |
Centru | ||||
Hunedoara |
V | ||||
Ialomita |
S | ||||
|
NE | ||||
Maramures |
NV | ||||
Mehedinti |
SV | ||||
Mures |
Centru | ||||
Neamt |
NE | ||||
Olt |
SV | ||||
Prahova |
S | ||||
Satul Mare |
NV | ||||
Salaj |
NV | ||||
|
Centru | ||||
Suceava |
NE | ||||
Teleorman |
S | ||||
Timis |
V | ||||
Tulcea |
SE | ||||
Valcea |
SV | ||||
Vaslui |
NE | ||||
Vrancea |
SE | ||||
Total |
Se cere :
1.Sa se grupeze judetele dupa variatita fiecarei caracteristici in parte pentru caracteristicile numerice se vor forma intervale:
a)egale (6-7 grupe)
b)neegale(3 grupe)
2.Sa se grupeze combinat judetele dupa variatia caracteristicilor luate doua cate doua .
3.Sa se reprezinte grafic rezultatele de la punctele 1 si 2
4.Folosind rezultatele gruparii dupa regiune sa se centralizeze datele pentru sportive,antrenori,instructor,arbitri.
5.Calculati marimile relative posibile pe baza rezultatelor de la punctual 4 si reprezentatile grafic.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |