STATISTICILE COMPARATIVE

STATISTICILE COMPARATIVE

Cu ajutorul statisticilor comparative se evidentiaza:

relatiile cantitative manifestate intre diferitele variabile statistice considerate;

relatiile cantitative manifestate intre diferitele parti ale colectivitatilor statistice studiate;

relatiile cantitative intre diferite fenomene supuse studiului;

Statisticile comparative se obtin in urma compararii sub forma de raport (cel mai des) sau diferenta, a doua valori. Prin statisticile comparative se exprima proportiile unor valori fata de altele (alese ca baze de raportare).

Forma de exprimare a statisticilor comparative trebuie aleasa in functie de diferentele de proportie dintre valorile comparate.

Astfel, atunci cand valoarea de comparat este mai mare decat valoarea fixata ca baza de comparatie, statisticile comparative se vor exprima in unitati.

Daca valoarea de comparat este mai mica decat valoarea fixata ca baza de comparatie, statisticile comparative se vor exprima, cel mai des, in coeficienti sau procente. Se alege exprimarea in procente daca se urmareste descrierea structurii sau a dinamicii fenomenului studiat. Procentele se obtin prin inmultirea cu 100 a rezultatelor, obtinandu-se astfel comparatii la 100 de unitati.

Daca valoarea de comparat este de mii, de zeci de mii sau de sute de mii de ori mai mica decat valoarea fixata, exprimarea se va face in promile, prodecimile sau procentimile. Se obtin astfel comparatii la 1000, 10.000 sau 100.000 de unitati, valorile indicatorilor obtinandu-se prin inmultirea rezultatelor cu 1000, 10.000 sau 100.000. De exemplu, se exprima in promile eficienta folosirii activelor fixe masurata prin indicatorul care arata valoarea productiei ce revine la 1000 lei active fixe. In prodecimi se va exprima proportia studentilor in ansamblul populatiei, masurata prin indicatorul care arata numarul studentilor ce revin la 10.000 de locuitori. In sfarsit, este necesara exprimarea in procentimi a dezvoltarii comerciale in mediul rural, masurata prin indicatorul care arata numarul de magazine ce revin la 100.000 de locuitori din mediul rural.

Inainte de calculul efectiv al statisticilor comparative, trebuie asigurata conditia comparabilitatii fenomenelor studiate.

Conditia de comparabilitate se verifica in timp, in spatiu, si/sau dupa alte criterii specifice. Asigurarea conditiei comparabilitatii fenomenelor studiate este premisa alegerii corecte a bazei de comparatie.

Comparabilitatea este data de o legatura logica intre fenomenele studiate, legatura care poate fi de conditionare, de corespondenta, de cauzalitate sau de alta natura.

Nerespectarea conditiei de comparabilitate este cauzata cel mai des de:

definiri diferite ale notiunilor din programul de observare statistica;

modificari de structura ale populatiilor supuse observatiei;

modificari in modul de culegere si prelucrare a datelor statistice;

folosirea unor preturi diferite;

folosirea unor surse de informatii diferite.

Daca nu se pot inlatura diferentele de continut sau de forma de exprimare ale valorilor comparate, diferente care afecteaza comparabilitatea acestora, este necesara renuntarea la folosirea statisticilor comparative, mentionandu-se doar, alaturate, valorile inregistrate pentru fenomenele in cauza.

Statisticile comparative se pot grupa in:

statistici comparative de structura;

statistici comparative de coordonare (denumite si de corespondenta);

statistici comparative de dinamica (inregistrata, planificata si, respectiv, realizata);

statistici comparative de intensitate.

Statistici comparative de structura

Atunci cand criteriile de analiza statistica impun impartirea colectivitatii statistice in mai multe grupe, pot deveni utile informatiile privind structura acesteia.

Statisticile comparative de structura sunt expresii numerice ale unor comparatii de tip parte-intreg. Atunci cand sunt vizate frecventele de aparitie, rezultatele comparatiilor de tip parte-intreg constau in frecventele relative inregistrate. Atunci cand sunt vizate nivelurile inregistrate, rezultatele comparatiilor de tip parte-intreg constau in ponderi inregistrate.

In tabelul 1. sunt prezentate relatiile disponibile pentru determinarea statisticilor comparative de structura la nivelul unei colectivitati statistice studiate dupa o variabila statistica X.

Tabelul 1. Relatii disponibile pentru determinarea statisticilor comparative de structura.

Statistici comparative de coordonare (corespondenta)

Statisticile comparative de coordonare, denumite si statistici comparative de corespondenta, se folosesc atunci cand se compara intre ele doua grupe diferite ale colectivitatii statistice studiate.

Prin urmare, statisticile comparative de coordonare sunt expresii numerice ale unor comparatii de tip parte-parte, dupa o relatie de tipul:

unde: 

A si B reprezinta nivelurile sau frecventele inregistrate pentru grupele comparate.

Statistici comparative de dinamica

Statisticile comparative de dinamica inregistrata se folosesc pentru caracterizarea evolutiei in timp a fenomenului studiat.

Statisticile comparative de dinamica sunt expresii numerice ale comparatiilor pentru doua momente sau perioade de timp diferite. Ele se mai numesc si indici ai dinamicii.

Comparatiile se pot realiza si fata de valori planificate, obtinandu-se astfel statistici comparative de dinamica planificata. Prin comparatii ale valorilor realizate cu cele planificate se obtin statistici comparative de dinamica realizata, care ofera informatii utile pentru aprecierea eficientei managementului diferitelor activitati social-economice.

Relatiile care se pot folosi pentru calculul statisticilor de dinamica sunt prezentate in tabelul .

Tabelul Relatii de calcul folosite pentru calculul statisticilor de dinamica

Statistici comparative de intensitate

Statisticile comparative de intensitate sunt expresii ale comparatiilor intre valori inregistrate pentru fenomene de natura diferita, dar intre care exista o anumita relatie de interdependenta.

Natura diferita a fenomenelor pentru care se realizeaza comparatii determina necesitatea exprimarii statisticilor comparative de intensitate in unitati de masura complexe.

De pilda, pentru statistica de intensitate 'productivitatea orara a muncii' la nivelul unei sectii productive, in conditiile exprimarii cantitatii de produse obtinute in bucati si a cantitatii de munca in numar de ore, este necesara exprimarea rezultatului cu ajutorul unitatii de masura complexe 'bucati/ora'.