Actorii politici in contextul diversitatii culturale in romania

Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca

Facultatea de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii

Sectia Stiinte Politice

ESEU I

ACTORII POLITICI IN CONTEXTUL DIVERSITATII CULTURALE IN ROMANIA

Satisfacerea cerintelor de recunoastere si egalitate ale diverselor grupari etnice, religioase si lingvistice reprezinta una dintre cele mai acute probleme care afecteaza stabilitatea internationala si dezvoltarea umana in secolul XXI. Este dreptul tuturor oamenilor de a-si pastra identitatea etnica, lingvistica si religioasa, de aceea, adoptarea unor politici care recunosc si protejeaza aceste identitati este singura abordare durabila a dezvoltarii in diverse societati. Pluralismul poate fi o sursa de armonie politica si vitalitate esconomica, atunci cand libertatile culturale se pot exercita pe deplin.

Tarile nu trebuie sa aleaga intre unitatea nationala si diversitatea culturala. Indivizii pot avea si chiar au identitati multiple, complementare (origine etnica, limba, religie si rasa, precum si cetatenie). Nu este neaparat nevoie sa se faca o alegere intre crearea unui stat unitar si recunoasterea diferentelor culturale, deoarece diferentele culturale si diferentele de opinii privind valorile sustinute nu provoaca decat foarte rar izbucnirea unor conflicte violente.

Libertatea culturala reprezinta un drept essential al minoritatilor entice, intr-un stat. Aceasta libertate inseamna extinderea posibilitatilor individuale de alegere si nu pastrarea valorilor si practicilor ca un scop in sine, cu o atitudine de supunere oarba fata de traditie. Cultura nu este un set rigid de valori si practici si nu poate constitui un pretext pentru negarea drepturilor omului si a egalitatii de sanse.

Diversitatea culturala nu reprezinta un impediment in calea dezvoltarii economice, nu exista nici un fel de dovezi privind existenta unei relatii intre cultura si progresul economic sau democratie. S-a constatat ca, in identificarea motivelor care stau la baza ritmului de crestere economica dintr-o anumita tara, factorii cei mai relevanti sunt politica statului respectiv, aspectele geografice si povara reprezentata de epidemii, diversitatea culturala neinfluentand procesul economic.

Un numar de 20 de minoritati nationale sunt reprezentate in Consiliul Minoritatilor Nationale, un organism consultative subordonat Primului Ministru care nu are un rol direct in alegeri.

Reprezentarea in Consiliu constituie baza recunoasterii minoritatilor nationale ca atare de catre Legea Electorala (Articolul 4.1).Cel mai numeros grup este reprezentat de minoritatea maghiara (aproximativ 1,5 milioane, ceea ce reprezinta circa 7% din totalul populatiei), care constituie majoritatea alegatorilor in doua judete (Covasna si Harghita) si sunt domiciliati mai ales in Transilvania si Banat. In vechiul Parlament, organizatia etnica maghiara UDMR a fost reprezentata de grupuri parlamentare in ambele Camere, iar 18 organizatii ale minoritatilor nationale au reprezentat un numar total de 19 comunitati mai restranse in Camera Deputatilor(minoritatea cehilor sic ea a slovacilor au acelasi reprezentant).

Cadrul legal care reglementeaza reprezentarea minoritatilor nationale in Parlament este ambiguu si chiar contradictoriu in unele privinte. In primul rand, Constitutia (Art. 62 (2)) acorda fiecarei minoritati nationale care nu reuseste intruneasca pragul de 5% pentru atribuirea mandatelor dreptul la un singur mandat parlamentar (indiferent de numarul organizatiilor reprezentand minoritatile nationale care participa la alegeri), in conditiile Legii.

In Romania, relatiile dintre popuulatia majoritara si diferite grupuri entice, pot fi inerpretate ca fiind pozitive. Toate minoritatile nationale au rezervat cate un loc in Parlament, daca intrunesc cel putin 5% din voturile necesare alegerii unui deputat. Minoritatea maghiara, deoarece indeplineste aceasta conditie, are grup parlamentar. O situatie sociala deosebita se refera la populatia de rromi, caracterizata de familii cu multi copii, o slaba integrare sociala si economica, ca urmare a unui nivel scazut de educatie, lipsa calificarii personale, a unui grad de ocupare deosebit de scazut. Rezolvarea acestor probleme reclama timp si resurse materiale considerabile.

Cadrul legal care reglementeaza reprezentarea minoritatilor nationale in Parlament este ambiguu si chiar contradictoriu in unele privinte. Astfel, Constitutia  acorda fiecarei minoritati nationale care nu reuseste sa intruneasca pragul de 5% pentru atribuirea mandatelor dreptul la un singur mandat parlamentar (indiferent de numarul organizatiilor reprezentand minoritatile nationale care participa la alegeri), in conditiile Legii.

In Consiliul Minoritatilor Nationale sunt inscrise organizatii reprezentand urmatoarele minoritati nationale: albanezi, armeni, bulgari, croati, eleni, evrei, germani, italieni, macedoneni, polonezi, romi, rusi lipoveni, ruteni, sarbi, slovaci, cehi, tatari, turci si ucrainieni. La alegerile din 2004, fara a lua in calcul organizatia etnicilor maghiari UDMR, la Camera Deputatilor si-au disputat mandatele speciale pentru minoritatile nationale un numar total de 28 de organizatii reprezentand 18 minoritati nationale. Singurul partid reprezentand o minoritate nationala care a candidat pentru Senat a fost Alianta pentru Unitatea Rromilor.

Pe fundalul tolerantei si al acceptarii diversitatii culturale, Romania este un stat in care minoritatilor nationale le sunt recunoscute drepturile, in 2001 functionand diferite partide si organizatii ale acestora,cum sunt: Uniunea Democrata Maghiara din Romania, Forumul Democrat al Germanilor din Romania, Partida Romilor Social-Democrata, Uniunea Sarbilor din Romania, Uniunea Armenilor din Romania, Uniunea Democrata a Tatarilor TurcoMusulmani din Romania, Uniunea Democrata Turca din Romania, Uniunea Ucrainienilor din Romania, Uniunea Culturala a Rutenilor din Romania, Uniunea Polonezilor din Romania, Uniunea Deomcratica a Slovacilor si Cehilor din Romania, Uniunea Bulgara din Banat, Comunitatea Rusilor Lipoveni din Romania, Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania, Uniunea Croatilor din Romania, Asociatia Macedonenilor din Romania, Liga Albanezilor din Romania, Uniunea Elena din Romania, Comunitatea Italiana din Romania.

In Romania, deputatii care reprezinta organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, altele dacat minoritatea maghiara, pot constitui un singur grup parlamentar. Grupul parlamentar al minoritatilor nationale, in contextual actual, este alcatuit din 18 membri, reprezentanti ai: UAR, UDTR, UPR, AMR, UDDTMR, UUR, UCRR, UER, FDGR, RO.AS.IT., USR, CRLR, ALAR, UDSCR, UBBR, PRSDR, UCR, FCER.

Asteptarile polulatiei majoritare, cat si a celei minoritare din tara noastra sunt mari, cu atat mai mult cu cat Romania are un regim democratic, caracterizat de o larga legitimitate populara, consolidat prin doua alternante la guvernare, cu alegeri tinute la timpul reglementar. Pentru ca democratia sa fie consolidate cu adevarat, pe langa alte probleme, statul trebuie sa se preocupe de problemele minoritatilor si sa le asigure drepturile semnalate in Constitutie, pentru un climat pasnic si o natiune unita.

BIBLIOGRAFIE:

• www.politice.ro
• www.edrc.ro
• www.dri.gov.ro
• www.edemocratia.ro