ADERAREA ROMANIEI LA UNIUNEA EUROPEANA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABILITATE

Lucrare la DREPT ECONOMIC COMUNITAR

ADERAREA ROMANIEI LA UNIUNEA EUROPEANA

DE LA ACORDUL DE ASOCIERE LA TRATATUL DE ADERARE

Evolutia relatiilor dintre Romania si Uniunea Europeana de la

asociere la semnarea Tratatului de aderare

Scurta cronologie

Romania a fost prima tara din Europa centrala si de est care a avut relatii oficiale cu Comunitatea Europeana. In ianuarie , o intelegere a inclus Romania in Sistemul Generalizat de Preferinte al Comunitatii, dupa care a semnat o serie de acorduri cu CEE pentru facilitarea schimburilor comerciale.

Desi Romania a fost printre primele sase state care au semnat Acorduri de asociere la UE (inaintea statelor baltice, spre exemplu), nu s-a aflat totusi printre primele state central europene care au aderat la UE in mai 2004.

De la momentul semnarii Acordului de asociere la Comunitate Europeana si pana la cel care a marcat semnarea Tratatului de aderare la UE au trecut 12 ani.

La 1 februarie 1993 Romania semneaza Acordul European*. In luna Mai 1993 se incepe aplicarea prevederilor comerciale din

Realizarea Strategiei nationale de pregatire pentru aderarea la

Uniunea Europeana

Optiunea Romaniei pentru integrarea europeana s-a conturat intr-un context complex cand pe plan intern se deruleaza un proces de tranzitie la economia de piata, de liberalizare, restructurare si relansare a economiei romanesti.

Strategia nationala de pregatire pentru aderarea la UE a avut o serie de obiective ce au fost definite astfel:

- utilizarea cadrului oferit de Acordul European de asociere si de sistemul de dialog structurat ,

- dezvoltarea cooperarii in domeniul justitiei si afacerilor interne ,

- stabilirea structurilor operationale compatibile cu statele membre ,

- pregatirea integrarii in Piata Comuna, ameliorarea avantajelor comerciale acordate Romaniei ,

- dezvoltarea cooperarii regionale si subregionale.

Strategia viza pregatirea integrarii europene ca o rezultanta a integrarii pe diverse domenii de activitate prin:

- politica industriala coerenta si convergenta cu cea a Uniunii Europene

- promovarea cooperarii industriale, culturale, financiare

- racordarea sistemului national de cercetare stiintifica la exigentelor societatii

informationale

- integrarea in piata energetica europeana si interconectarea sistemului

energetic romanesc cu retelele transeuropene de energie

- modernizarea si integrarea retelelor romanesti de telecomunicatii.

In corelare cu Strategia nationala de aderare a Romaniei la UE, la nivelul

Guvernului Romaniei a fost elaborat Programul National de Aderare a Romaniei la

Uniunea Europeana (PNAR) - program pe termen mediu, elaborat sub coordonarea

Departamentului pentru Integrare Europeana. Aflat deja la a treia versiune, Programul

este structurat pe baza unei 'grile' stabilite impreuna cu reprezentantii UE si cuprinde

urmatoarele capitole:

- Programul de masuri privind indeplinirea criteriilor politice de aderare;

- Programul de reforma economica;

- Programul de reforma a administratiei publice;

- Programul national de adoptare a acquis-ului comunitar.

Procesul si capitolele de negociere

La data de 25 aprilie 2005, in timpul presedintiei luxemburgheze a UE, Romania a semnat la Luxemburg, alaturi de Bulgaria, Tratatul de aderare la Uniunea Europeana. Momentul de la Luxemburg s-a situat la capatul a cinci ani de negocieri, care au inclus, concomitent cu negocierile propriu zise, un continuu porces de evaluare a modului de indeplinire a strategiei de pregatire pentru aderare.

Tratatele semnate de Romania si Bulgaria au fost structurate dupa modelul tratatelor incheiate de UE cu cele zece state care au aderat la UE in 2004. Cu toate acestea ele difera mult in continut, prin faptul ca sunt adaptate la specificul fiecarui trai in parte. Ceea ce apare in plus in cazul Romaniei si Bulgariei, este clauza speciala de salvgardare/amanare, care prevede amanarea aderarii cu un an fata de data prevazuta (1 ianuarie 2007) in cazul neindeplinirii integrale a angajamentelor asumate.

Tratatul este rezultatul incheierii negocierilor a 31 de capitole care se refera la cate un domeniu din legislatia europeana (spre exemplu agricultura sau politica regionala) si care reprezinta ceea ce este cunoscut sub numele generic acquis comunitar.

Prin negocieri s-a urmarit ca legislatia din tara candidata sa fie armonizata cu cea europeana, adica fiecare cetatean roman sa aiba aceleasi drepturi si obligatii ca si cei din Uniunea Europeana. In cursul negocierilor, tara candidata (sau chiar Uniunea Europeana) poate sa ceara perioade de tranzitie (amanarea pentru o perioada limitata a aplicarii unei anumite prevederi) sau derogari (neaplicarea anumitor reglementari pe teritoriul sau).

Lista capitolelor este urmatoarea:

1. Libera circulatie a marfurilor

2. Libera circulatie a persoanelor

3. Libera circulatie a serviciilor

4. Libera circulatie a capitalului

5. Dreptul societatilor comerciale

6. Politica in domeniul concurentei

7. Agricultura

8. Pescuitul

9. Politica in domeniul transporturilor

10 Impozitare

11 Uniune economica si monetara

12 Statistica

13. Politici sociale si ocuparea fortei de munca

14 Energie

15 Politica industriala

16. Intreprinderile mici si mijlocii

17 Stiinta si cercetarea

18 Educatie, formare profesionala si tineret

19 Telecomunicatii si tehnologia informatiilor

20 Cultura si politica in domeniul audiovizualului

21 Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale

22. Protectia mediului inconjurator

23 Protectia consumatorilor si a sanatatii

24 Justitie si afaceri interne

25 Uniune vamala

26 Relatii externe

27 Politica externa si de securitate comuna

28 Control financiar

29 Dispozitii financiare si bugetare

30 Institutii

31. Diverse

Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana

Structura si elementele principale de continut

Tratatul de aderare propriu-zis (care cuprinde sase articole) consacra aderarea Romaniei si a Bulgariei la Uniunea Europeana, precum si faptul ca prin aderare cele doua state devin parte la Tratatul de Instituire a Constitutiei pentru Europa, in conditiile reglementate prin Protocolul anexat la acest Tratat.

Tratatul contine o clauza privind intrarea in vigoare alternativa a Actului de aderare si a

Protocolului de aderare.

De asemenea, se precizeaza data la care Tratatul de aderare va intra in vigoare, precum si faptul ca acesta va fi ratificat de partile contractante conform procedurilor interne. Instrumentele de ratificare vor fi depuse pana la 31 decembrie 2006. Conform clauzei finale, daca unul dintre cele doua state care adera nu

depune instrumentul de ratificare pana la aceasta data, Tratatul va intra in vigoare pentru celalalt stat, Consiliul urmand sa adopte ajustarile necesare Protocolului de aderare sau, dupa caz, Actului de aderare.

Actul de aderare / Protocolul de aderare contine:

• Partea I – Principiile

• Partea a II-a – Prevederi generale: elemente privind ajustarea Tratatelor /

Constitutiei

• Partea a III-a – Prevederile permanente (in principal adaptarea acquis-ului)

• Partea a IV-a – Prevederile temporare (perioadele de tranzitie)

• Partea a V-a – Prevederi legate de implementarea Actului

Partea I (Principiile) contine definitii si prevederi privind caracterul obligatoriu pentru Romania si Bulgaria al tratatelor fundamentale si al actelor adoptate de institutiile comunitare si de Banca Centrala Europeana anterior aderarii acestora la UE. Este statuata obligatia celor doua noi state membre de a adera la

conventiile si acordurile incheiate de Uniune cu terte state, conventiile incheiate intre statele membre, precum si insusirea acquis-ului Schengen. Lista conventiilor incheiate intre statele membre este anexata Actului/Protocolului. Romania si Bulgaria au obligatia de a modifica, pana la data aderarii, tratatele incheiate cu state terte, care sunt incompatibile cu dreptul comunitar. In caz contrar, aceste

tratate vor fi denuntate.

Se prevede faptul ca Uniunea va adapta restrictiile cantitative la otel si produse din otel in relatia cu statele terte, corespunzator importurilor Romaniei si Bulgariei. De asemenea, restrictiile cantitative aplicate de Uniune importurilor de produse textile si de imbracaminte vor fi adaptate pentru a tine cont de aderarea

Bulgariei si a Romaniei la Uniune. In ceea ce priveste acordurile bilaterale privind pescuitul incheiate de Romania si Bulgaria inainte de aderare, se prevede ca acestea vor fi administrate de Uniune.

Romania si Bulgaria vor participa in cadrul Uniunii Economice si Monetare, de la data aderarii, fiind considerate state cu derogare de la adoptarea monedei unice conform articolului 122 al Tratatului de instituire a Comunitatii Economice Europene.

Partea a II-a contine prevederile institutionale, respectiv participarea Romaniei la institutiile Uniunii Europene:

Romania va avea 35 de locuri in Parlamentul European, pentru perioada

2007 – 2009. Dupa aceasta data, numarul locurilor in Parlamentul European va fi

stabilit prin Decizie a Consiliului European.

Romania va avea 14 voturi in Consiliul Uniunii.

Are dreptul la un judecator la Curtea de Justitie a Uniunii Europene si unul la Tribunalul de Prima Instanta. Mandatul este de sase ani. La fiecare trei ani, se vor schimba, alternativ, treisprezece sau paisprezece judecatori.

Romania va avea, de asemenea, 15 membri in Comitetul Economic si

Social si 15 membri in Comitetul Regiunilor.

Romania are dreptul de a numi membri in Comitetul Director al Bancii Europene de Investitii, precum si in Comitetul Stiintific si Tehnic prevazut de Tratatul EURATOM. Se stipuleaza ca limba romana si limba bulgara devin limbi oficiale ale Uniunii.

Partea a III-a (Prevederile permanente) stipuleaza acceptarea masurilor negociate permanente (prevazute intr-o anexa), precum si referirea la mecanismul efectuarii adaptarilor tehnice ale acquis-ului adoptat pana la 1 octombrie 2004 (”cut-off date”). Este vorba despre actele adoptate de institutiile Uniunii Europene in diferite domenii care vor fi adaptate in vederea aplicarii acestora la Romania si

Bulgaria. Dintre adaptarile tehnice, pot fi mentionate: etichetarea produselor electrice si electronice; lista de specii de plante si animale protejate in Romania; calificari, lista profesiunilor liberale si a institutiilor de invatamant care au eliberat diplomele in acest sens; lista punctelor de frontiera; lista aeroporturilor internationale; lista produselor chimice periculoase; traducerea in limba romana a tuturor termenilor de specialitate in diverse domenii (ex. societate pe actiuni, societati in nume colectiv, societati in comandita simpla, societati pe actiuni, societati in comandita pe actiuni, societati cu raspundere limitata, taxa de drum, autostrazi, drumuri nationale, drumuri judetene, drumuri comunale etc); lista statelor carora Romania le solicita viza si diferitele categorii de viza; lista institutiilor din Romania participante la procesul de achizitii publice.

Partea a IV-a (Prevederile temporare) se refera la masurile tranzitorii convenite in cadrul negocierilor (continute in anexa), prevederile institutionale si prevederile financiare cu caracter temporar.

Potrivit prevederilor institutionale cu caracter temporar, Romania va avea 35 de locuri in Parlamentul European in perioada cuprinsa intre data aderarii efective la Uniune si data la care se vor desfasura noi alegeri pentru Parlamentul European (2009). Romania are obligatia de a desfasura alegeri pentru Parlamentul European „nu mai tarziu de 31 decembrie 2007”. Acestea inseamna ca Romania

poate organiza oricand inainte de 31 decembrie 2007 aceste alegeri, inclusiv in intervalul dintre semnarea Tratatului de aderare, care va avea loc la 25 aprilie 2005 si data aderarii. In ipoteza in care Constitutia Europeana va intra in vigoare in 2007, pana in 2009 se va mentine sistemul de vot „Nisa”, Romania avand 14 voturi, precum si numarul de 15 locuri in Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor.

Romania de asemenea, va contribui la capitalul subscris al Bancii Europene de Investitii cu 42 milioane Euro, iar la Fondul de Cercetare pentru Carbune si Otel cu 29,88

milioane Euro.

De asemenea, in perioada de tranzitie, Romania va beneficia de Facilitatea Schengen avand ca scop finantarea actiunilor desfasurate la frontiera externa in vederea implementarii acquis-ului Schengen, precum si de Facilitatea pentru fluxuri monetare (Cash-flow Facility), avand ca scop imbunatatirea acestora.

Alocarile pentru Romania vor fi de:

milioane Euro in 2007

milioane Euro in 2008

milioane Euro in 2009.

Se stipuleaza gestionarea de catre agentiile de implementare a fondurilor din cadrul asistentei de pre-aderare, acordata prin programul PHARE, programul PHARE – CBC (Cross-border cooperation), programul ISPA, programul SAPARD si Facilitatea pentru perioada de tranzitie.

Suma totala a alocarilor pentru actiuni structurale pentru Romania in

perioada 2007-2009 va fi de:

• 1 399 milioane Euro in 2007

• 1 972 milioane Euro in 2008

• 2 603 milioane Euro in 2009.

De asemenea tot in partea a IV-a sunt cuprinse si clauzele de salvgardare83.

Partea a V-a (Prevederi referitoare la adaptarile institutionale) cuprinde dispozitii privind adaptarile institutionale care sunt necesare in urma aderarii Romaniei si Bulgariei (Titlul I), modalitatile de aplicare a actelor institutiilor comunitare fata de Bulgaria si Romania (Titlul II) si prevederile finale (Titlul III).

Titlul I contine dispozitii referitoare la necesitatea adaptarii de catre institutiile comunitare (Consiliul, Comisia si Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene) a regulilor de procedura. Romania si Bulgaria vor numi cate un membru al Comisiei Europene, la data aderarii, al carui mandat va expira o data cu expirarea mandatelor celorlalti membri ai Comisiei. Comisarii roman si bulgar vor fi numiti de Consiliu, cu majoritate calificata, in acord cu Presedintele Comisiei si cu avizul Parlamentului European. Astfel, spre deosebire de Tratatul celor zece, in cazul numirii noilor comisari se va cere si avizul Parlamentului European, pentru a se asigura o mai mare transparenta a deciziei.

Totodata, Romania si Bulgaria vor numi cate un judecator la Curtea de Justitie a Uniunii Europene si la Tribunalul de prima instanta. Mandatul unuia dintre cei doi judecatori va expira in 2006, iar a celuilalt in 2012, decizia fiind luata prin tragere la sorti.

Clauzele de salvgardare vor fi abordate separat

Romania va numi membri la Curtea Europeana de Conturi, Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor.

Titlul II prevede obligatia Romaniei si Bulgariei de a adopta toate masurile necesare pentru a se conforma, de la data aderarii, directivelor si deciziilor adoptate de institutii si comunicate statelor membre. Aceste masuri includ si obligatia de a opera modificarile legislative interne necesare. De asemenea, se prevede comunicarea catre Romania si Bulgaria a unei serii de masuri (cum ar fi cele referitoare la protectia lucratorilor impotriva radiatiilor).

Este stipulat, totodata, mecanismul realizarii adaptarilor tehnice pentru acquis-ul adoptat dupa ”cut-off date” (1 octombrie 2004), adaptari care nu au fost redactate odata cu Tratatul de aderare. Mecanismul presupune adoptarea modificarilor necesare de catre Consiliu sau Comisie (in functie de institutia care a emis actul), la solicitarea Romaniei sau Bulgariei, realizata cel tarziu la data aderarii. Fata de Tratatul celor zece, s-a introdus obligatia vechilor state membre de a lua masurile necesare pentru a modifica legislatia lor interna, acolo unde aceste modificari au fost generate de adaptarile actelor comunitare ca urmare aderarii Bulgariei si Romaniei.

Titlul III prevede transmiterea Romaniei si Bulgariei unei copii certificate a unor instrumente juridice: Tratatul de instituire a Comunitatii Europene si Tratatul Uniunii Europene, precum si tratatele internationale detinute in arhivele Secretariatului General al Consiliului.

La Tratatul de aderare a fost anexata o serie de declaratii cu caracter politic, care nu produc efecte juridice: Declaratia comuna a statelor membre (UE 25) privind libera circulatie a persoanelor; Declaratia comuna a UE 25 si a Comisiei Europene privind pregatirile pentru aderare ale Bulgariei si ale Romaniei;

Declaratia comuna a Germaniei si Austriei privind libera circulatie a persoanelor; Declaratia Bulgariei privind alfabetul chirilic.

Prin Declaratia privind libera circulatie a persoanelor, statele membre isi exprima angajamentul de a spori accesul cetatenilor romani la piata muncii, in vederea accelerarii armonizarii cu acquis-ul comunitar.

Declaratia privind pregatirea Romaniei si Bulgariei pentru aderare afirma faptul ca UE va continua monitorizarea stricta a aplicarii angajamentelor convenite in negocieri, acordand o atentie deosebita asupra domeniilor justitiei si afacerilor interne, concurentei si mediului. Declaratia cuprinde aceleasi elementele exprimate in Concluziile Consiliului European din 17 decembrie 2004.

In Declaratia privind dezvoltarea rurala sunt estimate posibilele alocari bugetare pentru Romania in acest sector (2 308 milioane Euro).

Romania a acceptat declaratiile propuse de statele membre si nu a solicitat introducerea unor declaratii dupa modelul celor zece noi state membre, respectiv referitoare la libera circulatie a persoanelor si la clauza de salvgardare, deoarece prevederile Tratatului in aceste domenii sunt clare si lipsite de echivoc.

Clauzele de salvgardare

Clauzele de salvgardare sunt folosite de Comisia Europeana in situatia in care apar probleme legate de indelinirea obligatiilor de stat membru al Uniunii Europene, inainte de aderare, sau in perioada ulterioara aderarii. “Clauzele de salvgardare generala” sunt valabile pentru toate statele noi membre.

In plus, pentru Romania se aplica o clauza de salvgardare specifica, respectiv clauza de amanare, care poate duce la amanarea aderarii cu un an, pana in 2008. Mai exista o clauza speciala, aplicabila doar Romaniei, si care se refera strict la doua din cele 30 de capitole negociate, “Justitie si Afaceri Interne” si “Concurenta”.

Ca si in cazul celor zece noi state membre, Tratatul contine trei clauze generale de salvgardare:

• clauza de salvgardare generala

Daca, pana la sfarsitul a trei ani de la aderare, vor aparea dificultati grave si persistente intr-un anumit sector economic sau care ar putea deteriora situatia economica intr-un anumit domeniu, Romania sau Bulgaria pot solicita Comisiei autorizatia de a lua masuri de protectie pentru a ameliora situatia creata si a ajusta respectivul sector economic al Pietei Comune. In aceleasi circumstante, orice stat membru actual poate solicita autorizatia de a lua masuri protectioniste cu privire la unul sau ambele noi state membre.

• clauza de salvgardare privind Piata Interna

Daca in primii trei ani de la aderare, Romania si Bulgaria nu isi indeplinesc angajamentele asumate in cadrul negocierilor periclitand astfel functionarea Pietei Interne, Comisia Europeana, din proprie initiativa sau la solicitarea unui stat membru, poate sa ia masurile necesare pentru remedierea acestei situatii. Aceasta clauza poate fi invocata si inainte de data aderarii celor doua state.

• clauza de salvgardare justitie si afaceri interne

Daca in Romania si Bulgaria exista intarzieri cu privire la transpunerea sau implementarea prevederilor comunitare referitoare la recunoasterea mutuala in domeniul civil si penal, Comisia, din proprie initiativa sau la solicitarea unui stat membru, poate, pana la sfarsitul a trei ani de la intrarea in vigoare a Tratatului, sa ia masurile necesare si sa specifice conditiile de aplicare a acestora. Aceste masuri trebuie sa fie justificate si mentinute nu mai mult decat este strict necesar pentru remedierea situatiei.

Fata de Tratatul celor zece noi state candidate, in cazul Romaniei si al Bulgariei se poate aplica o clauza de amanare a aderarii. Consiliul, prin vot in unanimitate, la recomandarea Comisiei, poate lua decizia de a amana data aderarii cu un an, pana la 1 ianuarie 2008, daca in urma monitorizarii Comisiei se constata ca stadiul pregatirii si implementarii acquis-ului de catre cele doua state demonstreaza pregatirea insuficienta a acestora pentru a deveni membre ale Uniunii.

In plus, in ceea ce priveste Romania, Consiliul poate decide, prin vot cu majoritate calificata, amanarea aderarii cu un an, pana la 1 ianuarie 2008, daca se constata o pregatire insuficienta in domeniul justitiei si afacerilor interne si in domeniul concurentei (exista 11 obligatii mentionate intr-o anexa).

In cadrul prevederilor temporare, se stipuleaza posibilitatea pentru Romania de a adopta masuri tranzitorii pentru a facilita trecerea la noua politica agricola comuna, precum si in ceea ce priveste aplicarea regulilor comunitare in domeniul veterinar, fito-sanitar si al sigurantei alimentelor.

Conditii de indeplinit pentru ca Romania sa devina membru UE

la 1 ianuarie 2007

Concurenta

1. Romania va asigura, prin Consiliul Concurentei un control real al potentialelor ajutoare de stat;

2. Romania isi va intari fara intarziere mecanismele de monitorizare a ajutoarelor de stat;

3. Romania isi va respecta integral angajamentul de a nu acorda sau plati ajutoare de stat pentru combinate siderurgice, conform Strategiei Nationale de Restructurare pentru perioada 1 ianuarie 2005 – 31 decembrie 2008 precum si conditiile referitoare la reducerea capacitatii de productie stabilite in acest

document, si se va incadra in sumele hotarate in contextul protocolului 2 din Acordul European;

4. Romania va continua sa aloce Consiliului Concurentei mijloace financiare adecvate si resurse umane calificate.

Justitie si Afaceri Interne

1. Implementarea fara alte intarzieri a Planului de Actiune Schengen, amendat cu acquis-ul comunitar, cu respectarea termenelor limita;

2. Asigurarea unui inalt nivel al controlului si supravegherii la viitoarele granite externe ale Uniunii Europene;

3. Dezvoltarea si implementarea unui Plan de actiune actualizat si integrat si a unei Strategii de reforma a Sistemului Judiciar;

4. Accelerarea considerabila a luptei impotriva coruptiei si in particular a coruptiei la nivel inalt prin asigurarea aplicarii stricte a legislatiei anticoruptie si a independentei efective a Parchetului National Anticoruptie (PNA);

5. Realizarea unui audit independent al rezultatelor si impactului generate pana acum de Strategia Nationala Anticoruptie;

6. Asigurarea pana in martie 2005 a unui cadru legal clar pentru indeplinirea sarcinilor jandarmeriei si politiei precum si a cooperarii dintre acestea;

7. Dezvoltarea si implementarea unei strategii coerente multianuale anticriminalitate.

Pachetul Financiar pentru Romania

Avand in vedere ca multe proiecte si actiuni ale UE se desfasoara pe o perioada mai mare de 1 an, pentru asigurarea disciplinei financiare si a incadrarii in resursele de finantare disponibile, pe termen mediu se foloseste „perspectiva financiara'. Aceasta presupune definirea in avans a prioritatilor bugetare pentru urmatoare perioada (de regula 7 ani) si a plafonului cheltuielilor UE in aceasta perioada, care nu pot depasi 1 % din PNB comunitar, conform actualei metodologii (Agenda 2000).

Bugetul Uniunii Europene este instrumentul prin care se finanteaza programele si actiunile UE pentru indeplinirea politicilor sale comune. Prin 'pachet financiar' se intelege totalitatea implicatiilor financiare si bugetare ale negocierilor de aderare pentru 'Agricultura', 'Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale' si 'Prevederi financiare si bugetare'.

Din calculele efectuate pana in prezent, contributia Romaniei la bugetul UE in 2007 se cifreaza la aprox. 800 milioane euro.

Agenda 2000 prevedea initial costuri cu extinderea pentru 6 state 42,6miliarde pe angajamente in perioada 2004-2006 (Estonia, Ungaria, Cehia, Polonia, Slovenia, Cipru - Grupul Luxemburg - negocierile au fost deschise cu aceste state in decembrie 1997). Este introdus conceptul de „ring fence', acest lucru insemnand ca nu vor putea fi transferate sume prevazute pentru cei 15 la costurile aferente extinderii si nici invers - nu vor putea fi transferate sume prevazute pentru extindere la celelalte cheltuieli UE-15.

Consiliul European de la Sevilia - iunie 2002 - confirma inchiderea negocierilor cu 10 state, in conditiile in care costurile aderarii celor 10 state au fost mentinute la plafonul stabilit de Agenda 2000 (42,6 miliarde Euro).

Propunerea pachetului financiar a fost elaborat de catre Comisia Europeana in 10 februarie 2004, a fost consultat apoi cu statele membre, iar negocierile intre Romania si UE privind acest aspect au fost finalizate in 4 iunie 2004, odata cu negocierile pentru cap. 29 -Prevederi financiare si bugetare.

La baza elaborarii propunerii de pachet financiar a stat angajamentul politic al statelor membre ca Romania si Bulgaria vor beneficia detratament nediscriminatoriu in raport cu cei 10 si vor aplica aceleasi principii si metodologie dupa care a fost elaborat pachetul financiar pentru cei 10 si ca Romania si Bulgaria nu vor fi state net contributoare in primul an al aderarii. Din acest motiv, pachetul financiar pentru Romania si Bulgaria este limitat la o perioada de 3 ani.

Adoptarea Pachetului financiar 2007 – 2009, separat pentru Romania fost necesara pentru a permite incheierea negocierilor in 2004, decuplat de negocierea cadrului financiar de ansamblu al UE, 2007 – 2013 (ce se poate prelungi pana in semestrul II 2006). Concret, aceasta inseamna ca Romaniei, i se va aplica in intervalul 2007 – 2013, pachetul financiar intre 2007 si 2009 si, respectiv, cadrul financiar al UE, ca atare, intre 2010 si 2013.

Pachetul financiar pentru Romania este realizat pe baza acelorasi principii si metode aplicate 'celor 10'. In consecinta, negocierea sa nu a ridicat probleme deosebite, fiind finalizata in semestrul I 2004, inainte de incheierea negocierilor. Astfel, este acoperita tot o perioada de trei ani (2007 – 2009) - in cazul celor 10 aceasta este 2004 – 2006 –, sunt prevazute, proportional, aceleasi plafoane financiare si aceleasi perioade tranzitorii (privind, de exemplu, cresterea graduala a platilor directe in agricultura).

Singura deosebire in raport cu „cei 10” consta in modalitatile de cheltuire a sumelor: pentru „cei 10” se aplica regulile cadrului financiar actual, 2000 – 2006, iar pentru Romania si Bulgaria se vor aplica regulile noului cadru financiar, 2007 – 2009.

Sumele prevazute sunt impartite in doua categorii: o garantate („ring fenced”), deci incluse in Tratatul de Aderare – in primul rand actiunile structurale (fondurile structurale si fondul de coeziune), dezvoltarea rurala si o parte din politicile interne. Aceasta inseamna ca daca in intervalul 2007 – 2009 vor interveni modificari ale politicilor comunitare respective, sumele globale alocate Romaniei nu vor fi modificate, fiind insa posibile transferuri intre diferitele categorii.

Sume ce nu sunt garantate, in sensul ca depind de evolutiile politicilor comunitare dupa 2007: Politica Agricola Comuna (platile directe si, respectiv, masurile de piata), precum si anumite politici interne ale UE.

Totalul sumelor pe angajamente pentru Romania si Bulgaria in 2007 –2009 este de 15.396 milioane Euro (M ), dintre care peste 11.000 M revin Romaniei %). Aceasta suma este indicativa, intrucat cele 346 M destinate Romaniei si Bulgariei pentru administratie nu sunt defalcate pe cele doua tari (Comisia dorind, ca si in cazul celor 10, sa evite aparitia unor posibile discutii pe acest subiect intre

beneficiari

Anual, pentru Romania aceste sume sunt alocate dupa cum urmeaza: peste 2.500 M in 2007 (23,4%), circa 3.700 M in 2008 (34,2%) si circa 4.600 M in 2009 (42,4%). Aceasta inseamna peste 5 % din PIB in chiar primul an de la aderare, ajungand pana la circa 10 % in al treilea an al aderarii. Se poate remarca si ca in primul an de la aderare Romania va putea angaja de peste 2.5 ori suma din ultimul an de pre-aderare (2006), cand va beneficia de peste 1.000 M , urmand ca in al treilea an de la aderare sa fie disponibile sume de 4.6 ori mai mari. Pe capitole, pentru cei 3 ani, propunerea Comisiei indica pentru Romania urmatoarele cifre : agricultura 4.036 M (37,4% din total) ; politici structural 5.974 M (55,3%) si politici interne 795 M

Politicile interne privesc programele si actiunile comunitare in domeniul mediului, educatiei, cercetarii, retelelor trans-europene etc. (politici existente) si constructia institutionala. Ca si in cazul fondurilor de pre-aderare, platile (transferurile efective de la bugetul comunitar la bugetul national) vor fi mai reduse, din considerente procedurale obiective (de ex. un proiect de infrastructura poate fi finantat prin sumele angajate intr-un singur an, platile urmand insa a fi facute esalonat, pe mai multi ani, cat dureaza efectiv realizarea proiectului in cauza);

In consecinta, platile depind de capacitatea de absorbtie efectiva: prezentarea de proiecte sau masuri eligibile, institutii si proceduri administrative de management si control financiar al fondurilor, inclusiv protejarea intereselor financiare ale Uniunii, asigurarea co-finantarii (de la bugetul de stat sau din surseprivate). Calcule estimative, folosind principiile si metodologia pachetului Copenhaga, arata ca platile s-ar putea situa la nivelul a 6.400 M€ in perioada 2007 - 2009. Este de remarcat faptul ca si in cazul tarilor in curs de aderare, cheltuielile exprimate in plati din oferta initiala a Comisiei (ianuarie 2002) au fost reduse in pachetul final de la Copenhaga cu circa -10%, reflectand in fapt capacitatea de absorbtie inca redusa.

Se aplica, de asemenea, si principiul potrivit caruia in 2007 situatia bugetara in raport cu Comunitatea (balanta fluxurilor de plati intre bugetul comunitar si bugetul national) trebuie sa fie cel putin la fel de buna ca in 2006, ultimul an inainte de aderare. Diferenta, in raport cu perioada de pre-aderare, consta in faptul ca din 2007 Romania va trebui sa isi plateasca contributia la bugetul comunitar.

Plata acesteia se face chiar in anul respectiv, in anumite cazuri lunar sau trimestrial, functie de 'resursa' bugetului comunitar (resurse traditionale – cum sunt cele vamale – TVA sau contributia functie de PIB). Avand in vedere ca Romania este una dintre tarile cele mai putin dezvoltate din UE, si contributia sa la bugetul comunitar va fi printre cele mai reduse.

In consecinta, platile de la bugetul comunitar catre Romania (fie ca este vorba de plati in contul angajamentelor din perioada de pre-aderare, fie pentru angajmentele din anul respectiv) trebuie sa fie cel putin suma dintre platile din 2006 si contributia Romaniei la bugetul comunitar din 2007. Din punctul de vedere strict al bugetului Romaniei, cei trei ani tranzitorii, 2007 – 2009 (dar cu precadere 2007) ridica o serie de probleme importante de 'cash flows', derivate din procedurile financiar – bugetare comunitare.

In primul rand trebuie asigurata cofinantarea pentru platile realizate in perioada respectiva (procentul de co-finantare depinde de domeniu sau politica comunitara). De asemenea, in cazul Politicii Agricole Comune (masuri de piata si plati directe) o serie de plati se fac de la bugetul national, dupa care, in anul urmator, se face rambursarea de la bugetul comunitar.

Agricultura

Pentru agricultura se prevede, similar celorlalte noi 10 state state, introducerea graduala a platilor directe, pe o perioada de 10 ani, pornind de la 25% nivelul platilor directe alocat celor 15 state membre in 2007. Suma alocata pentru platile directe pentru Romania in cei trei ani este de 881 milioane Euro. Aceste sume nu necesita cofinantare de la bugetul national.

Suma acordata pentru masurile de piata in valoare de 732 milioane euro nu necesita co-finantare. Sumele vor fi acordate incepand cu anul 2007, proportional in fiecare an. Finanteaza masuri cuprinse in Pilonul l al PAC: preturi, restitutii la export, stocare. Reprezinta un flux de numerar care va fi

impartit 'phasing-in' pe cei trei ani. •Nu necesita cofinantare de la bugetul

national

Suma aferenta dezvoltarii rurale reprezinta 2,308 miliarde euro angajamente in cei trei ani. Co-finantarea de la bugetul de stat este 25%. Conform metodologiei de acordare a acestor fonduri, sumele angajate in anul Y trebuie cheltuite pana in anul Y+2. De exemplu, sumele angajate in anul 2009 vor fi cheltuite pe parcursul anilor 2009, 2010 si 2011. Finanteaza masurile cuprinse in pilonul II al PAC: pensionarea anticipata, agricultura ecologica, atragerea tinerilor in mediul rural, agro-turism, servicii, etc

in total, in perioada 2007-2009, Romania urmeaza sa primeasca 3,921 miliarde de euro pentru agricultura, la care se vor mai adauga aprox. 800 de milioane din fondurile structurale.

Fondurile structurale si de coeziune sunt destinate sa reduca disparitatile dintre regiuni si sa promoveze dezvoltarea economica si sociala, in ceea ce priveste fondurile structurale si de coeziune, suma negociata cu Uniunea Europeana este de 5973 milioane euro. Aceste sume se co-finanteaza de la bugetul national. Esalonarea pe cei trei ani se va face gradual, plecand de la premisa ca, in timp, capacitatea de absorbtie a Romaniei se va imbunatati. Si in acest caz functioneaza regula: sumele alocate in anul „n” trebuie cheltuite esalonat pana in anul Y+2.

Sumele aferente fondurilor structurale se finanteaza de la bugetul UE pana la maxim 75% din valoarea proiectului. Sumele aferente fondurilor de coeziune se finanteaza de la bugetul UE pana la maxim 80% din valoarea proiectului si in cazuri exceptionale pana la 85%.

Politici interne

Pentru Romania, ar reveni o suma de aproximativ 800 de milioane Euro pentru politici existente si constructie institutionala. Politicile existente sunt programele comunitare pentru o multitudine de domenii, cele mai importante fiind: cercetare si dezvoltare tehnologica, retele de transport trans-europene, invatamant, pregatire profesionala, tineret, piata muncii si inovare tehnologica, mediu, cultura, audiovizual.

Acestea sunt programe multianuale care se pot intinde pe perioade cuprinse intre 4 si 7ani.

Procedura de accesare a acestor fonduri –selectia proiectelor - fiecare stat trimite proiecte pentru programele pentru care este interesat, urmand ca, daca proiectul este bun si este aprobat de Comisia Europeana, sa fie finantat de la bugetul UE.

Prin Agenda 2000, statelor candidate li s-a permis inca din anul 2000 sa participe la aceste programe comunitare, in conditiile in care acestea platesc o contributie de participare Romania participa in prezent la programe cum sunt: Programul Cadru 6 pentru cercetare, dezvoltare si Euratom (2002-2006), Leonardo da Vinci II (2000- 2006), eContent (2001-2005), Socrates II (2000-2006), Cultura 2000 (2000-

2004), Fiscalis (2003-2007), Antreprenoriat si Imm-uri (2001-2005), Cooperare judiciara in materie penala AGIS (2003-2007), Life III (2000-2004).

De asemenea, pachetul mai contine alocari pentru cheltuieli administrative in valoare de aproximativ 242 milioane Euro pentru cheltuieli cu traducerea si interpretarea. (Aceste sume nu vor fi transferate efectiv Romaniei, fiind doar inregistrate ca si cheltuieli ale bugetului UE).

Pachetul financiar pentru Romania 2010-2013 in ceea ce priveste perioada 2010 - 2013, decizia privind sumele de care va beneficia Romania, vor fi stabilite de Parlamentul si Consiliul European, cand

se vor finaliza discutiile referitoare la noua perspectiva financiara 2007-2013 (spre sfarsitul anului 2005). Din momentul semnarii Tratatului de aderare, Romaniei i se va putea permite participarea cu statut de observator la aceste discutii.

Propunerea privind noua perspectiva financiara

Conform obiectivelor stabilite pentru perioada 2007-2013 (obiectivul Lisabona -dezvoltare durabila, cu o crestere economica sustinuta si reducerea disparitatilor economice si sociale din cadrul UE), structura cheltuielilor propusa de Comisie prevede acordarea prioritatii politicii de coeziune pentru reducerea decalajelor economice si sociale dintre zonele UE si sustinerea zonelor sarace.

Propunerea Comisiei se cifreaza la 344 miliarde Euro alocari pentru politica de coeziune in perioada 2007-2013. Din aceasta suma, Romaniei i-ar reveni aproximativ 6 miliarde in perioada 2007-2009 (suma aferenta fondurilor structurale si de coeziune din pachetul financiar). Pentru perioada 2010-2013, vor fi alocate alte sume de maxim 4% din PIB-ul national, in fiecare an. Aceste sume se vor cunoaste insa in cursul anului 2005, dupa agrearea noii perspective financiare de catre Consiliul si Parlamentul UE.

Tensiune creata in jurul subiectul bugetului UE cu ocazia Consiliului European din iunie 2005, prefigureaza o dezbatere acerba si in viitor asupra acestor probleme bugetare.

Impactul respingerii Constitutiei asupra Romaniei

Procesul de aderare a Romaniei

Nu exista o baza in documente politice sau juridice ale UE care sa lege aderarea celor doua state si procesul de ratificare a Constitutiei Europene. Romania si Bulgaria au fost incluse deja in reformele institutionale decise prin Tratatul de la Nisa, in 2000, iar Tratatul de Aderare a fost negociat in asa fel incat sa fie adaptabil atat Tratatului de la Nisa, care constituie logica de organizare a procesului decizional in Uniune, la momentul actual, cat si a Constitutiei Europene, in momentul intrarii in vigoare a acesteia.

In cazul in care Constitutia nu va fi ratificata pana la momentul aderarii Romaniei la Uniune, Tratatul de Aderare va intra in vigoare in baza actualelor tratate constitutive ale Uniunii. Cu toate acestea, este de asteptat, in noul climat european, mult mai dificil, ca performantele Romaniei in pregatirea pentru aderare

sa fie si mai atent monitorizate, atat la nivel european, cat si in statele membre (indeosebi in Germania, Olanda, Franta si Austria).

Argumentatia Romaniei in sensul caracterului distinct al celor doua procese si al mentinerii neafectate a calendarului de aderare, pentru finalizarea celui de-al cincilea val al extinderii la 1 ianuarie 2007, trebuie sustinuta printr-un parcurs impecabil al pregatirii interne pentru aderare, care sa ofere elemente incontestabile pentru aderare. In aceasta perspectiva, raportul de monitorizare al Comisiei, de la

25 octombrie 2005 va avea o importanta cruciala, iar Romania trebuie sa fie pe deplin pregatita, pentru ca orice posibile luari de pozitie in sensul activarii clauzei de salvgardare sa fie lipsite de suport.

Orice deriva in domeniul pregatirii pentru aderare ar fi de natura sa ofere pretexte adversarilor aderarii Romaniei, care vor putea folosi, cu impact deosebit la nivelul opiniei publice si al clasei politice din tarile membre (indeosebi in cele déjà problematice – Germania si Olanda) argumente in sensul ca Uniunea are nevoie de o pauza de reflectie, iar procesul extinderii trebuie stopat pana la rezolvarea aspectelor institutionale acoperite de Constitutia europeana.

Cauza Romaniei va putea fi aparata, in continuare, cu ajutorul a doua seturi

de argumente:

(1) baza juridico-institutionala a Tratatului de Aderare si

(2) asigurarea pregatirilor interne, care sa fie reflectate in textul Raportului de

Monitorizare a Comisiei Europene.