Accidentul industrial din Ungaria se transforma in criza transnationala

Accidentul industrial din Ungaria se transforma in criza transnationala

Evenimente:

In data de 4 octombrie a avut loc un accident industrial produs la o fabrica de prelucrare a aluminiului situata in orasul Ajka, la 160 de km vest de Budapesta. La uzina Ajkai Timfoldgyar Zrt, ce apartine companiei MAL Zrt, s-a spart un rezervor de reziduuri toxice si s-au scurs 1,1 mil. de m3 de noroi toxic, de culoare ro ie, care a afectat sapte sate din regiune si care a ajuns in Dunare, prin afluenti, datorita ploilor abundente din ultimele zile.

Acest noroi toxic este puternic alcalinizat, contine cantitati de plumb, arsenic si mercur, si are un efect caustic asupra pielii si ochilor. Testele efectuate au aratat ca nu exista pericolul radiatiilor. In urma extinderii reziduurilor deversate, au fost inregistrate cinci decese, ranirea a peste 150 de persoane, dintre care unsprezece salvatori, iar trei persoane sunt date disparute. Pagubele financiare au fost estimate la 37 de milioane de euro.

In urma estimarilor facute de autoritatile ungare si romane, noroiul rosu a ajuns sambata la Bazias pe teritoriul Romaniei, iar autoritatile bulgare estimeaza ca unda de poluare va ajunge in Bulgaria pe 12 octombrie, cel mai devreme.

Compania MAL a declarat ca "va mobiliza toate resursele pe care le are la dispozitie si va depune toate eforturile, impreuna cu autoritatile, pentru a reduce pe cat posibil efectul tragediei umane". Majoritatea masurilor de combatere a poluarii au fost in sensul incurajarii depunerii substantei poluante.

Una dintre aceste masuri a fost aceea de a turna ipsos cu scopul de a dizolva masa de noroi rosu si de a impiedica deversarea reziduurilor in Dunare. Cu toate acestea, masura nu a fost in totalitate eficienta, deoarece s-a inregistrat o modificare a pH-ului apei, fapt care a afectat flora si fauna raurilor afluente Dunarii.

La o zi dupa producerea accidentului, pe 5 octombrie, premierul Ungariei Viktor Orban a instituit starea de urgenta in trei comitate din vestul tarii: Veszprem, Gyor-Moson-Sopron si Vas. Joi, 7 octombrie, premierul a solicitat Comisiei Europene activarea imediata a mecanismului de protectie civila a UE si a declarat ca Ungaria nu are nevoie de ajutor financiar extern, ci ce asistenta din partea expertilor in combaterea efectelor poluarii.

Zoltan Illes, secretarul de stat pentru protectia mediului, a solicitat companiei MAL incetarea productiei si reparatia rezervorului afectat. Greenpeace a declarat, la sfarsitul saptamanii, ca firma a inceput constructia unui nou zid si ca nu efectueaza reparatii la peretele nordic, cel afectat, deoarece orice interventie ar afecta rezistenta acestuia si ar creste posibilitatea deversarii unui nou val de reziduuri.

In cadrul unei conferinte de presa, ministrul ungar al Afacerilor Interne, Sandor Pinter, a declarat ca productia companiei MAL este suspendata pana duminica si ca realuarea activitatii depinde de garantarea depozitarii noroiului rosu, in conditii sigure.

Impactul social

Cel mai afectat este satul Kolontar, aflat cel mai aproape de locul producerii accidentului. Locuitorii au fost evacuati, deoarece au fost avariate peste 280 de case, din care 35 nu mai pot fi locuite. In cadrul unei intalniri cu reprezentantii companiei MAL, locuitorii au cerut firmei sa fie despagubiti in totalitate pentru daunele produse si au afirmat ca vor da compania in judecata. De asemenea, si-au exprimat dorinta de a nu se mai intoarce in zona afectata si au solicitat demolarea cladirilor din apropierea rezervorului avariat.

In afara zonei locuite, deversarea de noroi rosu a avariat o conducta de gaze naturale, iar circulatia trenurilor intre Kolontar si Devecser, pe ruta Budapesta-Szekesfehervar-Szombathely, a fost oprita, pasagerii fiind transportati cu autobuze.

In satul Devecser cinci case au fost complet distruse, iar sute de gospodarii nu au apa, curent si gaz. Scoala si gradinita au fost redeschise, iar calitatea apei potabile este buna.

Semnificatii:

Situatia generata de spargerea rezervorului de reziduuri toxice, care au fost imprastiate pe sute de kilometrii si care a depasit granitele Ungariei prin contaminarea cursului Dunarii, contine elementele unei crize transnationale. Impactul accidentului poate fi analizat din mai multe unghiuri si perspective, fapt care denota complexitatea situatiei si necesitatea luarii masurilor imediate, care sa aiba efect atat pe termen scurt cat si termen lung.

In ceea ce priveste ajutorul financiar, Ungaria a acceptat un fond de un milion de dolari oferit de Fundatia pentru o Societate Deschisa a omului de afaceri american de origine ungara George Soros. Banii au fost oferiti pentru realizarea lucrarilor de reconstructie a satelor afectate.

Ajutorul oferit Ungariei a venit din partea statelor vecine sau a celor care s-au confruntat cu situatii similare, si a constat in punerea la dispozitie a competentelor expertilor din domeniul protectiei mediului si al eliminarii efectelor poluarii. Slovacia a afirmat ca monitorizeaza cu regularitate informatiile privind deversarea poluarii in Dunare. Romania a oferit asistenta tehnica in contracararea efectelor dezastrului.

Asistenta oferita din partea Spaniei este extrem de utila deoarece in 1998 s-a confruntat cu o situatie similara, cand raul Guadimar a fost poluat in urma spargerii unui rezervor ce continea substante toxice. Ajutorul oferit de Uniunea Europeana consta in punerea la dispozitie a unei echipe de cinci experti care va evalua impactul poluarii, urmand ca, pe baza testelor efectuate, Ungaria sa decida daca are nevoie de asistenta suplimentara la nivel de experti in domeniul mediului.

Acest tip de cooperare pe timp de criza nu trebuie pusa pe seama unor bune relatii intre statele implicate, ci ca pe o manifestare a unui interes comun, acela de a proteja mediul, de a gasi solutii imediate pentru incetarea crizei si de a gasi solutii pe termen lung care sa previna astfel de incidente.

In satele din apropierea rezervorului spart, solul este atat de afectat incat locuitorii din zona au solicitat inlocuirea acestuia. Premierul ungar a declarat ca se ia in calcul gasirea unei alte zone destinata construirii de locuinte pentru cei afectati, deoarece reconstructia in zona afectata este un efort inutil: "Am impresia ca orice efort de reconstructie aici [Kolontar] este inutil. Probabil ca va trebui gasit un alt teren pentru locuitori, iar aceasta parte a satului trebuie demolata pentru totdeauna, deoarece aici este imposibil de trait."

In ceea ce priveste raul Marcal, a fost instituita o alerta de gradul trei deoarece pestii aflati in amonte au fost gasiti morti si au fost turnate substante care sa neutralizeze continutul alcalin al reziduurilor inainte de a ajunge la raul Raba si apoi in fluviul Dunarea. Cu toate acestea, au fost constatate "pierderi sporadice de pesti pe parcursul principal al Dunarii, acolo unde raul Raba se varsa in Dunare", conform unei declaratii a sefului regional al serviciilor de lupta impotriva catastrofelor, Tibor Dobson.

Directorul companiei de administrare a apelor, Emil Janak, a estimat ca accidentul de la Kolontar "nu va avea probabil efect asupra ecosistemului Dunarii, incepand din orasul Komarom", situat la aproximativ 20 de km in aval de locul unde apele poluate au ajuns joi in Dunare.

Efectele asupra ecosistemului vor putea fi cuantificate in timp, expertii de mediu fiind de parere ca acestea vor persista foarte multa vreme deoarece metalele grele, nefind disolubile, rezista foarte mult timp. Mai mult, acolo unde noroiul s-a uscat transformandu-se in praf, situatia se agraveaza deoarece, prin inhalare, acesta poate produce cancer la plamani.

Din cauza ploilor, noroiul rosu a ajuns in raurile Marcal si Torna, ajungand apoi in raul Raba, care este afluent direct al fluviului Dunarea. In acest fel apele raurilor au transportat reziduurile toxice, existand astfel posibilitatea ca unda de poluare sa ajunga pe teritoriile Romaniei, Serbiei si Bulgariei.

Assen Lichev, de la Ministerul Mediului si Gospodarirea Apelor, a declarat ca autoritatile bulgare din zonele aflate la Dunare au intrat in alerta miercuri, 6 octombrie. Conform informatiilor din acel moment, nu exista riscul poluarii Dunarii in zona bulgara.

Comisia Europeana pentru Mediu si-a declarat ingrijorarea fata de posibilitatea ca noroiul rosu sa depaseasca teritoriul ungar: "Nu mai suntem ingrijorati doar de mediul ungar, poluarea ar putea trece de granite". In aceasta situatie intra in viguare reglementarile UE din domeniul mediului. Trebuie adaugat insa faptul ca, in conformitate cu standardele europene, compozitia chimica a noroiului nu intra in categoria reziduurilor riscante.

Abundenta informatiilor si a declaratiilor diferitilor oficiali creaza confuzie, iar relatarile presei contin numeroase contradictii. Pe de o parte, Ungaria declara transparenta in informarea autoritatilor din statele vecine, pe de alta parte Romania acuza statul ungar de lipsa furnizarii datelor exacte in ceea ce priveste continutul chimic al substantei poluante si cantitatea deversata.

De asemenea, purtatorul de cuvant al Comisiei Europene a acuzat Ungaria ca oficialii maghiari nu au introdus datele necesare intr-un sistem special creat pentru situatii de accidente ecologice cu posibile urmari transfrontaliere. Aceasta situatie poate genera luarea de decizii incorecte sau ineficiente, care ar putea amplifica efectele deja existente.

Poluarea raurilor este un deja-vu si un semnal de alarma pentru Romania. In ianuarie 2000, din iazul de decantare al firmei romano-australiene Aurul din Baia Mare, s-au scurs peste o suta de mii de tone de steril de flotatie cu un continut foarte ridicat de cianura si metale grele. Reziduurile au ajuns in raul Tisa si apoi in fluviul Dunarea, extinzandu-se pe teritoriile Ungariei, Serbiei si Bulgariei.

Greenpeace Romania a vazut in accidentul din Ungaria o oportunitate de a-si exprima inca o data dezacordul fata de dezvoltarea proiectului minier de la Rosia Montana: "Un iaz de decantare cu cianuri, necesar in proiectul de exploatare miniera de la Rosia Montana, reprezinta o amenintare serioasa la adresa sanatatii oamenilor si a mediului", mentioneaza Greenpeace intr-un comunicat postat pe site.

Trenduri de evolutie si recomandari

Eurodeputatul ungar Janos Ader a propus in Parlamentul European crearea unui fond european in caz de dezastru, care sa inlocuiasca actualul fond de solidaritate. Astfel, ar urma sa fie alocate resurse proportionale cu distrugerile produse.

Se recomanda efectuarea unei comparatii cu mare atentie intre incidentul din 2000 de la Baia Mare si cel de la Kolontar din 4 octombrie. Trebuie tinut cont de faptul ca diferentele dintre substantele scurse (apa cu cianuri la Baia Mare, reziduuri industriale, noroi alcalin si metale grele la Kolontar), cantitatile acestora (100.000 m3 la Baia Mare si 1,1 mil. m3 la Kolontar) si numarul victimelor (nu au fost decese la Baia Mare, s-au intregistrat deja 5 decese la Kolontar) sunt foarte mari, si ca tocmai aceste elemente sunt cele care determina luarea unui anumit set de masuri in detrimentul altor modalitati de solutionare.

O alta recoamndare consta in monitorizarea atenta a depozitelor sau rezervoarelor asemanatoare, situate de-a lungul Dunarii, mai ales daca acestea sunt abandonate. Trebuie intarita siguranta acestora pentru evitarea producerii unor astfel de accidente.

In ceea ce priveste exactitatea informatiilor si punerea la dispozitie a tuturor datelor necesare, Ungaria a fost acuzata de lipsa de transparenta. In acest context, se recomanda Romaniei dar si statelor vecine aflate la Dunare, o monitorizare atenta a fluxului, si efectuarea de masuratori proprii necesare luarii unei decizii corecte care sa solutioneze criza, nu sa o agraveze.