Aliantele guvernului 1923

Aliantele guvernului 1923

Înca din vremea in care se afla in opozitie, Partidul Poporului a incheiat un cartel electoral cu Partidul Maghiar la 23 octombrie 1923, cartel ratificat la 31 octombrie 1923 . Datorita faptului ca  la 25 noiembrie 1923 la resedinta lui Octavian Goga de la Castelul din Ciucea, s-a tinut o masa festiva in onoarea acestui acord , in epoca acest cartel a fost numit "Pactul de la Ciucea". Continutul pactului a fost tinut secret, acest lucru alimentand speculatiile cu privire la prevederile lui . Istoricul Radu Sorin face o analiza a modului in care a fot tratat acest " Pact de la Ciucea" aratand greselile facute de o serie de istorici dealungul vremii, unii neglijand acest pact, altii analizandu-l intr-un mod eronat*.

Pactul de la Ciucea continea 8 capitole ce insumau 59 de puncte, avand si un preambul de 10 puncte si a fost semnat de 5 reprezentanti ai Partidului Maghiarilor si 3 reprezentanti ai Partiudului Poporului, printre care si Alexandru Averescu, presedintele Partidului Maghiar nu a participat la aceste negocieri, nesemnand pactul

Prevederile acestui pact erau urmatoarele " reforma electorala sa se intemeieze pe principiul reprezentarii proportionale a minoritatilor; amestecul autoritatilor administrative in afacerile interne ale comunitatilor bisericesti sa fie interzisa; sa se recunosca dreptul bisericilor romano-catolice, reformate, unitare si evanghelice unguresti de a pune impozite credinciosilor si de a incasa aceste impozite cu ajutorul organelor administrative; sa se recunoasca dreptul minoritatilor de rasa, limba si religie; de a infiinta si intretine scoli sub controlul direct al statului; in justitie, contactul nemijlocit intre judecatori, functionari si parti sa se faca, dupa posibilitate in limba partilor; in tinuturile a caror populatie se compunea din cel putin ¼ cetateni de nationalitate maghiara, sa se foloseasca un numar corespunzatori de judecatori si functionari unguri sau cunoscatori al limbii maghiare; in viata comerciala, ca si in viata particulara, si anume pe hartia de scrisori, pe firme, pe anunturi, in registre etc, intrebuintarea limbii materne sa fie absolut libera; sa se reglementeze in mod echitabil chestiunea functionarilor care au fost in serviciul statului maghiar, si au depus juramantul de credinta catre statul roman, intrucat in acel moment locuiau in tara si erau cetateni romani; programul de invatamant in scolile confesionale sa fie intocmit cu aprobarea Ministerului Instructiunii Publice; limba de predare sa fie insa cea hotarata de catre sustinatorul scolii; sa fie restituite, dupa posibilitate, monumentele istorice, statuile, tablourile de valoare, mutate de la locul lor in urma transformarilor politice; sa se aprobe statutele societatilor Emke, cu punerea ei in toate drepturile; in orasele si comunele cu populatie maghiara de cel putin 25%, numirea localitati, anunturile oficiale si inscriptiile strazilor si a pietelor sa se faca in paralel cu limba statului, si in limba maghiara; legile tari si ordonantele ministeriale sa fie publicate si in limba maghiara in tinuturile locuite in majoritate covarsitoare de cetateni de nationalitate maghiara, sa se permita intrebuintarea paralela si a limbii maghiare in grai si in scris, sa se permita purtarea culorilor rosu-alb-verde, cu indicarea emblemei statului roman" , in schimbul acestor deziderate Partidul Maghiar promitea sprijinul sau electoral Partidului Poporului, in circumscriptiile stabilite de cele doua partide

Desi exista un acord electoral intre cele doua partide, acestea nu vor participa impreuna la alegerile locale din 1926 deoarece la 1 februarie 1926 presedintele Partidului Maghiar, Ungron Istvan va denunta "pactul de le Ciucea" si va prefera sa partcicipe la alegerile locale intr-un catel electoral cu P.N.L. , rupand astfel acordul electoral cu Partidul Poporului.

Dupa venirea la guvern a lui Alexandru Averescu, presedintele Partidului Maghiar care facuse o greseala prin denuntarea acordului electoaral cu partidul acestuia, va demisiona de la conducerea partidului, fiind compromis. Noul presedinte al Partidului Maghiar, Bethlen Gyorgy, va negocia o noua intelegere electorala cu Partidul Poporului aflat acum la guvernare, intelegere care se va materializa prin semnarea la 21 aprilie 1926 de catre Octavian Goga si Bethlen Gyorgy a unei intelegeri electorale care era valabila doar pe perioada alegerilor, aceasta nefiind punerea in practica a "pactului de la Ciucea" . Subsecretarul de stat, Constantin Bucsan afirma ca " Întelegerea noastra cu partidul maghiar, nu s-a facut pe baza pactului de la Ciucea, intrucat acest pact nu mai exista. El a servit insa ca punct de plecare pentru intelegerea cu Partidul Maghiar" . În urma acestui acord electoral, in schimbul sprijinului acordat de maghiari Partidului Poporului, Partidul Maghiar urma sa primeasca in schimb 25 de mandate in viitorul Parlament, si anume 13 deputati si 12 senatori

Pe langa acest cartel electoral, guvernul a incheiat un cartel electoral si cu sasii, tot la sfarsitul lunii aprilie . Acest acord a fost semnat de Octavian Goga si Constantin Bucsan din partea Partidului Poporului si Hans Otto Roth din partea Uniunii Germanilor din Romania, comform acestei intelegeri germani urmau sa primeasca 11 mandate de deputati si 6 mandate de senatori , primind un loc de deputat si unul de senator in Basarabia, un loc de deputat in Bucovina si restul in Banat si Ardeal.

Tot la sfarsitul lunii aprilie, se anunta cartelul electoral al guvernului cu bulgarii din Dobrogea, semnat de aceiasi Octavian Goga si Constantin Bucsan din partea Partidului Poporului si doctorul Pillescu din Constanta . Acest acord prevedea amnistia politica a tuturor dezertorilor de la 1913 pana in prezent, in afara de cei dovediti de omor; abrogarea legii exceptionale din Dobrogea noua; acordarea cetateniei romane tuturor locuitorilor de origine bulgara din Cadrilater, fara nici o conditie, invatamant in limba materna; dreptul de a folosi limba bulgara in administratie; oprirea colonizarii cu romani in Cadrilater. În schimbul sprijiului acordat guvernului, bulgarii vor primi, conform intelegerii, cate un deputat pentru judetele: Durustor, Caliacra, Constanta si Tulcea, desi ei cerusera cate doi pentru primele trei judete

Constatam ca guvernul a incheiat aliante electorale cu minoritatile nationale importante din Romania interbelica, aliante facilitate in mare masura de Legea electorala care introducea pragul electoral de 2%, partidele minoritatilor riscand sa nu fie reprezentate in Parlament daca nu participa la alegeri pe listele unui partid puternic si ce partid era mai puternic decat cel aflat la guvernare si care urma sa organizeze alegerile.

În afara de aliantele cu minoritatile, guvernul a mai incheiat si alte aliante. Chiar la o saptamana dupa investirea guvernului s-a vehiculat o colaborare intre Partidul Poporului si Partidul National , ultimul dorind astfel sa se razbune impotriva Partidului Taranesc, cu care nu a putut incheia o alianta , aceasta colaborare nu s-a realizat  datorita faptului ca Averscu dupa ce fusese investit cu formarea guvernului, ii propusese lui Maniu un cartel de guvernare, oferindu-i 2 posturi in guvern si 32 de locuri in viitorul Parlament, dar Maniu refuzase propunerea , o oferta asemanatoare facuse Averescu si taranistilor, dar si acestia l-au refuzat.

Guvernul va incheia o alianta electorala si cu reinfiintatul Partid National Roman, reinviat de cei trei ardeleni care acceptasera sa intre in noul guvern. Primul congres al noului partid a avut loc la Sibiu la 2 mai 1926, unde s-a votat si statutul acestuia . Cartelul electoral intre Partidul Poporului si Partidul National Roman s-a semnat intre Octavian Goga din partea primului si Vasile Goldis din partea celui de-al doilea. Acordul s-a semnat la Bucuresti in data de 11 mai 1926 si prevedea ca cele doua partide candideaza pe aceeasi lista, avand programul guvernului . Reinfiintarea P.N.R si cartelul electoral al acestuia cu guvernul avea drept scop castigarea a cat mai multor voturi in Ardeal acolo unde Pardidul National era din ce in ce mai slabit datorita tradarii celor trei lideri care accepasera sa intre in guvern.

Interesant este ca desi nu s-a semnat nici un fel de colaborare intre Liga Apararii National Crestine si guvern, acesta din urma a sprijinit formatiunea condusa de A.C. Cuza pe toata durata campaniei electorale, L.A.N.C avand dreptul sa tina intruniri in regiunile unde era declarata starea de asediu

Si in alegerile din 1926 guvernul a preferat sa mearga in alegeri pe baza unor intelegeri electorale, intelegeri care spera el ca ii vor aduce un surplus de voturi acolo unde Partidul Poporului considera ca nu are simpatizanti si organizatii bine inchegate.