Aliantele opozitiei - anul 1923

Aliantele opozitiei - anul 1923

Preluand modelul guvernului si partidele din opozitie au incheiat aliante electorale in speranta ca vor reusi sa-l invinga in alegeri si sa ajunga pe aceasta cale la guvernare, eveniment ce nu s-a petrecut niciodata in perioada interbelica. Totusi in 1926 avea sa se incheie una din cele mai puternice aliante ale opozitiei de dupa razboi.

1. Alianta dintre Partidul National si Partidul Taranesc

Înca din 1924 se ajunsese la un acord in zece puncte intre Partidul National si Partidul Taranesc, acest acord urma sa fie pus in prectica numai daca taranisti acceptau sa satisfaca dorinta nationalilor de a-l exclude pa Constantin Stere din partid, acesta fiind acuzat de nationali ca a colaborat cu trupele germane de ocupatie in timpul Primului Razboi Modial, fiind totodata si un om cu vederi de stanga , deoarece taranistii nu au dorit sacrificarea acestuia, alianta a cazut.

Iuliu Maniu lansa la 24 ianuarie 1925 un apel de unire a opozitiei pentru ca aceasta sa se opuna guvernului liberal si sa inceapa demersurile de rasturnare a guvernului . La 25 ianuarie 1925, la acest apel raspundea doar partidul condus de Nicolae Iorga, Partidul Nationalist al Poporului. La 8 martie 1925 se va semna actul de ratificare a acestei intelegeri formandu-se Partidul National condus de Iuliu Maniu si Nicolae Iorga. Chiar din primavara lui 1925 acest partid a inceput campania de rasturnare a guvernului liberal condus de I.I.C. Bratianu, campanie dusa prin intruniri si gazete

Dupa cum am aratat la alegerile locale din februarie 1926, cele doua partide plus Partidul Poporului vor participa cartelate la alegeri. Partidul Poporului se va retrage din acest cartel dupa incheierea alegerilor locale, asteptand momentul in care urma sa fie chemat la guvernare conform intelegeri din 1924 pe care o aveau cu liberali

Partidul Ntional si Partidul Taranesc, incurajate de rezultatele obtinute la alegerile locale, au inceput dicutiile cu privire la un eventual acord de colaborare la guvernare, discutii grabite si de iminenta schimbare de guvern ce se anunta. Dar la 18 martie 1926, delegatia permanenta a Partidului Taranesc a hotarat sa inceteze tratativele cu Partidul National . Tratativele au incetat deoarece nationalii au respins cererile taranistilor care doreau: jumatate din portofoliile viitorului guvern in care sa fie cuprins si ministerul de interne; 175 de locuri in Parlament, mandatele din Basarabia fiind in totalitate atribuite taranistilor care in schimbul unor mandate de aici cu nationalii doreau sa primeasca un numar echivalent de mandate din Ardeal; taranistii voiau si jumatate din prefecturi si primari

Dupa cum am relatat in timpul "crizei guvernamentale", datorita dorintei regelui de a se forma un guvern de coalitie, nationalii si taranistii au reluat discutiile pentru intocmirea unui acord de guvernare, acord nerealizat insa si datorita faptului ca generalul Averescu a fost numit prin surprindere ca succesor al lui I.I.C. Bratianu.

Dupa numirea noului guvern, discutiile dintre cele doua partide au incetat, ele invinuindu-se reciproc pentru faptul ca nu au reusit, ca impreuna, sa fie numite pentru a forma guvernul. Astfel ca la 2 aprilie 1926 delegatia permanenta a Partidului Taranesc a dat o rezolutie prin care anunta ca va depune liste separate in toata tara, fiind convinsa ca partidul va obtine 40% din voturi, si va casiga alegerile datorita siuatiei in care se aflau celelalte partide . În ceea ce priveste atitudinea nationalilor acestia nu au luat nicio hotarare pana la intrunirea Congresului extraordinar al Partidului National, de la 18 aprilie 1926 , congres ce hotara la punctul doi din rezolutia data de el, fuziunea sau colaboararea cu Partidul Taranesc, capabila sa invinga in alegerile generale

Astfel ca la cererea nationalilor au fost reluate convorbirile pe marginea incheierii unui cartel electoral, intre nationali si taranisti. La 22 aprilie 1926, Delegatia permanenta a Partidului Taranesc a hotarat sa raspunda afirmativ cereri de colaboarare inaintata de Partidul National, cu mentiunea ca fuziunea nu era posibila pana la alegeri datorita timpului prea scurt care mai era pana la acestea, timp necesar pentru a se putea incheia insa un cartel electoral

Cartelul electoral intre cele doua partide a fost semat la 23 aprilie 1926, de catre Iuliu Maniu si Ion Mihalache, sefii celor doua partide . Acest cartel prevedea depunerea unei singure liste electorale in toate circumscriptiile electorale, sub denumirea de Blocul National-Taranesc, liste ce vor fi depuse avand semnul electoral ales de Partidul Taranesc, adica o circumferinta; candidatii vor fi alesi de organizatiile judetene ale celor doua partide, eventualele neintelegeri vor fi judecate de o comisie de arbitraj formata din trei reprezentanti ai fiecarui partid; dreptul de a hotara in ultima instanta asupra candidaturilor va reveni celor doi lideri care formau o supra comisie . Întelegerea prevedea ca in fruntea listelor, in 8 circumscriptii electorale din Vechiul Regat sa figureze candidati propusi de Partidul National, iar intr-o circumscriptie electorala din Transilvania cap de lista sa fie un candidat numit de Partidul Taranesc

În cele din urma, cele doua partide, dupa lungi convorbiri si controverse, au ajuns la un acord electoral, acord prin care sperau ca vor reusi sa invinga guvernul, eveniment ce ar fi reprezentat o premiera pentru Romania. Dar acest acord nu a dus la o buna intelegere pe tot cuprinsul tarii, datorita faptului ca nu se intelegeau asupra candidaturilor care urmau sa fie depuse in circumscriptile respective, organizati judetene intregi , din ambele partide, au parasit partidele sau ca in cazul din Bihor unde datorita neintelegerilor privind alcatuirea listei comune, acordul electoral dintre cele doua partide nu s-a realizat, fiecare organizatie depunand lista separata de candidati

Ultimul pas facut pentru a definitiva acest acod electoral a fost la 11 mai 1926, atunci cand Partidul National si Partidul Taranesc au anuntat Comisia Centrala Electorala, ca formeaza un cartel si vor lupta pe tot cuprinsul tarii sub acelasi semn, "circonferinta" . Aflat in deriva, Partidul National accepta sa fie vioara a doua in acordul cu taranistii, acord ce ii va readuce pe linia de plutire , desi au acceptat in mare parte conditiile impuse de taranisti , care au condus practic Blocul National-Taranesc.

2. Solutia aleasa de celelalte partide

Partidele de stanga au purtat discutii cu privire la incheierea unui cartel electoral inca din februarie 1926, discutii reluate in zilele de 10, 20 martie si 8, 12 aprilie, cand comunistii si socialistii au discutat despre caracterul nedemocratic al Legii elecorale, despre votul barbatilor si al femeilor ce trebuia acordat de la varsta de 18 ani, desfiintarea stari de asediu, amnistia generala si abrogarea legislatiei liberale . Pe lamga discutarea acestor probleme s-a reluat si discutia cu privire la formarea unei aliante care urma sa se numeasca Blocul Muncitoresc, Blocul Proletar sau Comitetul de actiune al muncitorimii unite, insa aceste discutii dintre socialisti si comunisti, purtate in perioada februarie-aprilie 1926, nu au dus la incheierea unui acord, astfel ca cele doua partide s-au prezentat singure in alegeri , comunistii sub denumirea de Blocul Muncitoresc-Taranesc, aceasta formatiune fiind proaspat infiintata, iar socialisti pe listele Partidului Socialist.

Socialistii isi exprimasera dorinta de a intra intr-un eventual cartel cu opozitia in cazul in care aceasta s-ar uni, dar dupa formarea Blocului National-Taranesc, Partidul Socialist nu va intra in acest cartel motivand ca nu sunt respectate conventiile anterioare si astfel el va participa singur in alegeri avand drept semn electoral triunghiul

Organizatiile evreilor din Romania au anuntat ca ei vor colabora cu cei care le vor satisface cele mei multe cereri

Partidul National Liberal anunta prin presedintele lui ca va merge singur in alegeri si nu va merge impreuna cu guvernul asa cum se zvonise . La fel va face si Liga Apararii National Crestine. De exemplu la Bihor Partidul National Liberal, Blocul Muncitoresc-Taranesc, Liga Apararii National Crestine si Partidul Socialist au depus liste separate de candidati ca si in restul judetelor unde au reusit sa-si depuna listele.

La alegerile parlamentare din 1926, guvernul a ales sa participe la alegeri in cartel electoral cu partidele minoritaților importante din Romania. Un eveniment deosebit a fost formarea cartelului electoral dintre cele doua mari partide din opoziție și anume, Partidul Național și Partidul Țaranesc, in vreme ce liberalii au ales sa candideze singuri la alegeri, la fel ca și restul partidelor care au participat la alegerile din mai-iunie.