Combaterea terorismului si masurile intreprinse de statul roman( alte state) pe aceasta linie

COMBATEREA TERORISMULUI SI MASURILE INTREPRINSE DE STATUL ROMAN( ALTE STATE) PE ACEASTA LINIE

PROBLEME :

1. Cadrul juridic
2. Forme si procedee de manifestare a fenomenului terorist-diversionist in Romania ( alte state ).
3. Forme si procedee de prevenire si combatere a actiunilor terorist-diversioniste care ar putea afecta siguranta nationala

OBIECTIVE OPERATIONALE :

Dupa parcurgerea acestei teme , cursantul va fi in masura sa:

cunoasca principalele acte normative care reglementeaza lupta impotriva terorismului ;

precizeze formele si procedele de manifestare a fenomenului terorist-diversionist in Romanaia si alte state;

enumere formele si procedeele de prevenire si combatere a actiunilor terorist-diversioniste care ar putea afecta siguranta nationala.

BIBLIOGRAFIE :

"Actiunile terorist-diversioniste si implicatiile acestora asupra securitatii nationale a Romaniei" , Ed. M.I., 1994 , Autori Gn. Bg. Dr.Costica Voicu, Col.Dr.Anghel Andreescu, Col. Radu Jerebie.

"Strategia combaterii terorismului si diversiunii " ,Ed. M.I., autor Gen.Bg.Dr. Stan Stangaciu ;

Constitutia Romaniei.

CADRUL JURIDIC

Terorismul si formele sale concrete de manifestare sunt inserate in mai multe documente juridice internationale, majoritatea intrate in vigoare , altele nu. Dintre acestea mentionam pe cele mai semnificative , inclusis din perspectiva aportului Romaniei in domeniu , si anume: Conventia pentru prevenirea si reprimarea terorismului deschisa semnarii la Genava la 16 noiembrie 1937 (a fost semnata de 24 de state printer care si Romania); Conventia provizorie asupra infractiunilor si a altor acte asemantoare savarsite la bordul aeronavelor , semnata la Tokyo la 14 septembrie 1963 ( Romania a aderat prin Decretul nr. 627/ dec.1973 ); Conventia pentru represiunea capturarii ilicite a aeronavelor , semnata la Haga la 17 dec.1970 si ratifiata de Romania prin Decretul nr.149 / 19 apriliev 1972; Conventia pentru prevenirea si reprimarea actelor de terorism care au forme de delicte impotriva persoanelor si a jantajelor conexe acestor delicte impotriva persoanelor si a jantajelor conexe acestor delicte cand asemenea acte au repercusiuni internationale, semnata la Washington , la 2 ferb.1971; Conventia pentru reprimarea actelor ilicite indreptate contra securitatii aviatiei civile , incheiata la Montreal , la 23 sept.1971 si ratificata de Romania prin Decretul nr.66 / 30 mai 1675 ; Conventia privind prevenirea si sanctionarea infractiunilor contra persoanelor care se bucura de protectie internationala , inclusive agenti diplomatici, deschisa spre semnare la New York la 14 dec.1973 ( Romania a aderat prin Decretul nr.254/1978 ); Conventia internationala contra luarii de ostatici adoptata la New York la 17 dec. 1979 , Romania a aderat prin Decretul -lege nr.11 / 1990 ; Conventia europeana pentru reprimarea terorismului , Strassbourg, Franta , 27 ian. 1977 .

Recrudescenta actelor de violenta si de terorism international a facut chiar obiectul de dezbateri la sesiunea Adunarii Generale a ONU din 1972. Cu acest prilej a fost constituit un comitet special compus din 35 state member , pentru a examinapropunerile facute de state in vederea prevenirii si lichidarii terorismului international.

In domeniul dreptului international s-au facut putine progrese la definirea terorismului si la adoptarea masurilor de represiune.

Un pas important in lupta angajata impotriva actelor de terorism s-a facut prin adoptarea de catre Adunarea Generala a ONU a Rezolutiei 3034 din 11 ian.1972 , cu privire la " masuri pentru prevenirea terorismului international care pune in pericol sau distruge vieti umane , nevinovate sau care afecteaza libertatile fundamentale si studierea cauzelor care genereaza forme de terorism si acte de violenta care isi au originea in saracie, deceptii , nemultumire si disperare si care determina unele persoane sa sacrifice vieti umane , inclusive viata lor, pentru a incerca sa aduca schimbari radicale " .

La cele anterior amintite , indicam inca un document , chiar daca acesta nu are semnificatia si importanta unuia din care sa decurga obligatii juridice internationale, fiind doar de orientare politica , respectiv Recomandarea nr.(82)1 a Comitetului Ministrilor ,statelor membre ale Cosiliului Europei referitoare la cooperare internationala in problemele urmaririi si reprimarii actelor de terorism adoptata de Comitetul Ministrilor la 15 ian.1972, cu ocazia celei de-a 342-a Reuniunii a Delegatiilor Ministrilor .

Conform Conventiei pentru prevenirea si reprimarea terorismului de la Geneva din 16 feb.1937, in categoria actelor de terorism erau incluse urmatoarele fapte comise pe teritoriul fiecarei Inalte Parti contractante , daca erau indreptate contra unei alte Inalte Parti contractante si daca constituiau acte de terorism in sensul enuntat la art.1 alin.2 .

Faptele intentionate , indreptate contra vietii , integritatii corporale , sanatatii sau libertatii ;

a)     sefilor de stat, persoanele exercitand prerogative ale sefului se stat,ale succesorilor ereditari sau desemnati;

b)     sotii persoanelor sus mentionate;

c)     persoane cu functii sau insarcinari publice , cand faptul a fost comis pe baza functiilor sau insarcinarilor pe care aceste persoane le exercita.

2. Faptul intentional constand in distrugerea sau deterioarea de bunuri publice

sau destinate uzului public care apartin unei Inalte Porti contractante asu care depind de ea.

3. Faptul intentionat de natura sa puna in pericol vieti umane prin creaerea unui pericol comun

4. Tentativa de comitere de infractiuni prevazute de dispozitiile sus mentionate ale prezentului articol

5.Faptul de a fabrica , de a-si procura , de a detine sau de a furniza arme, munitii , produse explosive sau substante nocive in vederea executarii in orice alta atara a unei infractiuni prevazute de prezentul articol.

De asemenea in conventie se prevedea includerea in legislatia penala si a urmatoarelor fapte daca erau savarsite in conditiile iodentice celor sus-redate:

Asocierea sau intelegerea in vederea indeplinirii unor asemenea fapte;

Inregistrarea directa, publica la actele prevazute la numarul 1,2 si 3 din art.2 urmata sau neurmata de efecte .

Pariciparea intentionata ;

Orice ajutor dat cu stiinta in vederea indeplinirii unui astfel de act.

In sensul Conventiei europene pentru reprimare a terorismului , in categoria actelor de terorism intra una din urmatoarele fapte penale , neconsiderate ca infractiuni politice de o infractiune politica sau inspirata de mobiluri politice:

a)     infractiunile cuprinse in sfera de aplicare a conventiei pentru reprimarea actelor ilicite impotriva securitatii aviatiei civile semnata la Montreal la 23 sept.1979;

b)     infractiunile cuprinse in sfera de plicare a conventiei pentru reprimarea capturarii ilicite de aeronave semnata la Haga la 16 dec.1970;

c)     infractiunile grave ce au implicat un atac impotriva vietii , integritatii corporale sau libertatii persoanelor care au dreptul la o protectie internationala , inclusiv agentii diplomatici;

d)     infractiunile care implica rapirea , luarea de astatici sau sechestrarea ilegala;

e)     infractiuni care comporta folosirea de bombe , grenade , rachete, arme automate sau scrisori si colete cu explozivi , daca folosirea lor prezinta pericol pentru persoane;

f)      incercarea de a savarsi una din infractiunile sesizate sau participarea in calitate de coplice a unei persoane care comite sau incearca sa comita astfel de infractiuni.

FORME SI PROCEDEE DE MANIFESTARE A FENOMENULUI TERORIST-DIVERSIONIST IN ROMANIA ( Alte state ).

Actiunile terorist - diversioniste in viziunea specialistilor , prezinta o serie de caracteristici , astfel: organizarea de actiuni extremiste pe fondul unor puternice conflicte cu caracter separatist , continuarea , cu violenta sporita , a manifestarilor terorist-diversioniste generate de intoleranta etnica si religioasa si a revendicarilor teritoriale ( de exemplu cazul fostei Iugoslavii, fundamentalismului arab ).

Din analiza situatiilor caracteristice actiunilor terorist - diversioniste ce au avut loc pana in present, se constata ca in conceptia organizatiilor si gruparilor terorist - diversioniste , exista o preocupare sporita pentru diversificarea formelor si procedeelor de actiune , chiar daca se actioneaza asupra unor obiective fixe sau aflate in miscare .

Din sinteza situatiilor de profil rezulta faptul ca formele de actiune cele mai frecvent folosite in realizarea actului terorist - diversionist sunt: actiune directa, actiune acoperita, actiune indirecta.

A)   Actiunea directa constituie forma de baza in savarsirea

actelor terorist - diversioniste , violente si consta in atacul deschis, armat sau amenintare cu arma , asupra obiectivului vizat in scopul ocuparii acestuia si luarii de ostatici, distrugerii, capturarii , rapirii unor persoane ori crearii de panica, deruta , frica si groaza in randul personalului obiectivului sau a populatiei din tara.

Procedeele de lupta folosite in actiunea directa sunt variate si frecvent schimbatoare. Acestea se stabilesc in functie de natura obiectivului vizat vulnerabilitatea acestuia , posibilitatile de actiune si scopul imediat si indepartat urmarit. Cele mai frecvente procedee sunt: atentatul , atacul obiectivelor fixe, atacul obiectivelor mobile.

a) atentatul este unul dintre principalele procedee de actiune folosite de elementele terorist - diversioniste. Ele se adopta in scopul suprimarii fizice a unor personalitai marcante ale vietii politice, economice , sociale si militare , care , in activitatea lor , au lezat interesele organizatiilor sau gruparilor teroriste. Prin inlaturarea lor, se produce groaza si nesiguranta in randul populatiei , perturbarea activitatilor in stat , haos si angoasa. Obiectivele vizate sunt foarte variate, astfel: sefi de state si guverne , ministri , sefi de partide, diplomati, inalti demnitari si comandanti, magistrati, oameni de afaceri.

Ca modalitati concrete de executare a actiunilor de executare a actiunilor asupra personalitatilor vizate, elementele teroriste folosesc:

asasinatul care este actiunea cea mai odioasa, sfarsita de teroristi intr-u cat ea are , pentru opinia publica valoarea de " exemplu " a ceea ce ar putea sa faca ei in viitor. Aici se impune o precizare. Elementele terorist - diversioniste din spatial European si din Orientul Mijlociu, isi incheie de regula actiunile prin retragerea menbrilor celulelor , echipelor , gruparilor dupa producerea actului terorist; predarea teroristilor in fata organelor de ordine publica , pentru a evita confruntarea armata cu fortele antiteroriste , mizand pe eliberarea lor ulterioara, sacrificial ( sinuciderea ) unor lupatori ai formatiei. Aceasta tehnica este specifica fundamentalistilor arabi.

atacul executat prin atac armat in forta , rapid si prin surprindere , este un procedeu violent ce se adopta in vederea capturarii sau nimicirii persoanei vizate si- ulterior - al retragerii echipelor sau gruparilor teroriste din raionul actiunii respective. Pentru desfasurarea cu success a actiunii ce incearca dezorientarea oraganelor de ordine concomitent cu indepartarea posibililor martori si blocarea circulatiei.

atacul legendat este un procedeu subtil de actiune folosit de fortele terorist - diversioniste pentru a patrunde sub o acoperire credibila in obiectiv prin folosirea unor substituiri de persoane sau cu documente contrafacute sau sustrase .Dupa intrarea in obiectiv si punerea personalului sub amenintarea cu armele ( sechestrarea acestora ) teroristii isi prezinta pretentiile autoritatilor. Procedeul se aplica asupra ambasadelor, domiciliilor diplomatilor, agentiilor si birourilor diferitelor organisme internationale, obiective de interes economic, social, stiintific , ale aviatiei , marinei civile etc.

atacul pe o directie favorabila predecat de o actiune demonstrativa pe o alta directie

atacul simultan pe mai multe directii care consta in desfasurarea rapida a echipelor sau grupurilor , patrunderea acestora in obiectiv pe doua sau mai multe directii , nimicirea elementelor dispozitivului de paza si aparare , ocuparea obiectivului , luarea de ostaici siinceperea tratativelor cu autoritatile pentru satisfacerea revendicarilor lo;

atentatul executat prin actiune armata speciala , denumit si " atacul nominal " este un procedeu ce se adopta pe baza unor date si informatii sigure despre persoana vizata si mijlocul de locomotie folosit. Prin actiunea respective se urmareste asasinarea sau ranirea " obiectivului ", " in liniste" folosind armament de foc cu amortizoare de zgomot , sau arme albe, si luandu-se masuri de disparitie din raionul actiunii , imediat sau ulterior.

Atentatul executat printr-un atac armat izolat constituie un procedeu de actiune utilizat frecvent de elementele terorist - diversioniste , angajand effective mai putin numeroase ( 1-2 indivizi). Se foloseste pentru asasinari, rapiri sau sechestrari de persoane.

b) atacul obiectivelor fixe constituie o forma de actiune importanta adoptata de elementele terorist - diversioniste in cadrul actiunilor directe. Din randul obiectivelor fixe urmarite de fortele respective , fac parte anumite constructii civile si militare la care , daca se produc distrugeri sau avarii , insotite de victime omenesti , se afecteaza intr-un fel sau altul , relatiile dintre state , economia , activitatea politico-sociala a statului respective, se produce spaima si panica in randul populatiei.

B)    Actiunea acoperita este o forma de lupta violenta utilizata de

elementele terorist-diversioniste atat in timp de pace cat si in situatie de razboi. Aceasta consta in asasinarea unor persoane, distrugerea sau incendierea unor obiective, prin folosirea incaracturilor explozive , toxice , bacteriologice sau nucleare , plasate sau expediate in locuri , medii sau obiective frecventate de persoanele vizate si prin lovirea de la distanta a tintelor cu mijloace telecomandate.Caracteristic pentru aceasta forma de actiune este faptul ca autorii nu se deconspira , raman in umbra.

Atacul obiectivelor mobile mai bine cunioscut sub numele de " deturnarea obiectivelor" ( aeronavelor, navelor mijloacelor de transport rutiere sau feroviare ), ca procedeu de actiune , consta in atacul premeditat in vederea capturarii unui mijloc de transport , sechestrarii sau uciderii personalului ethnic si calatorilor , pentru obtinerea unor fonduri financiare , eliberarea unor detinuti ori pentru a crea o larga publicitate a cauzei lor mass-media.

C) Actiunea indirecta ( psihologica ) ca forma de lupta terorista vizeaza distrugerea sau slabirea capacitatii de rezistenta psihica. In sensul cel mai larg, agresiunea psihologica reprezinta ansamblul procedeelor puse in miscare in mod intentionat pentru a reusi manipularea perfida a persoanelor , grupurilor sau a unei intregi societati in scopul de a le devia conduitele politice , de a le domina gandirea sau chiar a le subjuga . Cu alte cuvinte , de a dezinforma " tintele "vizate , de a le distruge echilibrul psihic ( al individului si grupurilor sociale ), lipsindu-le de capacitatea de orientare , selectie si reactie adecvata la provocari , caci pentru functionarea psihicului uman, dezinformarea poate fi comparata cu SIDA asupra organismului . Dezinformarea opereaza cu informatii soc, pervertite sau falsuri informationale ( documente fabricate , insinuari calomnioase, minciuna ), prin lansarea premeditata de zvonuri , alarme false si apeluri telefonice, santaj de natura sa creeze stari de tensiune psihica , nesiguranta , deruta, panica.

Din cauza actiunilor terorist - diversioniste ce au avut loc pana in prezent,

rezulta ca mijloacele cele mai frecvent folosite au fost explozivii conventionali sau neconventionali. Particularitatea acestora consta in faptul ca folosesc cele mai moderne dispozitive care pot declansa explozia imediat sau cu intarziere in urma unor efecte mecanice , optice, electromagnetice , cu energii stimulate (lasere) etc. iar elementele terorist - diversioniste nu sunt expuse riscului direct.

In general prin atentate cu explozivi , elementele terorist - diversioniste

urmaresc raspandirea terorii in randul populatiei , distrugerea sau incendierea sediilor unor organizatii si partide politice , organisme internationale , a unor obiective economice , sociale sau culturale de importanta nationala , sedii ale organelor fortelor de ordine publica , Ministerul Public si Justitiei etc.

Principalele procedee de lupta (tehnici ) specifice acestei forme de actiune sunt: asezarea sau fixarea incarcaturii explosive (clasice sau cu S.T.I. ori S.R.L. ) la obiective fixe sau mobile ( stationate sau aflate in miscare ) ; lipirea unor incarcaturi explosive cu dispozitiv de fixare magnetic; aruncarea unor incarcaturi explosive din mijloace de transport pe timpul depasirii acestora ;lansarea manuala sau cu ajutorul mijloacelor tehnice reactive a unor incarcaturi explosive ; expedierea sau inmanarea persoanelor vizate a unor colete articole de artizanat, ceasuri , jucarii etc., in care se afla dissimulate incarcaturi explosive.

rapirea de persoane .Aceasta actiune este savarsita permanent in vederea

amenintarii unor grupari politice , economice ori sociale , a guvernelor sau autoritatilor publice centrale sau locale carora , prin acest procedeu li se impune satisfacerea unor revendicari de ordin public, economic, juridic, militari, social etc. , solicitate de organizatiile sau grupurile teroriste implicate in actiunea respective.

- sechestarea de persoane sau luare de ostatici este o actiune prin care se atenteaza la integritatea fizica ori morala executata cu forta prin retinerea a asa ziselor adversari marcati pentru a determina autoritatile sa accepte conditiile impuse , inclusiv pretul de rascumparare in bani.

" Tintele" actiunii indirecte sunt persoane , grupuri , natiuni. Personajele dezinformarii sunt comanditarii (centrele de decizie ) si specialistii ( planificatorii , controlorii si agentii ) . Actiunile de dezinformare sunt indreptate si asupra unor medii sociale vulnerabile ( ziaristi, oameni de stiinta , cadre didactice, magistrati , cler, vedete , tineret, militari, dizidenti ) , dar si spre unele personalitati periculoase

(istericii, psihastenicii, anxiosii, pesimistii , cicloizii , paranoicii , depresivii, euforicii , defetistii , sociopatii , impulsivii, inadaptabilii, egocentristii ).

Procedeele cel mai des utilizate in actiunile terorist - diversioniste indirecte sunt: amenintarile sau cererile adresate prin telefon sau scrisori anonime diferitelor personalitati ( acestea pot fi directe sau indirecte, adica asuprafamiliilor acestora ) , lansarea de alarme false prin mas-media sau cel mai adesea, prin telefoane anonime , care anunta iminenta producerii actului terorist , preocupari pentru procurarea si folosirea mijloacelor radio active, chimice si biologice.

In concluzie , formele si procedeele de actiune folosite de fortele agresive interne de tipul terorist - diversionist , aratate sunt mult mai numeroase si variate, iar conducerile acestora sunt in permanenta cautare pentru descoperirea altora noi , ceea ce face ca cercetarea stiintifica si cea informationala sa urmareasca cunoasterea lor.

Totodata la acest demers se mai poate adauga ideea ca , desi grupurile si echipele terorist - diversioniste au fost mai active si mai dure -in timp de pace - in ultimele doua decenii, tintele pe care le-au ales, armele pe care le-au utilizat au ramas in general aceleasi sau au fost foarte putin modernizate. Acest lucru ofera posibilitatea cunoasterii formelor si procedeelor de actiune folosite de fortele respective , in vederea adoptarii celor mai eficiente masuri de prevenire si combatere oportuna a lor.

FORME SI PROCEDEE DE PREVENIRE SI COMBATERE A ACIUNILOR TERORIST-DIVERSIONISTE CARE AR PUTEA AFECTA SIGURANTA NATIONALA

Prevenirea si combaterea actiunilor terorist - diversioniste cuprind un ansamblu de masuri speciale , initiate de fortele de ordine , de cele cu misiuni informative, de structurile constituite pe linie de protectie si paza precum si de unitati ( M.U.) ale armatei .

Prevenirea si combaterea elementelor terorist - diversioniste are un spectru diversificat astfel :

in plan politic si diplomatic , purtarea de negocieri menite sa stinga conflictele , sa creeze un climat international de condamnare a terorismului in general , prin neacceptarea cecerilor teroristilor , prin respingerea santajului terorist , neacordarea dreptului de azil pentru teroristi , precum si prin semnarea de tratate interstatale de cooperare pe linie antiterorista ;

in plan juridic, moral si propagandistic , prin sanctionarea prompta si drastica a teroristilor capturati, printr-o intense activitate de propaganda dusa in randul populatiei , in scopul formarii unei atitudini de condamnare morala a terorismului , de respingere a oricarei colaborari cu acestia si implicit de colaborare a populatiei cu autoritatile. In tarile in care violenta s-a extins din diferite motive au fost organizate formatiuni specializate pentru combaterea terorismului .Astfel , in SUA a luat fiinta " Delta Force" , in Anglia - SAS, in Germania -GSG-9 , In Franta - GICN, in Austria - Cobra, in Spania -GEO.

Avand in vedere gradul de pericol social deosebit si efectele actiunilor terorist - diversioniste apreciem ca prevenirea si combaterea acestora se poate realiza printr-un ansamblu de procedee specifice . Dintre acestea , cele mai importante ar fi:

culegerea datelor si a informatiilor referitoare la pregatirea si initierea unor actiuni terorist - diversioniste impotriva unor personalitati , a obiectivelor de importanta strategica , politice , administrative , economice si de alta natura;

paza si apararea comunicatiilor pe care urmeaza sa se deplaseze coloane militare printr-un sistem de posturi si patrule adecvat situatiei ;

sistem intarit de ordine si paza;

interventia operativa a fortelor specializate pentru neutralizarea , capturarea si nimicirea elementelor terorist - diversioniste;

paza intarita a obiectivelor de importanta deosebita.

Conform legilor de organizare si functionare ale M.I. si S.R.I. , acestea sunt principalele organisme abilitate in prevenirea si combaterea actiunilor terorist - diversioniste . Istitutiile mentionate actioneaza ferm in timp de pace , pe timpul executarii si in caz de razboi astfel :

a) in timp de pace se executa:

insotirea trenurilor specializate , executarea srviciilor de paza si ordine din gari, triaje, de cale ferata , aerogari si porturi , de catre trupele de jandarmi si politie;

paza si apararea localurilor misiunilir diplomatice si a unor agentii si reprezentante economice straine , de catre trupe de jandarmi si S.R.I. ;

participarea la prevenirea , neutralizarea si lichidarea actelor , elementelor teroriste si de diversiune de pe teritoriul Romaniei ( S.R.I. si M.I.).

b) pe timpul executarii mobilizarii , concomitent cu cresterea capacitatii de actiune si de lupta a trupelor si cu trecerea de la cadrul organizatoric de pace la cadrul organizatoric de razboi , unitatile M.Ap.N. vor continua indeplinirea misiunilor specifice permanente ce le revin la pace, misiuni ce se vor amplifica la mobilizare uramrind:

asigurarea de catre fortele M.Ap.N. a conditiilor pentru desfasurarea mobilizarii in siguranta a unitatilor M.U. ale fortelor armate;

participarea la desfasurarea la timp a fortelor si mijloacelor de aparare;

asigurarea realizarii de catre unitatile si M.U. ale armatei a dispozitivului de acoperire a frontierei de stat;

participarea M.U. si unitatilor M.Ap.N. la descoperirea si zadarnicirea actiunilor elementelor terorist - diversioniste , a desantului aerian si a trupelor aeromobile ale inamicului.

Participarea Jandarmeriei si Politiei la sigurarea desfasurarii mobilizarii , executand paza unor obiective , acordand sprijinul in timpul incartiruirii efectivelor, indrumand circulatia itinerarele de deplasare catre locurile de mobilizare.

La declararea mobilizarii generale , unitatile de politie executa anuntarea rezervistilor, iar Jandarmeria va intari paza si apararea obiectivelor importante de pe caile de comunicatii a tuturor transporturilor de importanta deosebita.De asemenea , ia in paza obiectivele care au trecut la productia de aparare.

Comandamentul National al Granicerilor , concomitent cu intarirea pazei si supravegherii frontierei in noile conditii isi va concentra eforturile pentru interzicerea trecerilor frauduloase peste frontiera de stat a grupurilor de infractori , a fortelor speciale ale inamicului , va sprijini unitatile armatei in realizarea dispozitivului de acoperire pe granita de stat.

c) in razboi , pe timpul operatiei de aparare strategica, unitatile( U.M. ) M.Ap.N. concomitent cu indeplinirea misiunilor specifice indeplinesc si alte misiuni referitoare la combaterea actiunilor terorist - diversioniste :

unitatile de graniceri , jandarmi si politie participa la asigurarea intrarii organizate in dispozitivul de acoperire ( aparare ) a unitatilor ( M.U.) ale armatei , contribuind la realizarea misiunilor de siguranta pe timpul deplasarii fortelor pe timpul manevrelor;

unitatile de jandarmi si graniceri participa la descoperirea , capturarea , nimicirea elementelor terorist - diversioniste, de deant-aerian al inamicului;

forte ale jandarmeriei intaresc paza si apararea unor obiective de importanta deosebita , a unor sectoare de comunicatie sau raioane cu o destinatie speciala;

unitatile M.I. pot fi folosite la executarea unor misiuni de cercetare in folosul unitatilor armatei.

Concluzionand , terorismul nu poate fi prevenit sau combatut decat prin cooperare intre toate fortele disponibile atat in Romania , dar si din alte state.