Conceptia romaniei pentru prevenirea si combaterea erorismului

CONCEPTIA ROMANIEI PENTRU PREVENIREA SI COMBATEREA ERORISMULUI

MOTTO: "Terorismul este o problema veche si

persistenta, iese la suprafata, mereu, pentru ca

natura umana este mereu aceeasi, iar

circumstantele care o produc

continua sa apara dealungul

timpului."

Gheorghe Toma, "Ora care a schimbat lumea"

Infiintarea la 15 decembrie 1977, a Unitatii Speciale de Lupta Antiteroriste, s-a produs ca urmare a evidentierii la vremea respectiva, a unor focare de amenintari teroriste care vizau direct sau indirect Romania. In decursul activitatii, Unitatea Speciala de Lupta Antiterorista, s-a confruntat cu numeroase incercari de patrundere a spatiului national a unor menbrii sau simpatizanti ai diferitelor miscari teroriste. Lucrurile nu s-au oprit insa la desfasurarea de acte premergatoare organizarii de actiuni violente: s-a incercat organizarea de atentate teroriste chiar pe teritoriul Romaniei, tintele vizate fiind in general reprezentantii oficiali ai diferitelor state la Bucuresti.

In anii 1982 - 1983 elemente teroriste, apartinand organizatiei "Septembrie Negru", au pregatit pe teritoriul tarii noastre ocuparea Ambasadei statului Israel la Bucuresti, precum si asasinarea ambasadorului acestei tari, Unitatea Speciala de Lupta Antiterorista a reusit capturarea unei importante cantitati de armament si munitie, destinata producerii atentatului, introdusa in tara intr-o valiza si ascunsa intr-o camera de hotel din Bucuresti.

In ziua de 26 mai 1985, intr-o parcare auto din incinta complexului studentesc Grozavesti din Capitala, au fost plasate, de catre 2 elemente teroriste arabe, mecanisme explozive sub autoturismele apartinanad unor lideri ai studentilor sirieni. In incercarea de a dezamorsa unul din dispozitivele capcana s-a produs o puternica deflagratie careia i-au cazut victime 2 ofiteri ai Unitatii Speciale de Lupta Antiterorista.

Pe 20 august 1991, un comando italian, compus din 4 elemente teroriste, a fost la originea unei tentative de asasinare a ambasadorului indian acreditat in tara noastra, in timp ce acesta se afla in obisnuita plimbare cu sotia pe Bulevardul Aviatorilor din Bucuresti. Interventia prompta a ofiterilor de antiteroristi a facut ca atentatul sa se soldeze cu un esec. Bilantul interventiei - un terorist ucis pe loc, un altul capturat, unul ranit si altul disparut. In fata organelor de cercetare penala teroristii au marturisit ca apartineau unei grupari extremist-teroriste de religie sikhs din India.

Dupa atentatele teroriste din Statele Unite ale Americii, Departamentul pentru Prevenirea si Combaterea Terorismului a trebuie sa faca fata unor noi provocari. Unitatile specializate din Serviciul Roman de Informatii, s-au aflat in stare de alerta si a pus in aplicare planurile pentru astfel de situatii. De asemenea, a fost intensificat schimbul de informatii cu serviciile straine partenere cu atributiuni in combaterea fenomenului terorist.

ANTITERORISMUL ROMANESC. FORTE SPECIALIZATE IN CONTRACARAREA TEROSIMULUI.

Potrivit legislatiei in vigoare, fortele si mijloacele destinate prevenirii si combaterii actiunilor teroriste si diversionare in timp de pace si de razboi fa parte din structurile Ministerului Internelor si Reformei Administrative, Ministerului Apararii, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe si Serviciului de Paza si Protectie, iar activitatea propriu-zisa, in timp de pace este organizata de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii prin Departamentul pentru Prevenirea si Combaterea Terorismului, care raspunde de planificarea, organizarea si executarea, intr-o conceptie unitara, a activitatilor de prevenire, descoperire, neutralizare si anihilare a actiunilor teroriste pe teritoriul Romaniei, iar in caz de razboi, de Marele Cartier General, iar uneori, de Statul Major General al Armatei.

Intreaga activitate pentru realizarea prevenirii si combaterii terorismului revine CSAT, SRI, SIE si SPP pe intreg teritoriul tarii, iar in caz de razboi, cu preponderenta in zona interioara a tarii, M.C.G. in zona actiunilor de lupta, MIRA si Map pe intreg teritoriul.

A) C.S.A.T., potrivit legii are urmatoarele atributii:

analizeaza datele si informatiile obtinute, evalueaza strategia operativa si tactica din punct de vedere al actiunilor teroriste si terorist-diversionare si stabileste modalitatile de valoriwficare a informatiilor referitoare la siguranta nationala in timp de paca si in caz de razboi;

organizeaza si coordoneaza, la nivel national, combaterea terorismului.

B) Alt organ in domeniul combaterii terorismului este Serviciul Roman de Informatii, structura abilitataa in procurarea informatiilor in interiorul tarii, fiind organizat pe directii, sectii, birouri si compartimente, iar in teritoriu are sectii judetene de informatii, paza si aparare, obiective, protectie apropriata si logistica;

Brigada antiterorista organizeaza si desfasoara activitatea de descurajare, descoperire, prevenire, neutrlizare si anihilare a actiunilor teroriste. BAT indeplineste urmatoarele sarcini, pentru:

• descoperirea, cunosterea si prevenirea prin activitati informativ-operative a intentiilor, planurilor de organizare si comitere de actiuni teroriste, indiferent de tintele vizate de catre aceste actiuni;
• descoperirea, cunosterea si prevenirea prin activitati informativ-operative a actiunilor legale sau ilegael, intreprinse de catre organizatiile teroriste in domeniile conexe terorismului propriu-zis, respectiv: organizare, propaganda, prozelitism, cooperare, logistica, finantare etc.
• organizarea si instituirea dipozitivelor de protectie antiterorista si control antiterorism - antideturnare pe aeroporturile civile din Romania, in conformitate cu prevederile legale interne si internationale cu relevanta in domeniul sigurantei aeronautice;
• organizarea si instituirea dipozitivelor de protectie antiterorista a obiectivelor diplomatice si reprezentantelor straine oficiale, potential sau efectiv amenintate de actiuni teroriste;
• organizarea si instituirea dispozitivelor de gradare si protectie antiterorista a unor demnitari romanisau straini;
• organizarea si executarea controalelor antiteroriste la unele activitati temporare de importanta deosebita;
• organizarea si executarea controalelor si interventiilor pirotehnice;
• organizarea si executarea interventiei antiteroriste si pirotehnice asupra obiectivelor atacate sau ocupate de catre teroristi, in scopul capturarii sau anihilarii acestora, eliberarii ostaticilor si restabilirii ordinii legale;
• descoperirea, cunosterea si prevenirea actiunilor de obtinere ilegala sau trafic ilegal de arme, munitii si materiale explozive;
• descoperirea, cunoasterea si prevenirea actiunilor teroriste aflate in legatura cu criminalitatea economico-financiara.

C) Serviciul de Informatii Externe este organul de stat specializat in obtinerea din strainatate, a datelor referitoare la siguranta nationala, executandu-si atributiile atat in timp de pace, cat si in timp de razboi.

D) Serviciul de Protecti si Paza este organul specializat in asigurarea protectiei demnitarilor romani si straini pe timpul prezentei lor in Romania, precum si in asigurarea pazei sediilor de lucru si resedintelor acestora (art.1 Legea 191/1998 privind organizarea si functionarea SPP).

SPP prin structurile sale specializate, are urmatoarele atributii:

• organizeaza si executa activitati pentru prevenirea si anihilarea oricaror actiuni prin care s-ar atenta la viata, integritatea fizica, libertatea de actiune si sanatatea persoanelor a caror protectie este obligat sa o asigure, precum si realizarea pazei si apararii sediilor de lucru si resedintelor acestora;
• organizeaza si desfasoara activitati de culegere, verificare si valorificare a informatiilor necesare, numai pentru indeplinirea atributiilor prevazute la art. 1 in conditiile stabilite de lege; orice informatie cu valoare operativa de alta natura se transmite autorirtatilor abilitate prin lege pentru verificarea si valorificarea acesteia;
• realizeaza schimburi de informatii si coopereaza cu servicii de informatii si structuri departamentale cu atributii in domeniu, in tara si in strinatate, pentru indeplinirea misiunilor specifice prevazute la art. 1;
• poate efctua, cu respectarea Legii 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei, verificari prin: solicitarea si obtinerea de obiecte, inscrisuri sau relatii oficiale de la institutii publice; consultarea de specialisti ori experti; primirea de sesizari sau note de relatii; fixarea unor momente operative prin mijloace tehnice sau prin constatari personale;
• solicita procurorului, in cazuri justificate, cu respectarea prevederilor Codului de Procedura Penala, autorizarea efectuarii unor activitati potrivit legii 51/1991, in scopul culegerii de informatii pentru indeplinirea misiunilor specifice; operatiunile tehnice pentru realizarea acestor activitati se executa de catre SRI;
• intocmeste, cu respectarea prevederilor Codului de Procedura Penala, acte de constatare ce pot constitui mijloace de proba si consemneaza rezultatele activitatilor prevazute mai sus;
• in vederea indeplinirii misiunilor specifice, coordoneaza activitatea fortelor participante care apartin institutiilor implicate in efectuarea transporturilor si telecomunicatiilor speciale, in tara si in strainatate, pentru demnitarii romani si straini carora li se asigura protectie;
• intervine, independent sau in cooperare cu alte organe prevazute de lege, pentru prevenirea si contracararea actiunilor de natura sa puna in pericol viata, integritatea fizica, sanatatea sau libertatea de actiune a persoanelor carora li se asigura protectie si securitatea obiectivelor pazite, precum si pentru capturarea sau anihilarea elementelor teroriste sau agresive;
• executa, independent sau in cooperare cu alte organe specializate actiuni pentru cautarea, identificarea si neutralizarea obiectelor suspecte care pot prezenta pericol pentru persoanele portejate sau pentru obiectivele pazite;
• intreprinde, in colaborare cu organe specializate, masuri pentru asigurarea asistentei medicale, profilactice si terapeutice a demnitarilor a caror protectie intra in competenta sa si realizeaza, prin mijloace proprii, masurile antiepidemice pentru prevenirea imbolnavirilor de natura infectocontajioasa, toxico-chimica sau produse iradiante, precum si alte activitati de profil in obiectivele permanente si temporare;
• organizeaza, potrivit legii, activitatea proprie de aparare a secretului de stat si de prevenire a scurgerii de date sau de informatii care nu sunt destinate publicitatii.

In prezent, in afara de un stat major, institutia mai are in compunere structuri de protectie si paza, de protectie si interventie antiterorista, de transport, precum si structuri care prin activitatea lor contribuie la relizarea misiunilor operative. Fiecare dintre structurile serviciului a fost constituita pentru a raspunde unor cerinte formulate de necesitatea indeplinirii misiunilor incredintate potrivit legii.

E) Forta de Reactie Rapida este un "esalon de lupta" al armatei Romaniei, destinat interventiei, in situatii de criza, intr-un timp foarte scurt si decisiv, pentru restabilirea ordinii de drept si asigurarea desfasurarii normale a vietii economico-sociale in zonele afectate, iar in caz de agresiune sa creeze conditiile necesare pentru folosirea oportuna a fortelor armate.

Fortei de Reactie Rapida ii revin urmatoarele misiuni;

• respingerea sau blocarea gruparilor de forte straine care patrund ilegal, prin surprindere, pe teritoriul national;
• blocarea si nimicirea gruparilor de desant aerian sau de trupe aeromobile lansate prin surprindere in adancimea teritoriului national;
• neutralizarea formatiunilor paramilitare infiltrate sau constituite ilegal pe teritoriul Romaniei, care desfasoara actiuni armate antistatale sau care pun in pericol democratia constitutionala, atunci cand acestea nu au putut fi anihilate de catre formatiunile specializate ale MIRA si ale celorlalte organe cu responsabilitati in domeniul ordinii si linistii publice;
• eliberarea aerodromurilor (aeroporturilor), localitatilor sau obiectivelor de interes strategic ocupate prin surprindere de forte straine, grupuri paramilitare, anticonstitutionale, elemente terorist-diversioniste;
• asigurarea desfasurarii mobilizarii, constituirii marilor unitati, unitatilor, gruparilor de forte necesare respingerii agresiunii in conditii de siguranta;
• mentinerea aliniamentelor favorabile si a punctelor obligatorii de trecere, in cadrul unei agrsiuni din exterior cu grupari de trupe terestre superioare, pana la sosirea fortelor principale ale armatei;
• interventia pentru restabilirea ordinii publice in cazul unor sanctiuni antisociale si terorist-diversionare de amploare si de durata mare care au scapat de sub controlul fortelor specializate MIRA.

FRR este astfel organizata si inzestrata incat sa raspunda urmatoarelor cerinte:

timp scurt de reactie;

sa fie suficient de puternica;

sa aiba autonomie mare de lupta;

organizare speciala;

conducere operativa;

principii de intrebuintare specifica.

Tinandu-se seama de misiunile pe care urmeaza sa le indeplineasca, in compunerea FRR sunt prevazute unitati de parasutisti, mecanizate si de tancuri, precum si subunitati de aviatie, marina de transmisiuni, de cercetare, politie militara si de lupta electronica. Aceasta forta poate duce lupta atat impotriva unor structuri militare clasice care actioneaza in situatia unei agresiuni din exterior, cat si pentru anihilarea formatiunilor terorist-diversionoste care folosesc forme si procedee de lupta specifice lor si elementelor de cercetare-diversiune.

MODALITATI DE PREVENIRE A ACTIUNILOR EXTREMIST-TERORISTE DE CATRE FORTELE SPECIALIZATE IN TIMP DE PACE

Lupta cu terorismul impune o noua configuratie a efortului militar, o noua dimnesionare a spatiului de confruntare, precum si o noua folozifie de abordare a acesteia. Dispersarea elementelor teroriste si disimularea, ineditul si imprevizibilul actiunilor desfasurate de catre acestea, posibilitatile tot mai crescute de a folosi mijloace de distrugere in masa, cu predilectie armele chimice si biologice, concomitent cu cresterea letalitatii actelor teroriste confera un mare grad de dificultate in actiunea de identificare si anihilare a acestora. Plecand de la faptul ca principala caracteristica a actiunilor teroriste este asimetria, se asigura prin aceasta eficacitatea actelor intreprinse.

Terorismul pune la dispozitia indivizilor sau grupurilor mijloacele si capacitatile necesare atacarii cu succes a unor forte considerabile sau chiar a unor structuri ale autoritatilor statului, pe care nu le-ar putea angaja intr-o actiune militara de tip clasic. Capacitatile militare conventionale existente sunt ineficiente in prevenirea sau anihilarea teorrismului deoarece: relatia de asimetrie dintre actiunile teroriste sin confruntarea armata este profunda; structura organizatorica si marimea organizatiilor teroriste este in mod semnificativ sub limita de importanta in mod conventional luata in considerare de catre fortele militare; lantul de comanda al structurilor teroriste este stabilit pe principiul conspirativitatii si de cele mai multe ori urmeaza modelul celular si nu pe cel piramidal. In conjunctura prezenta, misiunile structurilor implicate in prevenirea terorismului trebuie adaptate situatiilor preconizate a se desfasura si trebuie sa raspunda noilor cerinte operationale. Acestea ar putea viza: identificarea amenintarilor teroriste; pregatirea in vederea gestionarii unor situatii de criza generate de eventuale actiuni teroriste; prevenirea atacurilor si protectia fata de unele atacuri teroriste.

Modalitatile de prevenire se manifesta prin desfasurarea urmatoarelor activitati: informativ-operative; impotriva fluxurilor de alimentare cu resurse umane; de paza si protectie, gradare, control tehnic antiterorist si alte forme speciale de descurajare; de pregatire a interventiei in urgente civile generate de actiuni teroirste cu diverse mijloace specifice; de informare si realtii publice; de relatii externe; de instruire si perfectionare profesionala; destinate optimizarii continue a cadrului legislativ.

Prevenirea constituie sarcina prioritara a intregului DPCT, obligat sa intreprinda masurile necesare pentru inlaturarea oricaror posibilitati de comitere a actiunilor teroriste pe teritoriul Romaniei. Prin natura sa, prevenirea presupune previziune, anticipatie si preintampinarea desfasurarii fenomenelor, evenimentelor si actiunilor teroriste, pe baza analizei situatiei operative precedente. In cadrul masurilor de prevenire se impune ca efortul principal sa fie concentrat pentru descoperirea si sesizarea la timp a tuturor premiselor si imprejurarilor care ar putea permite sau favoriza actiunile elementelor extremist-teroriste. Descoperire vulnerabilitatilor implica identificarea conditionarilor existente sau potentiale, favorabile producerii unei actiuni teroriste.

Activitatile informativ-operative - parte a complexului de actiuni desfasurate pentru prevenirea actiunilor teroriste-asigura conditiile prealabile in planificarea oricaror actiuni preventive si consta in obtinerea informatiilor, prelucrarea acestora si analiza vulnerabilitatilor. Esential penetru cunoasterea naturii oricarei amenintari potentiale este un proegram riguros planificat, care sa cuprinda informatiile sistematizate ci cuantificate pentru reducerea vulnerabilitatilor la un eventual atac terorist. Informatiile asigura o evaluare la zi a capacirtatilor operationale ale teroristilor, a tacticilor folosite de acestia precum si a potentialelor tinte. Cunosterea adversarului potential constituie in element primordial in orice tip de lupta, dar caracterul subversiv, conspirativ si evaziv al majoritatii organizatiilor teroriste usureaza, dintr-un anumit punct de vedere, rolul activitatii de informatii in combaterea acestora. Acest tip de activitati contribuie, practic, la fundamentarea tuturor celorlalte categorii de misiuni ale sistemului.

Procurarea informatiilor are drept scop prevenirea strategica a autoritatilor statului in legatura cu posibilitatea producerii unor actiuni teroriste pe teritoriul national sau avertizare in legatura cu existenta unor astfel de amenintari. In ceea ce proveste amenintarea in curs de desfasurare, avertizarea timpurie efectuata de serviciile specializate poate face posibila anihilarea acesteia inca din faza de inceput.

Activitatile specifice de intrerupere a fluxurilor de alimentare cu resurse umane a organizatiilor trebuie sa se manifeste, in special, pe segmentul traficului ilegal de fiinte umane care a luat-o inaintea traficului de droguri. Terorismul international poate fi considerat o problema de migratie prin dimensiunea sa transfrontaliera. Acesta deoarece isi pune amprenta pe numeroase chestiuni care afecteaza direct politicile de migratie, si anume migratia ilegala, siguranta nationala, integrarea, problemele etnice si multiculturale si cetatenia. Totodata, putem considera ca politicile de imigrare, chiar daca nu stau in centrul preocuparilor fortelor de combatere a terorismului, pot fi un sprijin important in aplicarea legii si schimbul de informatii. In acest sens au fost gandite politici de actiune in domeniul migratiei vizand combaterea terorismului, a fost intarit schimbul de infirmatii si au fost perfectate sistemele de identificare a persoanelor.

Cazuistica in domeniu atesta existenta unor interferente intre terorism si segmente ale crimei organizate transfrontaliere, indeosebi pe linia migratiei clandestine este data o serie de caracteristici principale, astfel: existenta unor planuri comune de actiune, temeinic elaborate, in raport cu specificul tarii unde se actioneaza, initiate de organizatiile extremist-teroriste; convergenta unor obiective vizate, constatandu-se legaturi ale unor segmente de activitate, in cazul traficului de droguri si armament, in care sunt angrenate, nu de putine ori, elemente teroriste; similitudinea metodelor si mijloacelor folosite; structurarea unei puternice economii subterane, care sa fie scoasa de sub controlul societatii civile, alimentata de actiuni ilicite (contrabanda, evaziune fiscala), folosite deopotriva, si de catre membri ai organizatiilor teroriste in scop de auto-finantare si logistica.

O alta oportunitate generata de caracterul transnational al retelelor de migratie ilegala o reprezinta posibilitatea recrutarii de elemente de executie de catre organizatii teroriste interesate, in principal, pe linia asigurarii conditiilor necesare garantarii clandestinitatii unor actiuni teroriste. De asemenea, un reper cu semnificatii deosebite in ceea ce priveste conexiunea dintre terorism si migratia ilegala consta in consolidarea resurselor financiare ale organizatiilor teroriste pe baza profiturilor substantiale, obtinute prin activitati de migratie clandestina, in beneficiul activitatilor specifice. In planul cooperarii regionale, care se adreseaza deopotriva problemelor terorismului si a migratiei ilegale, putem aminti: Sistemul de Informatii Schengen (SIS), Sistemul European de Indentificarea Automata a Amprentelor (EURODAC) si EUROPOL.

Activitatile de paza, protectie, gradare, control tehnic antiterorist si alte forme speciale de descurajare antiterorista se executa in conformitate cu reglementarile legale in vigoare si constau in ansamblul masurilor vizibile si "agresive" care se adopta de catre fortele specializate, in anumite situatii, pentru acele obiective care pot constitui tinte ale unor actiuni teroriste.

Planificarea corecta a masurilor de prevenire, concomitent cu folosirea judicioasa a resurselor reduc vulnerabilitatile la atacuri extremist-teroriste. Supravegherea fizica a obiectivelor, inspectiile preventive, verificarea aleator a personalului institutiilor care pot fi "tinta", interdictia scurgerilor de informatii, constituie metode eficiente de determinare a vulnerabilitatilor la o actiune terorista, acestea ajungand la protejarea operatiunilor, activitatilor si personalului vizat.

In toate etapele si demersurile procesului operational de prevenire a terorismului, pe teritoriul national, vor actiona urmatoarele principii: al deplinai legalitati care impune respectarea stricta a prevederilor Constitutiei si legilor in vigoare; al prevederii savarsirii de acte teroriste care va consacra caracterul prioritar si imperativ al necesitatii identificarii anticipate si inlaturarii in timp util a premiselor de aparitie a unei amenintari de natura extremist-terorista; al complementaritatii si coerentei in cooperare ce impune institutiilor din sistem, in conditiile pastrarii proprilor lor identitati functionale si in conformitate cu prevederile cadrului legal, sa interrelationeze in cadrul sistemului.

Parte componenta a unui somplex de masuri instituite la nivel strategic pentru realizarea sigurantei nationale, paza, protectia, gradarea, controlul tehinic antiterorist si alte forme speciale de descurajare antiterorista se executa permanent, intr-o conceptie unitara, la nivel central si teritorial, in scopul cunoasterii, prevenirii si contracararii actiunilor teroriste indreptate asupra obiectivelor fixe sau mobile.

Activitatile de protectie si aparare antiterorista se executa in conformitate, cu reglementarile legale, in vigoare si cu normele juridice internationale care constau intr-un complex de masuri care se adopta de catre fortele specializate, in anumite situatii, pentru acele obiective care pot constitui tinte ale unor actiuni teroriste.

Protectia, paza, gradarea, controlul tehnic antiterorist si alte forme specifice de descurajare se relizeaza prin: dispunerea elementelor de dispozitiv, fixe sau mobile, formate din luptatori anume instruiti, pregatiti si dotati cu mijloace specifice in locurile pretabile la acces in obiective stabilite, cat si in zonele favorabile actiunii elementelor extremist-teroriste; patrularea echipajelor de lupta, dotate cu tehnica si mijloacele necesare respingerii oricarei actiuni indreptate impotriva obiectivului protejat; amplasarea, in punctele si pe directiile de interzis a rezervelor de interventie antiterorista, de tarie variabila, permanente sau temporare. Dispozitivele fixe sau mobile care se instituie la obiectivele stabilite trebuie sa asigure continuitatea in timp si spatiu, realizarea unei densitati optime de forte si mijloace in zonele vulnerabile, legatura de vedere si de foc intre elementele de dispozitiv, in mod deosebit, pe directiile probabile de actiune a elementelor extremist-teroriste precum si conducerea ferma si neintrerupta a efectivelor proprii si a celor cu care se coopereaza.

Protectia antiterorista poate fi considerata ca fiind un ansamblu de masuri complexe, coerente si eficiente care constau in: activitati de culegere de date si informatii referitoare la potentiali atentatori si vulnerabilitati ale sistemelor, care pot fi exploatate de catre acestia; adoptarea unor masuri si dispozitive de intimidare si descurajare a elementelor predispuse la actiuni teroriste, prin exercitii simulate si patrulari executate de forte specializate; instruirea unor dispozitive fixe sau mobile de protectie antiterorista; realizarea interventiei pirotehnice la semnalarea unor obiecte sau dispozitive suspecte de a contine incarcaturi explozive; trecerea la dispozitivul de aparare, in situatia in care obiectivul este atacat pentru respingerea atacatorilor, capturarea sau anihilarea acestora si crearea conditiilor favorabile intrarii in actiune a fortelor specializate de interventie angajate cu statele si organizatiile spatiului euro-atlantic.

Combaterea terorismului solicita o lupta de detalui, in care actiunile unor structuri strict specializate in domeniul infirmatiilor capata rolul esential. Este un conflict care se supune tehnologiei informatiei, dar care se bazeaza, in final, pe rabdare, subtilitate si confidentialitate, toate acestea dublate de pregatirea desavarsita a elementului uman.

CONCLUZII

Acest fenomen pe care marea majoritate a oamenilor il numesc terorism, iar militarii

l-ar putea considera drept un act de razboi lipsit de onoare, s-a dezvoltat in ultimii ani la cote pe care nu le-a mai atins niciodata.

In urmatoarea perioada, pericolul ca organizatiile teroriste sa apeleza la mijloace de actiune neconventionale ce apartin sferei nuclear-biologice ca creste, cu atat mai mult cu cat, la aproximativ 15 ani de la destramarea Blocului Sovietic, controlul asupra fostului arsenal militar URSS este deosebit de deficitar.

In urma admiterii in structurile euro-atlantice si odata cu securizarea frontierelor Romaniei, atentia elementelor de factura terorista din Romania se va intrepta catre facilitatile militare, in perspectiva identificarii unor noi surse de procurare de armament, explozivi si alte echipamente.

Riscul producerii unor evenimente teroriste pe teritoriul Romaniei va creste si odata cu instalarea pe teritoriul tarii a primelor baze militare aliate.

Romania trebuie sa ia in calcul pericolul terorist si sa intreprinda, prin organele specializate, masurile ce se impun pentru constracararea oricaror actiuni de natura terorista care i-ar putea afecta siguranta nationala.

Pentru a face fata cat mai bine la acest flagel transnational mai mult ca niciodata factorii decizionali se bazeaza pe serviciile de informatii. Munca ofiterilor de informatii a devenit din ce in ce mai ingrata din simplu motiv ca ei mai mult ca oricand se dueleaza cu un adversar invizibil. Daca pana la caderea Blocului Comunist se cunosteau foarte bine "partile", in situatia actuala nu mai exista parti, nu mai exista persoane individuale ci grupuri, celule, care sunt foarte bine instruite si au un tel foarte clar care fac ca munca de culegere de informatii sa fie mult mai grea deoarece pana in momentul proxim actiunii nu se cunoaste planul de actiune decat in linii mari.

Pe urma o alta rotita in toata aceasta constructie de lupta antiterorista este grupul de analisti care pun cap la cap franturile de informatii pe care ofiterii de informatii reusesc sa le culeaga. Capacitatea acestor oameni de sinteza trebuie sa fie iesita din comun pentru ca din putin ei trebuie sa scoata multe, ei trebuie sa duca principiul eficientei la extrem.

Urmatorul factor foarte important in lupta cu terorismul este factorul de decizie. Factorul decizionat trebuie sa lucreze ca un corp ca pe baza informatiilor culese sa imparta sarcini departamentelor operative, sarcini care trebuie foarte bine definite pentru a nu aparea confuziei cu privire la ce structura ar trebuii sa actioneze intr-o anumita situatie.

Formatiunile operative trebuie sa fie foarte bine pregatite, sa se afle intr-o stare de alerta continua pentru a nu exista problema luarii prin surprindere a echipelor operative. Oamenii care alcatuiesc aceste echipe trebuie sa constientizeze foarte bine rolul lor in marea schema de lupta contra terorismului.

O alta componenta a mecanismului de lupta antiterorista despre care nu prea se vorbeste este persoana care se ocupa cu administrarea situatiilor de criza (crisis manager) . Acesta persoana are ingrata functie de la lua decizii la nivel operativ, in timp ce situatia de criza se dezvolta. Aceasta persoana trebuie sa aibe foarte bune cunostinte de psihologie, tactica, negociere, trebuie sa fie o persoana cu remarcabila capacitate de sinteza si de coroborare a informatiilor primite din toate directiile si pe baza acestor informatii sa ia decizii intr-un timp foarte scurt, decizii pentru care dupa terminarea situatiei de criza va trebuii sa-si asume responsabilitatea.

Daca privim lucrurile la rece putem observa ca toti cei care lupta impotriva flagelului terorist formeaza oarecum un cerc vicios. Oricare dintre cei care formeaza intregul colectiv antiterorist nu reuseste sa-si faca treaba la cel mai inalt nivel tot angrenajul cedeaza cu repercusiuni tragice pentru populatia civila de pe un anumit teritoriu.

BIBLIOGRAFIE

1. Tudor Cerapin, "TERORISMUL INTERNATIONAL - Repare juridice, istorice si forme de manifestare", editura Fundatia REVISTA JANDARMERIEI, Bucuresti, 2005
2. Gheorghe Toma, George Tical, "Asimetrie si neconventional in zorii mileniului trei", editura Sitech, Craiova, 2006
3. George Tical, "Crima organizata si terorismul", editura Fundatiei Universitare "Dunarea de Jos", Galati, 2006
4. Cornel Trandafir, Tudor Tanasescu, "Antiterorismul European si Romanesc", editura Sitech, Craiova, 2006