Conceptul de terorism

CONCEPTUL DE TERORISM

PROBLEME:

Semnificatia notiunii de terorism .

2. Caracteristicile infractiunii de terorism.
3. Pozitia Romaniei in problema terorismului international.

OBIECTIVE OPERATIONALE :

Dupa parcuregera acestei teme , cursantii vor fi in masura sa :

definesca conceptual de terorism ;

enumere caracteristicile infractiunii de terorism

compare prevederile codurilor penale din diferite tari europene.

1. CONCEPTUL DE TERORISM

Cuvantul " terorism " , provine din limba latina teros ; terorism-groaza fizica,

spaima provocata premeditat , actiunile de infricosare a unei populatii prin acte de violenta.

Prin terorism ca forma de actiune se intelege practicarea teroarei. El desemneaza acte de natura sa provoace intr-un anumit mediu un sentiment de teama intense , prevestitoare a unui rau comun inevitabil .

In intelesul notiunii de terorism nu intereseaza natura mobilului actiunii ci metoda de executare . Trasatura comuna a actelor de terorism este reprezentata de teroare.

" Terorismul si teroarea sunt doua fenomene sociale indisolubil legate. Teroarea fiind unul dintre mijloacele de asigurare a dominatiei in timp ce , terorismul imitand metodele teroarei constituie un fel de raspuns. Teroarea si terorismul se folosesc in mod practice de aceleasi metode , existenta uneia generand-o pe cealalta ".

Frederich Hoker - Teroor et terorisme - Flamarion 1986, Paris

Acest element este de maxima insemnatate in studiul conceptului de terorism , atat din punct de vedere social cat si din punc de vedere juridic.

Este cunoscut faptul ca atentatele teroriste sunt savarsite cel mai adesea cu mijloace ce pot provoca o primejdie comuna si care lezeaza prin efectele sale interesele unui grup mare de cetateni. Privind doar din acest unghi, prin aceasta caracteristica ,de exeplu , folosirea de mijloace capabile sa provoace un pericol comun diferitele tipuri de actiuni care pot fi comise nu implica in mod obligatoriu nici ca intentie nici ca rezultate un act de terorism.

Terorismul nu implica in mod obligatoriu folosirea anumitor mijloace pentru a da nastere unui pericol comun.

Populatia poate fi terorizata prin asasinarea de oameni politici , virusarea computerelor din serviciile publice, provocarea unor incendii , dezastre, avarii de proportii, fara ca populatia insasi sa fie in pericol in mod direct.

Literatura de specialitate evidentiaza faptul ca terorismul de drept comun se poate infatisa sub forma oricarei infractiuni de acest tip care pot merge de la actiuni violente la intimidare. Se pot da ca mijloace de control si verificare a activitatii oraganismelor statale de lupta antiterorista . In parallel cu aceasta , intregul process de justitie trebuie sa ramana nealterat de nici un fel de mictiune de natura politica sau economica.

In baza art.29 al Tratatului Uniunii Europene care face referire la terorism ca fiind una din cele mai importante si mai periculoase infractiuni, Cosiliul European , a apobat la 15 sept.2001 , Decizia Cadru (COM 2001) 521 final o forma mai completa a definitiei terorismului.

" Fiecare stat membru va lua masurile necesare pentru a se asigura ca urmatoarele infractiuni fdefinite in conformitate cu legislatiile lor nationale care sunt comise intentionat individual, sau de un grup impotriva unui stat sau grup de state, institutiilor sau cetatenilor cu scoplu de a intimida si de altera serios ori de a distruge structurile politice , economice sau sociale ale unui stat vor fi pedepsite ca si infractiuni teroriste ":

1. crima
2. vatamarea corporala
3. rapirea sau luarea de ostatici
4. furtul, hotia sau talharia
5. jaful
6. ocuparea ilegala sau distrugerea facilitatilor guvernamentale sau de stat , a transporturilor publice , a facilitatilor legate de infrastructura, utilitati, locuri publice sau prioritati.
7. fabricarea , posesia , achizitionarea , transportul sau livrarea de arme sau explozibil
8. livrarea de substante care prezinta pericol de contaminare , producere de incendii sau explozii , inundatii, punerea in pericol a oamenilor, proprietatilor , anumalelor sau mediului;
9. obstructionarea sau distrugerea livrarii de apa, electricitate sau alte resurse fundamentale  ;
10. atacul prin interventia in sistemele informationale
11. amenintarea cu comiterea oricarei infractiuni din lista de mai sus.
12. conducerea unui grup terorist;
13. promovarea , sustinerea sau participarea la un grup terorist.

Dupa definirea actului terorist art.3 Decizia cadru stabileste urmatoarele :

art.4- instigarea , ajutarea , incurajarea si atentarea;

art.5- pedepse si sanctiuni ( de retinut este prevazuta pedeapsa privativa de libertate care nu trebuie sa fie mai mica de [art.3(1) (a) ] 20 de ani;

art.6 - circumstante agravante ;

art.7 - circumstante atenuante;

art.8 -obligatiile persoanelor juridice ;

art.9 - sanctiuni aplicate persoanleor juridice;

art.10- jurisdictia;

art.11- extradarea si urmarirea in justitie

art.12-cooperarea intre statele mebre

art.13-schimbul de informatii;

art.14- protectia si asistenta victimelor

art.15- aplicarea Deciziei

art.16- intrarea in vigoare

Parcurgand acest document, putem observa acuratetea stilului si a tehnicii

legislative , a conciziei si a formei sar mai ales putem concluziona ca terorismul ca si infractiune este bine si clar definit iar lipta antiterorista la nivel global este o certitudine.

2. CARACTERISTICILE IFRACTIUNII DE TERORISM

a)     Intentia de a crea o stare de alerta

Un element contitutiv al infractiunii de terorism este acela al inducerii sentimentului de teama si de frica intense asupra populatiei. Faptul ca populatia a fost speriata , tulburata, agitata, este o trasatura specifica a infractiunii de natura a atrage raspunderea penala a autorului.

Entru consumarea infractiunii nu intereseaza rezultatul , efectul produs , infricosarea populatiei , ci este sufficient ca procedeul folosit sa fie de natura a produceacest rezultat. Terorizarea populatiei este trasatura care da o gravitate particulara infractiunii oferind chiar un inteles limpede insusi cuvantului terorism .

b)    Luarea prin surprindere si fara nici un fel de discriminare a victimelor

Doctrina juridica a multor state incadreaza terorismul in cadrul infractiunilor de omucidere sau tentative de omucidere . Din punc de vedere sociologic, se considera ca terorismul urmareste sa asasineze constiinta sociala " sufletul opiniei publice" , sa distruga " contractul social " , dovedind ca statul nu isi poate apara cetatenii.

Autorii actului de terorism concep , deregula un plan, il pregatesc si executa intr-o modalitatea concreta si , pentru a mentine efectul paraliziei morale Indus de gravitatea actelor si teama provocata atentatele se produc in serie si pe o raza cat mai extinsa, capatand dimensiuni internationale.

Folosirea de metode si mijloace capabile sa produca o stare de pericol general sau comun ( dispozitive explosive, arme speciale , produse toxice, agenti de infectare sau microbieni).

Notiunea de pericol general sau comun presupune o actiune cu consecinta suprimarii vietii sau afectarii integritatii corporale a unui numar mai mare de persoane din cadrul unei colectivitati, intelegandu-se in contextual notiunii , si actele de executare intrerupte , ori care nu-si au putut produce efectul , dar de natura sa produca asemenea urmari. Metoda criminala terorista , implica in realizarea sa pregatirea in serie si in extensiune, adesea cu un scop multiplu a stapani masele , a scrtcircuita mass-media si a paralizarea instrumentelor de decizie statale si pe conducatorii acestora la nivel mental, a atrage atentia asupra revendicarilor gruparii teroriste a se razbuna pe nedreptatile pe care oficialitatile unui stat in care are loc atentatul terorist le-au comis in mod intentionat sau nu asupra unui grup de persoane sau minoritati entice in legatura cu o situatie data a incuraja modificarea principiilor politicii unui stat gazda sau simpatizant.

O dimensiune speciala a capatat infractiunea dupa evenimentele din 11 sept.2001. Astfel, daca autorii directi au decedat in timpul atentatului ( de tip kamikaze) - autorii indirecti , morali ai acestor atentate au ramas si sunt raspunzatori impreuna cu intreaga organizatie din care fac parte. Un lucru extrem de greu dar nu imposibil este reprezentat de administrarea probelor in rechizitoriu. Lipsa materiala efectiva a probelor incriminatorii a fost inlocuita cu casete, inregistrari , documente ce dovedeau intentia criminala - dar asta dupa declansarea conflictului din Afganistan- caminul organizatiei teroriste si dupa cucerirea prin forta armelor a bazelor teroriste. Dovedirea intentiei de a organiza si produce noi atentate , arata in fata oricarei instante vinovatia.

3. POZITIA ROMANIEI IN PROBLEMA TERORISMULUI INTERNATIONAL

Statul roman a considerat intotdeauna ca terorismul intern sau international

constituie o grava infractiune indifferent de circumstante.

Statul roman niciodata nu a incurajat terorismul inca din perioada antebelica,

Romania a avut un rol activ fiind membru fondator al celor doua conventii internationale din 1937 care puneau bazele luptei internationale impotrivva terorismului .

Un alt document de rezonanta care reflecta pozitia Romaniei privitor la terorismul international il constituie raspunsul Romaniei la Rezoluita 3034 a ONU - masuri vizand prevenirea terorismului international.

" Actele de terorism si violenta individuala de forma in care se manifesta "- se arata in raspuns , sunt reprobabile ,condamnabile si trebuiesc impiedicate prin masuri hotarate si eficiente.

Un act de terorism internationale presupune un act de violenta , actual sau potential si care sa reprezinte in mod necesar, elemente cu caracter international, in ce priveste autorul( subiect activ), victime ( subiect pasiv ) locul comiterii actiunii si consecintele sale . daca nici unul din aceste elemente nu imbraca aspectul international, ne gasim in fata unor fapte sau actre care cad sub influenta legilor interne , atat din punct de vedere al calificarii, cat si al aceleia al competentei de judecare. Deci notiunea de terorism international , fiind considerate deosebit de periculoasa si de complexa s-a avertizat a o eventuala definitie a terorismului trebuie sa stabileasca criterii materiale precise pentru calificarea juridica corespunzatoare actelor de terorism. S- a aratat ca o astfel de notiune ar fi trebuit sa intrunesca indoita conditie de a fi sufficient de larga , elastica pentru a putea cuprinde o gama cat mai mare si variata de fapte ce apar in realitate.

Totodata , exacta si restransa, pentru a nu ingadui interpretari variate si aplicari abusive.

Se considera ca internationalizarea luptei antiteroriste printr-o reglementare intrnationala isi gasea deci justificarea prin gravitatea infractiunilor comise pentru care sunt necesare masuri ferme.Fenomenul terorismului era considerat prin anticipare in evolutia cu forme si mijolace imprevizibile pentru un viitor cu o periculozitate maxima. Atingerea adusa anumitor valori fundamentale ale umanitatii internationala , in primul rand al vietii oamenilor , autorizeaza autoritatile statale sa intervina prin mijloace adecvate si legale penru a le face inoffensive.

In raspunsul sau , Romania propunea incriminarea terorismului international in legislatiei ale tuturor statelor, astfel incat , in orice stat s-ar comite un act de terorism, sau s-ar refugia autorul acestuia , sa nu poata scapa de urmarirea si raspunderea penala.

De asemenea Romania sublinia necesitatea incheierii unei conventii multilaterale care sa imbratiseze fenomenul terorismului in ansamblul sau , adica atat sub aspectul faptelor sale cat si al autorilor.

Acordul statelor ar fi implicat adoptarea de dispozitii care sa prevada ca autorii actelor de terorism vor fi posibili de urmarire judiciara si de sanctiuni grave si ca in orice stat pe teritoriul carora se afla unul di ei , va fi tinut sa il aresteze asteptand ca autoritatile sa hotarasca fie urmarirea in justitie fie acceptarea unei cereri de extradare.

In continuare , Romania a reprezentat un factor in combaterea terorismului in diplomatia internationala fiind semnatara acordurilor si conventiilor internationale in domeniu.

Ca un raspuns rapid si efficient la evenimentele din 11 septembrie 2001 si la adoptarea Rezolutiei 1373 Consiliului European ( COM 521 final )- Parlamentul Romaniei a adoptat la 18 dec.2001 "Hotararea privind adoptarea strategiei de securitate nationala a Romaniei " - in care se definesc - Sistemul securitatii nationale si Strategia de securitate nationala , si contine :

1. Interesele nationale de securitate a Romaniei
2. Obiectivele politicii de securitatea nationala
3. Mediul international de securitate
4. Factorii de risc la adresa securitatii Romaniei
5. Directii de actiune in politica nationala

( 5.5.) In domeniul sigurantei nationale si ordinii publice

6. Resursele politicii de securitate

( 5.5.) La acest punct primele directii de actiune in domeniu sunt :

armonizarea legislatiei si a procedurilor specifice cu reglemetarile internationale cu standardele UE privind fortele si serviciile de ordine publica.

Consolidarea relatiilor de parteneriat cu strucutri similare din statele memre NATO si UE.

De retinut la acest punct , este ca , Guvernul Romanaiei a reactionat ca un

membru " de facto " al NATO la interventia in Afganistan . In consecinta, tratatele UE , ONU si NATO privind terorismul reprezinta deja izvor de drept in jurisprudenta romaneasca .

Concluzionand , infractiunea si conceptual de terorism a devenit la nivel

international un element juridic bine definit iar combaterea terorismului un mecanism comun tuturor statelor democratice.

BIBLIOGRAFIE

A. Andreescu: Nita D- Terorismul - Analiza psihosociologica , Ed.Timpolis, 1999

S.P.I.P.I. - Vearbook 1999 , Armaments, Disarmaments and international security - Stokolm - international Pace research Institute- Oxford University Press 1999-2000

Huntington Samuel P. - Ciornirea civilizatiilor si refacerea ordinii mondiale - Bucuresti , Antet, 1898

Bodunescu I.- Terorismul fenomen global- Odeon , 1997

Geamanu, Geamanu - Drept international public, Vol.I-II , Bucuresti , 1982

Dictionar de drept public international , 1982

Studiu documentar - Parlamentul Romaniei - Directia pentru informarea parlamentara , 2001

Hotararea privind adoptarea strategiei de securitate nationala a Romaniei nr.36/18 dec.2001