Cum este reprezentat cetateanul european de catre europarlamentarul roman

CUM ESTE REPREZENTAT CETATEANUL EUROPEAN DE CATRE EUROPARLAMENTARUL ROMAN

Un europarlamentar indiferent de tara de provenienta, in cadrul activitatii sale, munca sa trebuie sa reflecte preocuparea pentru interesele si nevoile celor pe care ii reprezinta, si datorita carora isi exercita functia pe care o detine. Aceasta functie aduce cu sine atat beneficii, drepturi, imunitati si alte foloase de care se poate bucura, numai in exercitarea acestei functii, dar in acelasi timp europarlamentarului ii sunt atribuite o serie de roluri foarte importante. Responsabilitatile, atributiile si obligatiile europarlamentarilor se reflecta in munca depusa, in activitatea pe care o desfasoara in reuniunile grupului politic din care face parte, la reuniunile comisiilor, de prezentarile sale din cadrul sedintelor plenare, si in activitatea sa in cadrul delegatiilor parlamentare.

Atat europarlamentarii romani cat si europarlamentarii altor state au obligatia de a reprezenta interesele tuturor cetatenilor Uniunii pe care ii reprezinta, si cand e cazul, trebuie sa vegheze asupra conationalilor lor, a caror probleme le cunosc cel mai bine, desi afiliatiile in Parlament sunt de natura politica si nu nationala. Rezultatul muncii fiecarui deputat European este de fapt rezultatul grupului politic din care face parte. In cadrul sedintelor Parlamentului nu se discuta problemele fiecarui stat in parte, in ideea de a nu solutiona problemele la nivel national in cadrul structurilor europene. De aceea Parlamentul European nu poate substitui in atributii nici un parlament national. Astfel ca toate deciziile parlamentarilor sunt luate pentru probleme ce privesc toate statele membre, sau cel putin o parte din ele, pentru drepturile comune ale cetatenilor europeni care consolideaza identitatea Uniunii

In mandatul actual al Parlamentului European, europarlamentarii romani, alesi de catre cetatenii Romaniei in numar de 33 isi desfasoara activitatea in cadrul primelor trei mari grupuri politice parlamentare si anume paisprezece membrii in cadru Grupului Partidului Popular European (Crestin-Democrat), unsprezece membrii in cadrul Grupului Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democratilor din Parlamentul European, cinci membrii in cadrul Grupului Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa si trei membrii neafiliati.

Fiecare parlamentar europan roman este membru permanent al unei comisii de specialitate si a unei delegatii pentru relatii cu vreo tara non-membra, si membru supleant in cel putin o comisie si o delegatie pentru relatii cu una din tarile lumii. Sunt europarlamentari care se implica in activitatea mai multor comisii de specialitate sau a mai multor delegatii, dar numai in calitate de membru supleant, pentru ca timpul de lucru in atat de multe domenii este insuficient. Activitatea acestora in structurile parlamentare, fie ca este vorba de grupurile politice, comisiile de specialitate permanente sau temporare, delegatiile sau interventiile din cadrul sedintelor plenare, priveste strict interesele cetatenilor europeni, iar problemele dezbatute in cadrul acestora pot sa vizeze in anumite situatii interesele cetatenilor unui singur stat, poate chiar aduse in discutie de catre reprezentantii parlamentari ai statuluii respectiv, dar solutionarea va fi analizata si propusa de catre toti membrii grupului sau comisiei respective.

In ceea ce priveste felul in care un europarlamentar roman reprezinta interesele cetatenilor care l-au ales, se poate spune, ca desi acesta isi desfasoara activitatea in medii de lucru diverse, iar aprecierea muncii sale este evaluata in cadrul acestora, nu toti europarlamentarii lucreaza la fel de mult, isi dau acelasi interes in toate problemele dezbatute, si la urma urmei nu dau acelasi randament, indiferent de tara din care provin. Totusi, desi munca acestora nu este apreciata si evaluata la fel, cetatenii pe care ii reprezinta sunt considerati ca fiind egali, iar statutul tarilor in care locuiesc, acela de stat membru al Uniunii Europene, le ofera calitatea cetateniei europene, aceleasi drepturi si libertati si aceeasi protectie.

"Cetatenia europeana este relatia oficiala intre un individ si Uniune, relatie ce defineste apartenenta acestuia sau acesteia la Uniunea Europeana"[1]. Astfel cand e vorba de problemele discuate in cadrul acivitatii parlamentarilor europeni, nu se vorbeste de cetatenii romani, sau germani, sau maghiari, ci se vorbeste de cetatenii europeni din Romania, Germania, sau Ungaria. Ca cetateni, indivizii au anumite drepturi, de exemplu pot lua parte la procesul de decizie alegandu-si reprezentantii. Introducerea unor drepturi comune pentru cetatenii europeni consolideaza identitatea Uniunii si ideea de solidaritate europeana. Discriminarea pe motive de nationalitate nu este permisa in Uniunea Europeana. In acest sens cetatenia europeana se adauga cetateniei nationale si nu o inlocuieste pe aceasta. Cetatenia europeana se dobandeste automat de catre toti cetatenii statelor membre. Aceasta ofera indivizilor anumite drepturi si privilegii in cadrul Uniunii Europene.

Prin grija si munca parlamentarilor s-a hotarat ca fiecare cetatean european are dreptul de a calatori si de a se stabili liber pe teritoriul oricarui stat membru pe o perioada de maxim trei luni, doar prezentand pasaportul sau cartea de identitate nationala si ca nu este nevoie de nici o alta formalitate. Masuri temporare ce se aplica imediat dupa aderarea unui stat cer ca "persoanele care doresc sa ramana intr-un alt stat membru pe o perioada care depaseste trei luni, pentru a munci, de exemplu, sa aiba nevoie de un permis de resedinta" .

In exprimarea drepturilor pentru care europarlamentarii europeni au muncit sa le obtina pentru cetatenii europeni la nivelul intregii Uniuni, acestia au dreptul sa voteze si sa candideze in alegerile locale in statul de rezidenta. Deoarece autoritatile locale joaca un rol fundamental in dezvoltarea cetateniei europene, fiind cele mai apropiate de cetateni, acest lucru este o realizare majora pentru democratia europeana. Cetatenii Uniunii au si dreptul de a participa la alegerile pentru Parlamentul European in statul de rezidenta. Fiecare stat membru hotaraste asupra formulei in care au loc alegerile, dar toate respecta aceleasi principii democratice de baza si anume varsta de votare este de 18 ani, egalitatea intre sexe, votul secret, mandat de cinci ani reinnoibil, printre altele. Daca propriul guvern al oricarui cetatean european nu are o misiune intr-o tara terta pe care o viziteaza, cetatenii europeni beneficiaza de protectie din partea consulatului sau ambasadei oricarui alt stat membru al Uniunii. Aceasta protectie consta in ajutor in cazuri de deces, boala sau accident, arest sau detentie, ajutorarea victimelor delictelor grave, etc. Ambasada trebuie sa trateze cetateanul european ca si cum ar fi cetatean al statului pe care il reprezinta; aceasta actioneaza ca un canal de comunicare intre cetatean si statul sau.

Cetatenii si rezidentii Uniunii beneficiaza de o modalitate simpla de a contacta institutiile europene cu o cerere sau plangere, si anume trimiterea unei petitii la Parlamentul European. O petitie trebuie sa se refere la un subiect din sfera de activitate a Comunitatii Europene si sa priveasca direct pe autorul ei.

Orice locuitor al unui stat membru poate sa trimita o plangere la Mediatorul European in caz de "administrare defectuoasa" din partea institutiilor si organismelor comunitare. Spre deosebire de petitiile trimise Parlamentului european, cetateanul nu trebuie sa fie neaparat afectat personal de problema ce face subiectul plangerii catre Mediator sau Ombudsman. Acesta este ales de Parlament pe durata unui mandat de 5 ani, cu posibilitate de reinnoire si cerceteaza plangerile cetatenilor prin care acestia reclama abuzuri ale institutiilor si organelor comunitare, dar nu si abuzurile organelor nationale sau locale, aceasta functie fiind introdusa prin Tratatul de la Maastricht. O zecime dintre deputatii Parlamentului pot solicita destituirea Ombudsmanului pe motiv ca nu mai indeplineste conditiile necesare exercitarii functiilor sale sau pentru ca a comis o abatere grava. Cetatenii europeni mai au dreptul de a scrie institutiilor europene in oricare din cele 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene si sa i se raspunda in acea limba.

Parlamentarii europeni se preocupa de tot ce inseamna viata si activitatea cetatenilor europeni, dar si ai celorlalte state, iar in acest sens se dezvolta si relatii cu tarile in curs de dezvoltare.

Institutia Parlamentului trebuie sa-si dea acordul atunci cand noi state doresc sa adere la Uniunea Europeana. Deputatii verifica, in special, daca statele candidate la aderare respecta criteriile stabilite de tratate, mai ales referitoare la respectarea drepturilor omului. Uniunea Europeana nu poate accepta noi membri in absenta avizului conform al Parlamentului European. In vreme ce negocierile cu tarile candidate si datele de aderare depind de Consiliu si de Comisie, deputatii europeni sunt cei insarcinati cu supravegherea procedurii pana la momentul aderarii, pentru a se asigura ca toate conditiile de aderare sunt indeplinite.