Caracterul politic al conducerii

Caracterul politic al conducerii

1. Presiunea politica asupra administratiei

La nivelul consiliilor judetene sau locale actioneaza grupuri de consilieri care fac parte din aceluias partid politic. Aceste grupuri de consilieri se manifesta ca cel mai important grup de presiune poilitica in administratie

Ca orice tip de comunitate, grupul consilierilor isi desemneaza un lider care beneficiaza atat de dreptul de a reprezenta grupul, cat si de raspunderea pentru deciziile luate.

In general, liderul este persoana care are capacitatea de a convinge membrii partidului sa actioneze intr-un anumit fel si in acelasi timp sa confere siguranta ca scopul propus este cel corect, concomitent pentru el trebuie sa functioneze si principiul responsabilitatii fata de cei condusi, altfel existand riscul ca liderul sa devina dictator.

Atit in cadrul grupului, cat si in consiliu, liderul trebuie sa se bucure de autoritate, adica de dreptul de a decide pentru grup, corelativ cu obligatia grupului de a executa decizia. Autoritatea poate fi, desigur, efectul unor cauze diferite: a puterii, a legitimitatii sau chiar a carismei.

Este evident ca in interiorul unui grup exista pozitii ierarhice diferite pentru fiecare dintre membri; unii autori considera chiar pentru ca nu exista in natura si deci egalitatea 'naturala' este o simpla fictiune.

Succesul activitatii unui grup de consilieri la nivelul consiliului judetean sau local depinde atat in dezvoltarea capacitatii fiecaruia cat si de cresterea eficientei grupului in ansamblu. Din aceste motive trebuie respectate o suma de reguli denumit disciplina de grup. ca egalitatea nu se poate realiza fara riscul unor efecte distructive pentru comunitate. Asa-numita regula a 'majoritatii' in adoptarea unor decizii este o pura conventie sociala

Prima regula a disciplinei de grup consta in respectul fata de opinia celuilalt. Parerea colegilor de grup trebuie intotdeauna ascultata pentru a primi sprijinul necesar. Oricat de buna este o opinie, fara sprijinul grupului ea nu va putea deveni decizie politica; in fond, opinia grupului sta la baza programului politic ce urmeaza a fi prezentat comunitatii locale si sustinut in cadrul consiliului comunal, municipal sau judetean.

A doua regula importanta pentru disciplina de grup este mentinerea coeziunii sale. Coeziunea grupului se poate mentine cu conditia respectarii deciziei adoptate de catre fiecare consilier. Nu se poate admite ca, odata manifestat acordul fata de decizia grupului, un consilier sa se manifeste contrar in plenul consiliului. Pe de alta parte, nu trebuie omis faptul ca pe masura cresterii numarului de lideri, scade proportional coeziunea grupului. Un element absolut necesar mentinerii coeziunii il reprezinta informatia corecta si oportuna; de aceea este necesar ca deciziile grupului sa fie consemnate (eventual inregistrate) si difuzate tuturor consilierilor inaintea dezbaterilor.

Strategia grupurilor politice

Politica unui grup de consilieri in domeniul administratiei publice locale poate fi structurata in trei strategii:

- mentinerea identitatii politice proprii grupului, strict legata de doctrina de partial si concentrata asupra atragerii unor asociatii nonpolitice, precum si prin intermediul propagandei.

- constructia strategiei impreuna cu celelalte grupuri din cadrul consiliului local in scopul obtinerii majoritatii pe termen lung, atat in avantajul partidului, cat si pentru electorat.

- folosirea politicii deschise fata de situatii conjuncturale in care se pot realiza aliante temporare si se poate obtine majoritatea in consiliul local.

Indiferent de strategia adoptata de grupul de consilieri ai partidului majoritar in consiliu, pentru realizarea acesteia in practica sunt necesare cateva precizari.

In primul rand, o strategie trebuie sa aiba in vedere politica aliantelor cu alte grupuri de consilieri. Trebuie mentionat ca aceste coalitii formale nu sunt un scop in sine, ci o modalitate de a reuni mai multi politicieni intr-o activitate comuna destinata sa atinga unele obiective specifice fiecarui partid in parte. In cadrul politicii de aliante la nivel local se negociaza functiile de presedinti de comisii sau presedinte de sedinta, viceprimari etc. In functie de majoritatea existenta la nivelul consiliului local se pot extinde, de pilda, atributiile conferite sefilor de comisii prin simpla modificare a regulamentului.

In al doilea rand, strategia de grup presupune promovarea permanenta a imaginii publice a grupului ca exponent al strategiei partidului. Chiar din perioada campaniei electorale trebuie aratat electoratului ca reprezentantii partidului se vor ocupa in primul rand de mentinerea sau ridicarea calitatii serviciilor publice. In paralel, trebuie asigurati functionarii care conduc serviciile publice de faptul ca vor fi mentinuti si promovati in functie, tocmai pentru calitatea serviciilor pe care le conduc. In raporturile dintre grup si partid trebuie delimitat caracterul public al activitatii grupului, fata de caracterul secret (intern) al activitatii partidului din care fac parte consilierii. Structurile de interfata ale partidului trebuie sa aiba rolul coordonator, iar grupul de consilieri sa-si asume responsabilitatea publica.

In al treilea rand, orice strategie trebuie sa tina cont de interes personal al consilierilor. Este cunoscut faptul ca o mare parte dintre consilieri doresc sa acceada in posturi de conducere la nivelul administratiei locale; primar, viceprimar etc. O alta parte dintre consilieri vizeaza accesul in Parlament pe baza votului uninominal in 'fieful ' electoral in care au functionat ca alesi locali. Trebuie recunoscut ca ambele scopuri sunt legitime daca acesti candidati au dobandit experienta studiului de caz, au creat legaturile cu organizatiile locale si au realizat punti cu serviciile publice din unitatea administrativ teritoriala in care vor sa candideze.

3. Tactica grupurilor politice

In ceea ce priveste tactica activitatii grupului, putem avea in vedere raporturile sale cu executivul, cu propriul partid sau cu alte grupuri, cum este cel al parlamentarilor.

Interactiunea grupului politic de consilieri cu executivul, in sens general, si cu functionarii in mod concret trebuie sa plece de la obiectivul principal al grupului, si anume, functionarea eficienta a administratiei publice locale. In acest scop, tactica grupului trebuie sa cuprinda instrumentele de control necesare pentru atingerea obiectivului, cum sunt: analiza rapoartelor de specialitate primite de la departamente, raportul primarului, analiza executiei bugetare, proiectul activitatii pentru anul urmator si multe altele. Pe de alta parte, in stabilirea ordinii de zi a sedintelor de consiliu trebuie introduse informari pentru cetateni. Aceste informari trebuie sa specifice care sunt problemele puse in discutie, care sunt fondurile alocate, mijloacele de realizare, termenele si responsabilitatile. Tactica activitatii de grup trebuie, de asemenea, sa se bazeze pe sedinte de instruire cu functionarii din departamentele sau serviciile ce constituie interfata dintre administratie si cetateni (audiente, stare civila, autoritate tutelara, transport, salubritate, alimentare cu apa si energie etc.).

Relatiile dintre grupul de consilieri si conducatorii de partid sunt cele mai fierbinti datorita faptului ca liderul de partid exprima opinia doctrinara, in timp ce grupul isi exprima opinia derivata din studiul de caz sau din cunoasterea exacta a posibilitatilor pe care le are grupul in cadrul consiliului. Trebuie retinut ca o concentrare a opiniilor in sens constructiv nu se poate realiza decat la nivelul grupului; pe de o parte, pentru ca seful de partid nu cunoaste problematica, iar pe de alta parte, pentru ca liderul de grup nu poate promova o solutie fara sprijinul grupului. In practica, s-a demonstrat si faptul ca existenta unor structuri intermediare intre partid si grupul de consilieri ingreuneaza adoptarea deciziilor; in fapt, se introduce o a treia opinie apartinand acestor structuri.

Relatiile dintre grupul consilierilor si grupul parlamentarilor fac parte din tactica moderna a partidelor contemporane. De regula, se realizeaza un calendar comun de intalniri intre grupuri in cadrul carora se discuta cu prioritate problemele administratiei publice locale. Mai mult decat atat, grupul de consilieri trebuie sa asigure o informare operativa a parlamentarilor cu privire la actele administrative adoptate pe plan local; hotarari, decizii, ordine. Pe de alta parte, parlamentarii au obligatia de a organiza participarea consilierilor locali la sedintele Camerei sau Senatului, precum si de a informa cu privire la pozitia adoptata fata de un anumit act normativ. In fine, esential pentru tactica grupului este mentinerea statu-quo-ului de partid in cazul aparitiei de contradictii, divergente sau pareri opuse; ele trebuie tratate ca secrete de partid pana la solutionarea lor.