Ce nu este Democratia

1. Democratia

a defini inseamna a stabili limite, a delimita→un concept nedefinit este un concept nelimitat→pentru a stabili ce este democratia trebuie sa stabilim mai intai ce nu   este ea

este imposibila o definitie exhaustiva a democratiei

ce este democratia?→trateaza democratia ca pe o entitate, un concept obiect, o clasa tip de regim politic→un regim poate fi prin natura lui democratic sau nu (natura contradictorie a regimurilor?!)

un regim politic care este mai mult sau mai putin demcratic→nu mai identificam o entitate ci predicam ceva despre ea→concept atributiv→abordarea logica nu mai este binara(contradictrie?) ci este continua - mai mare→ mai mic(contrara?)

un regim este democratic in raport cu ce?→principiu de referinta

o      Douglas Rae→domnia majoritatii→insa democratia insemna domnia majoritatii cu respectarea drepturilor minoritatii

o      Oppenheim→participarea→concept inteles gresit

trei dificultati:

o      multitudinea conceptelor

o      legatura stransa dintre acestea

o      operationalizarea confuziilor conceptuale genereaza mai multe confuzii

sistemul politic este un SISTEM

CE ESTE DEMOCRATIA? (ontologic) CAT DE MULTA DEMOCRATIE?(gradual )→ intrebari necesare non exclusive

totalitarismul→cea mai deplina negare a democratiei

autoritarismul indica un abuz de autoritate→dens negativ

autoritatea→augeras→a augumenta→caacitatea de a sanctiona anumite traiectorii de gandire si actiune

romanii→autoritas→provenea de la intemeietorii cetatii→"sporeste" temelia→acest sens dispare la sf. sec. XVIII cand istoria este perceputa ca o aventura a omului ce se desparte de trecut

Laswell so Kaplan→autoritatea este o putere formala→transformare a legitimitatii in legalitate

intelesul obisnuit al autoritatii: "putere ce este acceptata, respectata, recunoscuta, legitimata"

puterea politica este asociata cu coercitia

potestas →capacitate

Macht →putere si forta

autoritatea este forma puterii care apare din investitura spontana si este eficienta prin faptul ca este ascultata si recunoscuta→este o utere bazata pe prestigiu

Flatman→autoritatea este in consonanta cu autonomia

presupune legitimitatea

pentru a nu esua, democratia are nevoie de autoritate care inlocuieste puterea

idealul democratiei este acela de a inlocui pe cei care detin puterea cu cei care detin autoritatea

autoritarism→termen aparut in perioada fascista→semnificatie inversata in traducerea democratica

putere autoritara→non-democratica

putere autoritaritativa→democratica

autoritatea poate fi conceputa si prin relatia cu libertatea→adevarata libertate recunoaste autoritatea si invers

tote statele moderne se indreapta mai mult sau mai putin spre "statul total"

autoritarismul nu implica o extindere ci o exercitare autoritara a puterii

abolutus→rexabsolutus→odata cu Machiavelli puterea absoluta a fost pusa in legatura cu tirania virtuala

termenul "totalitarism" este inventat in 1925 si este tot o inventie a fascismului→nu poate fi aplicat antichitatii

1953-Friedrich→identifica 5 cerinte pentru un regim totalitar:

o      o ideologie oficiala

o      ingur partid de masa controlat de o oligarhie

o      monopolul guvernamental al armamentului

o      onopolul guvernamental asupra mass media

o      un sistem de politie terorist

o      o economie dirijata la nivel central(mai tarziu)

totalitarismul este o amplificare maxima a despotismului

tip ideal de totalitarism→tipul polar→totalitarismul devine un continuum de natura discontinua al carui pol ops este democratia

pentru greci→tiranul si regele nsemnau acelasi lucru

democratia este un sistem in care nimeni su se poate alege pe sine, nici nu se poate investi singur cu puterea de a conduce si prin urmare nimeni nu isi poate aroga singur puterea neconditionata si nelimitata

2. Egalitatea

4 tipuri de egalitate:

o      politica

o      juridica

o      sociala

o      economica

problema egalitatii economice nu poate fi separata de celelalte

paradoxal, valoarea celorlalte categorii de egalitate poate sa nu fie strict egalitara→poate sa depinda de anumite drepturi

pentru a ajunge fie si la o egalitate economica moderata trebuie sa limitezi dreptul la proprietate

daca egalitatea este buna in sine atunci aceasta trebuie sa determine o anumita pierdere a libertatii

doua argumente pentru valoarea intrinseca a egalitatii:

o      comunitar→ egalitatea este buna pentru societate ca intreg→conditie a relatiilor corecte dintre membri societatii si conditie pentru crearea unor sentimente de fraternitate

o      individual→apara egalitatea ca pe un principiu distributiv corect→favorizeaza egalitatea distribuirii bunurilor umane→baza morala pentru un tip de egalitarism liberal(dezirabil)

in prezent egalitatea este exclusa de teorii care alegerii sociale in care domina alte valori: utilitatea si drepturile individuale→EGALITATEA SE OPUNE ACESTOR VALORI FARA SA LE INLOCUIASCA

John Rawls:

o      teorie egalitara mai speciala care se poate aplica mai degraba institutiilor sociale fundamentale decat alegerilor distributive

o      cea mai evoluata conceptie egalitara in domeniu

o      opozitia dintre egalitate, utilitate si drepturi

teoria lui Rawls acorda o importanta mai mare sustinerii egale a libertatii politice si individuale decit egalitatii in distribuirea altor avantaje

principiul de distributie e bunurilor individuale este acela ca o data asigurata egalitatea libertatilor fundamentale, inegalitatile pot fi acceptate doar daca ele avantajeaza grupul cel mai defavorizat al societatii

o teorie mai radicala ar sustine ca o situatie in care toata lumea ar fi mai saraca este de preferat atat timp cat inegalitatile sunt reduse suficient

aceste teorii nu acorda o valoare intrinseca egalitatii

o      din pct. de vedere utilitarist nu este de preferat sa renunti la unele avantaje mai mari de dragul unora mai mici doar pentru ca avantajele pentru cei saraci ar fi mai mari

o      cf. teoriei drepturilor individuale e gresit sa intervii in libertatea unor oameni doar pentru a preveni raspandirea unor inegalitati

o      ambele teorii neaga valoare intrinseca a egalitatii si afirma promovarea egalitatii necesita anumite costuri care afecteaza drepturile individuale in favoare altora

la un nivel suficient de abstract cerintele morale ale indivizilor sunt aceleasi insa teoriile nu cad de acord care sunt acestea

o      aparatorul drepturilor le identifica cu libertatea de a actiona fara interventia altor persoane

determina in mod direct acceptibilitatea actiunilor

egalitatea morala insemna pretentia indivizilor de a nu se amesteca reciproc in modurile ei specifice de manifestare→fiecare persoana trebuie tratata in mod egal de catre alta persoana in anumite conditii bine definite→un fel de conditie a unanimitatii din moment ce fiecarui individ ii este permis sa actioneze in campul limitat de drepturile altuia

atribuirea uni spatiu moral in care un individ nu poate fi afectat direct de catre nimeni altcineva

o      utilitaristul le identifica cu respectarea interesului fiecarei persoane in calculul utilitatii

egalitatea morala este un fel de regula a majoritatii(rezultatul este determinat de totalul cel mai mare)→persoanele sunt egale in masura in care fiecare poate da un vot care cantareste proportional cu interesele sale

trebuie sa faci ce este mai bine dintr-un punct de vedere care combina toate interesele individuale

permite indivizilor sa contribuie in acelasi mod la determinarea celui mai bun rezultat global

o      adeptul egalitatii le identifica cu pretentia egala la avantajele actuale sau posibile

fiecare revendicare morala include mai mult sau mai putin toate nevoile individului intr-o ordine realtiva→stabileste care necesitati trebuie indeplinite mai intai cat si daca acestea trebuie indeplinite inaintea necesitatilor altor indivizi

cerintele individuale nu sunt limitate de spatiul moral al altor indivizi

ridica o problema asupra ordinii de prioritati: trebuie sa existe un principiu universal si obiectiv de clasificare sau elementul definitor este dat de optiunile relative ale indivizilor?

o politica sociala egalitara trebuie sa opteze intre diferite aspecte esentiale din viata unui individ: sanatate, educatie, hrana etc. si va avea efecte diferite in functie de optiunea pentru libertatea individuala sau avantajele materiale

prioritatea unui sistem egalitar este imbunatatirea starii celor saraci

Libertate

a constrange un om inseamna a-l impiedica sa fie liber

doua semnificatii ale libertatii

o      negativa→continuta de raspunsul la intrebarea: "Care este campul in interiorul caruia subiectul este sau ar trebui lasat sa faca ceea ce este capabil sa faca sau sa fie fara interferenta altor persoane?"

in acest sens libertatea politica este spatiul in interiorul caruia un om poate actiona fara ca altii sa il impiedice

incalcarea acestui spatiu duce la constrangere→interventia deliberata a altor oameni in interiorul spatiului in care as putea, in conditii normale, sa actionez

a fi liber insemna a fi scutit de orice imixtiune exterioara

spatiul libertatii fiecaruia trebuie limitat prin lege→trebuie trasata o linie intre spatiul vietii private si cel al autoritatii publice

libertatea unora depinde de limitele impuse altora

libertatea individuala nu este o necesitate PRIMARA pentru orice om

Egalitatea libertatii, dreptatea in cel mai simplu si universal inteles al ei→fundamentele moralitatii liberale

este nevoie de un minim spatiu de libertate personala pentru ca un regim sa nu fie despotic iar natura noastra umana sa nu fie afectata

Mill: fecare individ trebuie sa dispuna de acest spatiu minim de libertate iar rolul legii este sa impidice pe ceilalti sa intervina in acest spatiu

anticii nu aveau o viziune depre libertatea individuala

inteleasa astfel, libertatea poate duce la limitarea unui numar mare de drepturi deoarece aceasta nu se refera la sursa autoritatii ci la limitele acesteia

o      pozitiva→ implica raspunsul la intrebarea: " Pe ce sau pe cine se bazeaza autoritatea care poate obliga pe cineva sa faca sau sa fie ceva mai curand decat altcineva?"

intelesul pozitiv deriva din dorinta fiecarui individ de a fi propriul stapan

individul doreste sa aiba o identitate in raport cu ceilalti→stapanire a propriului sine

orice conceptie despre libertate deriva din conceptiile despre eu, despre persoana, despre om

libertatea este supunerea dar supunere in fata unei legi pe care ne-o prescriem singuri

Locke: unde nu este lege nu este libertate. Legile rationale conduc catre interesele specifice fiecarui individ sau catrebinele general, atata timp cat aceste legi ne impiedica sa cadem in prapastii nimic nu ne indreptateste sa le numim restrictii.

Montesquieu: defineste libertatea politica prin "puterea de a face ceea ce ar trebui sa dorim"

premisa comuna a acestor ganditori este acea ca finalitatile rationale ale naturii noastre adevarate trebuie sa se armonizeze

libertatea nu este aceea de a face ceva irational sau gresit

Revolutia Franceza a fost o manifestare violenta de emancipare colectiva de afirmare a libertatii pozitive

4. Autonomie

autonomia in viziunea kantiana presupune o liberatate anticauzala→in experienta cauzala a datoriei morale ni se ofera un fapt al ratiunii care ne indica in mod indubitabil ca suntem realmente posesori ai unei astfel de libertati, in calitatea noastr de locuitori ai unui univers numenal

morala trebuie inteleasa ca un aspect al supunerii pe care i-o datoram lui Dumnezeu→autoritatea lui dumnezeu este cunoscuta prin ratiune si revelatie

boua conceptie aparuta la sf sec XVIII→ideea centrala cf. careia toti indivizii normali sunt capabili, in egala masura, sa convietuiasca intr-o morala a autoguvernarii

morala ca supunere→morala ca autoguvernare→transformarea in morala ca autoguvernare a fost rezultatul incercarii filosofilor sec. XVII de a gasi o solutie la problemele politice si sociale aparute o data cu evolutia societatii

pe parcusul sec. XVIII efortul de a crea o morala a autoguvernarii a devenit unul constient

KANT: ne autoguvernam in virtutea faptului ca suntem autonomi→noi insine suntem cei care ne dam legea morala

autoguvernarea morala→respinge ideea inegalitatii dintre oameni in ceea ce priveste dimensiunea morala→morala ca supunere

impartirea filosofiilor in empiriste, rationaliste si kantiene

amenintarile cu pedeapsa si recompensele sunt necesare in vederea asigurarii consimtamantului necesar ordinii morale

autoguvernarea- fiecare are o capacitate egala de a decide pt sine ce inseamna morala, beneficiind si de capacitatea de a actiona in consecinta. Este furnizat prin intelegerea moralei ca autoguvernare acel cadru conceptual spatiului social in care traim, fara amestecul statului, bisericii, altora.

Nu s-a incercat inlocuirea perspectivei de a privi morala de catre filosofii sec. XVII-XVII, ci rezolvarea problemelor din cadrul vechii perspective. Au incercat sa demostreze ca morala crestina ar putea continua sa ne indrume in depasirea dificulatatilor. Kant a propus o reevaluare revolutionara a moralei - ne autoguvernam in viirtutea faptului ca suntem autonomi.

Reforma si Contrareforma au facut din religie un subiect f controversat-totul era legat in ultima instanta de religie. In acest cadru al disputelor dinttre biserici, morala, cum era ea interpretata de fiecare nu ar mai fi putut genera un sentiment interior al comunitatii si nici constrangeri exterioare pt a face viata posibila.

Progresele stiintifice din sec XVI, XVII au generat imboldul unor noi eforturi in filosofie si in etica filosofica in particular. Multi oameni (fara a fi atei sau sceptici) considerau ca institutionalizarea religiei dauna f mult. N.B.> Anticlericalismul nu inseamna ateism.

Doua abordari fundamentale care il leaga pe Dumnezeu de morala

A)     VOLUNTARISMUL - D-zeu a creat morala si a impus-o oamenilor printr-un fiat arbitrar al vointei sale ; poate modifica in cazuri exceptionale morala (ex. jertfa lui Avraam)

B)     INTELECTUALISMUL - nu D-zeu a creat morala ; el doar ne supravegheaza, ramanand esential pt morala ; traim intr-o lume ordonata dn pct de vedere moral

Etica autogovernarii a fost creata atat de filosofii religiosi cat si de cei nereligiosi. Kant a fost influentat de toate aceste consideratii anterioare lui. Exista 4 etapte cf autorului in care s-a dezvoltat filosofia morala moderna :

Teoria legii naturale - Grotius, Toma D'Aquino, Luther si Calvin, Machiavelli, Locke

o      disponibilitatea de a se supune

Etica perfectionista - Lordul Herbert de Cherbury, Descartes, Leibniz

o      imbinarea perfectionismului cu respingerea radicala a vechilor interpretari aduse moralei

o      omul este capabil sa inainteze spre o autoguvernare sporita, bazandu-se pe cunoastere, avand posibilitatea de a deveni chiar asemanatori lui Dumnezeu.

Ateismul si deismul - desi Dumnezeu a creat universul, el nu intervine in mersul creatiei

Republicanismul clasic - de la Wolff si Crusius, la JJ Rousseau(ideile sale asupra societatii si libertatii au aratat o ruptura profunda de maniera anterioara de a intelege morala.

KANT : in domeniul moralei suntem indivizi autonomi si proprii nostri legislatori, acest locru fiind posibil prin postularrea unui principiu formal de ordin practic.

Individualismul

societatea moderna e diferita sub multe aspecte de cea medievala, insa exista aspecte care le unesc pe cele doua

Walden: teorii politice

o      organice(Republica)→aminteste foarte mult de teoria indiana a castelor

o      mecanice→teoria contractului social sau a mandatuluipolitic lui Locke

care este aspectul catre care se indreapta aceste teorii?→

o      intregul→holism

o      individul→individualism

doua sensur ale cuvantului individ:

o      subiectul empiric care vorbeste, gandeste si vrea

o      fiinta morala, independenta, autonoma si prin urmare non sociala→conceptia moderna despre om si societate

Toma→un individ care isi apartine si este in relatie directa cu Creatorul sau este in acelasi timp un membru al comunitatii

o      doctrina religioasa nu admitea cetatea decat ca un remediu pentru pacatul originar

o      fiintele particulare sunt substante prime, adica suficiente in ele insele

o      universaliile→substante secunde

Occam→lucrurile nu pot fi decat simple→unice si distincte

o      nu exista substante secunde

o      termenii generali pot avea o semnificatie pentru ei insisi dar nu pentru realitatea empirica→nu putem deduce din ei concluzii normative

statul modern→Figgis→dreptul pontifical etse originea teoriei drptului divin al regilor(Grotius)

o      1414 Sinodul de la Konstanz

o      directii de studiu:

suprematia Bisericii in Evul Mediu

deosebirea dintre India si Europa este ca in timp ce brahmanii se multuneau cu o putere spirituala, Biserica avea si o putere temporala

papa→o dubla autoritate temporala

Biserica era Statul→papa era singurul judecator si arbitru

puterea absoluta a papei a fost proclamata de Inocentiu al III lea(1198-1216)

sec. al XV lea traieste miscarea conciliara adica aplicarea in cadrul Bisericii a doctrinei suveranitatii populare

idea de drept natural are doua semnificatii

o      calsica→polisul particular este reflectarea unei ordini naturale

o      moderna→sub nfluenta individualismului stoic si crestin→drept natural opus celui pozitiv nu se refera la fiinte sociale ci la indivizi

revolutia care a condus la suprematia Statului

continuitatea subiacenta transformarii

uniersitas→unitatea organica

societas→asociere

o      contract prin care indivizii s-au asociat intr-o societate

ideea statului ca intreg organic nu a fost indepartata niciodata(Grtius, Hobbes, Puffendorf, Rousseau→persoane morale colective)

dupa 1600→doua tipuri de contracte:

o      social→introducearelatia caracterizata prin intovarasire si egalitate

o      politic→supunerea in fata unei guvernari comune

societatea civila→Adam Ferguson

individualismul implica simultan egalitate si libertate

doua teorii:

o      teorie egalitara liberala→care recomanda o egalitate ideala, egalitate a drepturilor si a sanselor , compatibila cu libertatea maximala a fiecarui individ→preocupata de individ

o      teorie socialista→doreste crearea egalatatii prin fapte→abolirea proprietatii private→reocuata pentru intregul social

Hobbes

exista o ruptura cu filosofia traditionala→starea de natura →necesitatea suveranitatii si supunerii→ceea ce lipseste starii de natura este dupunerea→contratul introduce supunerea si se face trecerea de la om la Commonwealth

6. Puterea

Ideea de politica ridica intrebari: cine /ce/cum/cand obtine?

Raspunsul (povestea cauzala) presupune 3 perspective:

abordare institutionala (natura regulilor si conventiilor conform carora se comporta oamenii)

abordare structurala (modul in care e structurata societatea)

abordare comportamentala (comportamentul actorilor relevanti)

Natura puterii - 3 perspective:

elitistii: cativa oameni domina politica - un nr restrans

pluralistii - grupul restrans influentat la randul lui de alte grupuri

teoria 3 - puterea: fenomen controversat, neempiric

Puterea = concept dispozitional, indica capacitatea de a face ceva, referindu-se la ceea e ar putea fi (ex. Am puterea sa arunc o piatra la 50 m) => descoperim puterea actorilor fara sa vedem efectiv ca ei detin aceasta putere

Doua concepte ale puterii:

puterea concreta

o      =>"puterea de a face ceva" = capacitatea unui actor de a produce niste rezultate

o      Efectul ei asupra altora este un produs secundar, irelevant si neprevazut in schema actorului

o      Presupune cooperare

puterea sociala

o      => "puterea asupra" = capacitatea unui actor de a determina un alt actor sa faca ceva <=> influentarea structurii motivationale - in interesul altora (benefica) vs. daunatoare (impotriva lor) . Ex. Beneficiile asistentei sociale schimba structura motivationala a oamenilor

o      Modificarea struct. Motivationale se face in mod deliberat, cu scopul producerii anumitor rezultate

o      Implica ideea de conflict

Teoria jocurilor

actiunile a 2 sau mai multi actori determina impreuna anumite rezultate

2 tipuri de jocuri:

o      Jocurile de suma constanta (suma -zero)

o      Jocurile de suma variabila

indivizii au libertate completa de actiune => pot alege orice curs de actiune posibil

de regula, toti jucatorii doresc sa-si maximalizeze propria utilitate (# de interesul propriu, desi implica si un interes personal)

Exemple concrete de jocuri:

"Batalia sexelor"

o      Joc de coordonare cu anumite elemente conflictuale

o      El vs. ea

o      Fiecare isi va dezvolta o reputetie in functie de modul in care participa la joc

"Lasul

o      Joc de conflict si cooperare

o      Exemplu : o cursa masini, intersectarea celor 2 la un viraj periculos:

Nimeni nu cedeaza, mor amandoi

Amandoi cedeaza, pierd amandoi

Unul cedeaza -> el este lasul

"Dilema prizonierilor

o      2 indivizi comit o crima, politia nu are dovezi concludente, se bazeaza doar pe marturii:

Sincronizarea povestilor - nimeni nu merge la inchisoare ; sau , recunosc amandoi, ambii merg la inchisoare cu pedepse egale

Unul recunoaste, primeste o pedeapsa mai mica, invinovatindu-l pe celalalt, care primeste pedeapsa intreaga

Eroarea raspunderii -> indivizilor le este dificil sa conlucreze in vederea realizarii intereselor comune. Cand apare o eroare/ un esec, cineva tb sa poarte raspunderea => apare nevoia de a gasi un "tap ispasitor"

Teoria jocurilor este strans legata de conceptul de putere pt ca ajuta la intelegerea modurilor in care reactioneaza actorii, la reconstituirea interactiunii strategice, oferind o explicatie structurala.

7. Drepturile

toti indivizii au drepturi→nimeni nu le poate face anumite lucruri fara a le incalca aceste drepturi

statul:

o      singurul stat justificabil moral este statul ce se limiteaza la asigurarea protectiei indivizilor si a proprietatilor lor.

o      orice stat care are functii mai extinse va incalca drepturile persoanelor de a nu fi fortate sa faca anumite lucruri deci nu este justificat

o      un stat a aparea din anarhie chiar daca nimeni nu l-ar dori printr-un process care nu este necesar sa violeze drepturile altcuiva

o societate este dreapta daca respecta urmatoarele principii:

o      Un individ care dobandeste o proprietate conform principiului dreptatii in achizitie este indreptatit la acea proprietate;

o      Transferul voluntar al proprietatilor;

o      Principiul rectificarii, necesar istoric pentru a repara eventualele incalcari ale principiilor 1 si 2.

T. H. Marshall identifica trei tipuri de drepturi asociate cetateniei: prima categorie sunt drepturile civile care sunt drepturile necesare libertatii individuale. Acestea sunt drepturi ce au luat nastere in sec. XVIII si sunt rezultatul evolutiei catre statele nationale. Institutiiile asociate cu aceasta categorie de drepturi sunt statul de drept si sistemul jurisdictional. Drepturi politice, sunt drepturi care garanteaza libertatea de a participa la exercitarea puterii politice. Aceste drepturi apar in sec. XIX, iar institutia asociata acestor drepturi este institutia parlamentara. In al treilea rand, Marshall identifica drepturile sociale desemnate prin dreptul la un standard de viata corespunzator si dreptul de a accede la mostenirea sociala a societatii acestea avand ca institutii asociate serviciile sociale si sistemul educational si sunt rezultatul evolutiei statului in sec. XX. Prin intermediul acestei clasificari, Marshall urmareste sa rezolve problema cetateniei incercand sa identifice raspunsul la o problema moderna: si anume cum se poate pune in legatura cadrul institutional al democratiei cu consecintele sociale ale capitalismului. Raspunsul este statul bunastarii care tinde sa minimalizeze cantitatea de inegalitate generata de diferentierea claselor in interiorul societatii capitaliste . Teoria avansata de Marshall poate fi criticata din doua pespective: una evolutionista si una comparatista. Teoria evolutionista remarca esecul lui Marshal in explicarea si transformarii istorice a drepturilor ce sunt garantate de calitatea de cetatean. Cetatenia se bazeaza pe cateva schimbari sructurale la nivelul societatilor sec. XIX: secularizarea, declinul valorilor particulariste, sau structura administrativa a statului modern ceea ce o transforma intr-o consecinta a evolutiei istorice. Dupa cum mentiona si Max Weber este greu sa disociem evolutia cetateniei de dezvoltarea urbana si progresul statului natiune. Emile Durkheim dezvolta o teorie evolutionista asupra a cetateniei care sugereaza ca valorile solidaritatii sociale ar putea inlocui baza religioasa a sentimentelor colective caracteristica societatilor traditionale. Dupa Durkheim, cetatenia este expresia unei constiinte colective care transcede constiinta de clasa prin crearea unor valori unhiversale" fiind in acelasi timp si "sursa conflictului social deaoarece ea sustine asteptarile pentru redistribuirea resurselor care nu poate fi satisfacuta in totalitate." Teoria comparatista identifica problema raportului dintre drepturile politice si cele civile pe de o parte si drepturile sociale pe de alta parte. Spre exemplu, "drepturile civile sunt folosite de indivizi pentru a crea grupuri, asociatii sau cluburi. In acest sens ele sunt o forma de putere spre deosebile de drepturile sociale care nu pot indeplini aceasta functie. " Urmand acelasi rationament, drepturile civile sunt drepturi exercitate de individ impotriva statului, in timp ce drepturile sociale sunt revendicari ale unor privilegii garantate de catre stat. Exista doua viziuni asupra drepturilor garantate de stat prin calitatea de cetatean. Ambele, uzeaza de valori care propun reevaluarea cetateniei si impun norme ce ar trebui sa calauzeasca individul in raporturile sale cu statul-natiune. Viziunea liberala considera ca drepturile il apara pe individ de coercitia statului. De aici rezulta un individualism care trateaza cetatenia ca rezultat al unui contract dintre individ si stat. Continuitatea statului in acest caz este rezultatul exercitarii a unui drept respectiv a unei indatoriri fundamentale de care se bucura indivizii in calitatea lor de cetateni: dreptul de a vota si indatorirea de a plati taxe. Viziunea democratica sau republicana considera drepturile politice ca fiind singura garantie a drepturilor civile si libertatilor individuale. Aceasta viziune pune accentul pe capacitatea integratoare a unei comunitati "etico-culturale care se autodetermina pe sine insusi". In acest caz existenta cetatenilor are sens doar in masura in care sunt parte a acestei comunitati care le ofera identitate prin intermediul institutiilor si a traditiilor comune. Cu alte cuvinte, viziunea democratica promoveaza o idee morala de cetatean care se insereaza in stat odata cu interiorizarea valorilor culturale existente la nivelul societatii.

8. Cetatenia

sens juridic -> Cetateanul = subiect de drept:

drepturi si libertati: drepturi civile; libertati individuale (de constiinta, de casatorie); drepturi politice (dr de a participa la viata politica, de a candida pentru functii eligibile)

responsabilitati si obligatii: respecta legile, plateste taxe si impozite

implica principiul suveranitatii politce -> cetateanul este detinatorul unei parti din suveranitatea politica; ansamblul cetatenilor devine sursa puterii / legitimitatii -> alege guvernantii, le controleaza si sanctioneaza activitatea

sursa elgaturii sociale -> legaturile dintre oameni capata caracter politic, transced legaturi de etnie, cultura etc.

Evolutia conceptului de cetatenie:

mostenirea greaca -> cetateanul este vazut ca parte integranta a polisului, in absenta caruia nu poate exista

etapa romana -> cetateanul devine subiect de drept, odata cu disparitia polisului si aparitia cetatii

modernitate -> cetateanul este perceput ca un produs istoric

Repere semnnificative in evolutie:

1789, Revolutia Franceza: ruptura oplitica, marcheaza intrarea pe scena politica a cetateanului, care devine fundamentul legitimitatii politice. Suveranitatea emana de la natiune -> Decl. Univ. a Dr. Omului si Cetateanului

Controverse: cetateanul, ca individ abstract, nu isi poate exercita suveranitatea decat prin instituitii si persoane => apare ideea reprezentarii ca inventie /solutie a modernitatii politice. (ex. Sec. 18 - reprezentarea in oglinda. Corpul politic = oglinda a societatii)

Conceptul de cetatean se contureaza pe filierele a 2 mari traditii intelectuale:

Cetateanul à l'anglaise - curent de gandire englez declansat de ideea separatiei si echilibrului puterilor in stat; pluralismul liberal; Montesquieu

Cetateanul à la française - ideea unitara si totala a cetatenie, are la baza conceptia lui Rousseau privind vointa generala.

Cetatenia = constructie istorica; definitiile sale sunt produsul conflictelor si compromisului dintre diverse conceptii / traditii

Cetatenia se traduce prin institutii care organizeaza concret viata in comun

Cetatenia moderna - vocatie universala:

o      Introducerea progresiva a sufragiului universal , transpus in formula "Un om, un vot" - pune bazele ideei de egalitate formala intre cetateni. Votul = dovada apartenentei la o comunitate politica nationala

o      Reinventarea institutiilor politice - cel mai adesea Parlamentul este organul reprezentativ al cetatenilor

Exista o legatura istorica cetatenie - natiune

Aparitia noii cetatenii europene in contextul UE -> pt moment, nu exista cetatenie europeana independent de cea nationala; conditia preliminara pt cetatenia europeana este apartenenta la o cetatenie nationala (german, francez, roman)

9.Proprietatea

Daca pornim de la ipoteza ca Dumnezeu a dat lumea lui Adam si urmasilor lui in comun, atunci este imposibil ca vreun om sa aiba o proprietate, decat un monarh absolut. Locke explica cum ajung oamenii sa devina proprietari a unei bucati din ceea ce a dat Dumnezeu, in lipsa unui contract explicit al tuturor oamenilor.

Ratiune a fost data de dumnezeu o data cu celelalte. Oamenii au dreptul de proprietate asupa lor. Prin munca pamantului cu bratele proprii, omul scoate din starea comuna acel lucru si il face al sau, devenind proprietatea lui. Acest lucru se petrece fara consimtamantul comun al celorlalti care stapanesc in comun acel lucru.

In Anglia- Commonwealth- pamantul este stapanit in comun, dar nu pot oamenii sa isi atriibuiasca o proprietate arbitrat, deoarece exista un contract, o Lege a pamantului - comertul si banii - asa se naste stapanirea privata.

Posesiunile mai mari si dreptul asupra lor (dorinta oamenilro de a avea mai mult decat au nevoie) a impus un acord (agreement) si inventarea banilor. Puteau fi pastrati fara a se irosi sau deteriora.

Munca este cea care da fiecarui lucru diferenta de valoare. De aceea proprietatea obtinuta prin munca valoreaza mai mult decta proprietatea comuna asupra pamantului.

Acel principe care pe baza legilor libertatii asigura protectia si incurajarea harniciei cinstite a oamenilor (impotriva opresiunii puterii) va deveni cel mai puternic.

Inventarea banilor a dat dreptul perpetuarii si inmultirii posesiunilor. Cazul american este exemplificat de Locke : Cea mai mare parte a lucrurilor folositoare vietii sunt de scurta durata si daca nu sunt consumate prin folosirea se deterioreaza si pier. AURUL, ARGINTUL, DIAMANTELE, nu.

In cadrul carmuirilor, legile reglementeaza dreptul la proprietate, iar posesiunea asupra pamantului este determinata de constitutii pozitive.

10 Republicanismul

Limbajul patritismului modern a fost construit pe mostenirea anticilor a fost preluat din sursele grecesti si romane atat continutul religion cat sic el politic al patriotismului. Pentru antici patria insemna pamantul parintilor (terra patria) . oamenii trebuie sa I se dedice intregimii patriei care este indentificata cu respublica ( binele comun) Respublica trebuie sa insufle respect si conpasiune (principalele trasaturi ale patriotismului republican roman). Republica si compasiunea sunt doi termini care numai apar in patriotismul medieval, patria apare ca fiind intruchipata de persoana publica a monarhului. In sensul antic patriotismul se situa deasupra dragostei de familie. Acest sens a fost recuperate in contextual oraselor publici italiene formand fundamentul autoguvernarii commune si ale scrierilor umanistilor civici. Dragostea fata de republima este o dragoste rationala reprezinta dragostea de cetate libera iar cetatenii au obligatia sa isi slujeasca patria fiindca au fata de ea o datorie care nu poate niciodata intru totul platita. Oricine isi pierde calitatea de cetatean o pierde si pe cea de om astfel cetateanul nu trebuie sa ramana pasiv in fata coruptiei cetatii sale.

Intr-o republica libera cetatenii au multe lucruri in comun, legile, forumul, senatul, dusmanii si sperantele. Obligatia fata de patrie vine inaintea indatoririlor pe care le avem fata de parintii nostril.

Pentru umanistii secolului 14 opusul patriotului este cetateanul corupt care favorizeaza interesele proprii si ale partidului sau. Slujirea republicii este cea mai nobila activitate.

Ca trasaturi ale patriotismului florentin din secolul XXV se inscriu si celebrabrea superioritatii militare si culturale ale cetatii dar si mandria si preamarirea stramosilor. ''Florenta este patria tuturor''

Acestei retorici a patriotismului florentin formulata de Bruni ai este opusa versiunea lui Machivelli care arata toate lipsurile si coruptia Florentei. Patriotismul are sensul republican al dragostei fata delibertatea comuna care se afla in centrul virtutii civice. Patria inseamna din nou asemeni relatarilor lui Titus Livius sau ale lui Cicerro legile si libertatea comuna. Slujirea patriei reprezinta cea mai intalta obligatie a omului cinstit. Daca patria se dizolva intr-o tiranie dragostea se transforma in ura.

Dragostea de patrie dezvolta sufletul si ai da dreapta masura si ordine de care are nevoie o republica buna. Ca exemplu de cetateni virtuosi sunt pomeniti romanii si cetatenii republicilor germane..Cand aptriotismul se estompeaza virtutea subzista devenind forta bruta curaj si hotarare. Cetatenii trebuie sa actioneze asupra surselor de coruptie si scandal. Idealul virtutii civice este acela ca autoritatea suverana ar trebui incredintata cetatenilor in ansamblu insa nu se pledeaza pentru participarea politica permanenta.

Pentru Machivelli termenul de natiune avea o importanta neglijabila. Acest cuvant este folosit pentru a desemna obiceiurile comuna in principiu corupte sau subunitati administrative ale imperiului. Institutiile politice si valorile politice nu pot fi separate de obiceiuri sau stiluri de viata. Patria reprezinta un stil de viata specific inspirit de libertate. Dragostea de patrie stimuleaza comuniunea ar trebui sa fii gata sa-ti sacrifice sufletul in orice clipa pentru viata si libertatea cetatii