Comunicare interculturala europeana

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

Facultatea de Stiinte Politice

Master: Comunicare si Politici Publice

Comunicare interculturala europeana

I. Comparati pe toate planurile studiate strategiile de autoidentificare culturala puse in miscare in momentul pasoptist (dupa 1848) cu cele preferate in perioada interbelica si explicate diferentele dintre ele.

- Faceti un apel la urmatoarele repere:

1:agentii care au construit proiectele identitare (cine?)

2:scopurile urmarite (de ce?)

3: mijloacele folosite

- incadrandu-le intre cele doua contexte.

Ilustrati-va argumentatia cu exemple din bibliografia de la seminar.

Procesul de autoidentificare culturala a romanilor a inceput in perioda pasoptista in anul 1848 o data cu revolutia de atunci. Dupa scrierile lui Lucian Boia in preajma acestei revolutii si vreme de mai multe decenii avea sa se manifeste un antigrecism puternic pentru ca acestia reprezentau Rasaritul cu influentele orientale iar acum trebuia sa se faca loc pentru influentele Occidentale care aveau sa modenizeze cultura romaneasca.

Imediat dupa 1830 franceza era limba de cultura,greaca fiind total eliminata iar Franta era capitala europeana.In acest proces de autoidentificare romanii au imprumuntat de la francezi cam tot ce au putut,incepand cu arhitectura si structurile politice. Cu toate acestea mare parte a populatiei nu traia dupa modelul francez"Belgia Orientului" si" Micul Paris" dar aceste simboluri au impins Romania spre civilizatia occidentala. Tinerii au inceput sa calatoreasca in Franta si astfel s-au format elitele vremii.

In acest proces de autoidentificare culturala bineinteles ca romanii au avut niste optiuni intre care au oscilat. Pentru inceput acestia se gaseau intre Occidentalism si Orientalism, optand pana la urma pentru Occidentalism pentru ca asta insemna ceva modern si urban.

In procesul lor de autoidentificare culturala romanii au facut acest lucru in functie de cele trei repere majore:timpul , spatiul, si reperele ideologico simbolice..

Bineinteles ca Franta nu a reprezentat singurul model de identificare pentru romani.Pana in perioada interbelica Italia spre exemplu a reprezentat un interes mult mai mic pentru romani,asa cum a fost si in cazul Spaniei.Acelasi lucru il putem spune si despre Anglia chiar daca unii oameni au fost interesati de modelul Angliei,dupa cum putem afla din scrierile lui Lucian Boia.Despre pozitia Germaniei la sfarsitul primului razboi mondial putem spune ca ea reprezenta o mare concurenta pentru modelul francez.Germana ocupa a doua pozitie ca limba de invatamnat si cultura.Dupa 1866 tot mai multi oameni erau apropiati de acest model si mit german.Eminescu este unul dintre cei care erau de formatie culturala germana dar si Caragiale in 1904 a decis sa isi petreaca restul vietii la Berlin.

Asa cum spune si imnul nostru "desteapta-te romane/acum ori niciodata ,asa au incercat si poetii vremurilor pasoptiste sa trezeasca intr-un fel sau altul romanii la realitatea istorica.Mircea Vulcanesc spunea despre acesti poeti pasoptisti(Rosetti, Muresanu) ca se adreseaza unei "realitati vesnice ,intemporale,unei vieti care se petrece oarecum afara din timp- in orice caz fara prezenta' .

La 1866, romanii au copiat constitutia belgiana ,iar la 1948 au copiat-o pe cea sovietica.Lucian Boia spunea ca asta spune multe despre"fragilitatea si instabilitatea societatii romanesti" .Au avut loc multe schimbari unul dintre el fiind aceea ca a disparut pluripartidismul ,singurul partid fiinn doar cel communist,colectivizarea pamantului a fost aproape totala ca in Uniunea Sovietica.Romania a devenit unul dintre cei mai mari producatori de otel ai lumii.Putem spune ca mitul sovietic a fost mult mai puternic intr-un final decat cel francez,occidental.Potrivit sondajelor postrevolutionare.Franta era pe primul loc in "imaginarul occidental",fiind urmata de Statele Unite.In Romania franceza s-a aflat pana nu demult pe primul loc ca limaba de comunicare si de cultura ceea ce este putin ciudat intr-o Europa dominate de limba engleza.Modelul francez tinde sa fie o caracteristica romaneasca chiar daca nu mai are forta de alta data.Comunismul conservase totusi mitul francez dar in viata cotidiana influentele anglosaxone sunt greu de stapanit.De asemenea, Germania cu influentele sale ar putea reveni in forta in Europa Centrala.Un alt model care a fost mai putin comentat si invocat ar fi cel al Turciei,mai ales ca Bucurestiul de astazi arata mai degraba ca "micul Istanbul" decat ca 'micul Paris" de odinioara.In scrierea sa "Istorie si mit in constiinta roamaneasca" Lucian Boia ne spune care au fost cele trei mari rupturi in natiunea roamneasca:despartirea de Orient,apoi despartirea de apus prin instaurarea comunismului sin in sfarsit despartirea de communism si revenirea la lumea occidentala.Cu siguranta ca actuala civilizatie roamneasca este una de tranzitie dar si permanent obsedata de idea de "strainatate" .

Incepand cu anul 1900 tot mai multi tineri romani isi fac studiile in Germania chiar daca numarul lor era mai mic decat in cazul Frantei cert este ca numarul clor care preferau Germania crescuse.Pe de alta parte la 1864 cand s-a infiintat Universitatea din Bucuresti 16 din profesorii sai erau formati in Franta si doar 3 in Germania.Cu trecerea timpului diferenta intre cele doua a scazut si chiar daca Franta era inca lider,Germania venra puternic din urma.Primul razboi mondial a adus impreuna tarile latine ,mai putin Spania,insa perioada interbelica si al doilea razboi mondial avea sa ii separe din nou pe latini.

Un alt model pentru identificarea culturala a romanilor a fost Anglia.Printre cei care au trait la Londra in perioada pasoptista se numara si Dimitrie Bratianu ,fratele lui I.C Bratianu.Printre cei care au preferat modelul britanic il putem aminti si pe Ion Ghica,acestia fiind unii dintre agentii vremii.Literatura de expresie engleza era modesta in aceasta perioada insa in perioada interbelica Anglia se apropie politic si militar, si alaturi de Franta ramane principalul aliat occidental al Romaniei.

Forma romaneasca de existenta a fost si este stapanita de geniul momentului,inspiratia de moment fiind legea dupa care ne ghidam tot timpul.Dupa cum spune si Cioran cultura roamaneasca este o "cultura a imediatului"cum de asemenea toate culturile s-au nascut din lupta biruitoare cu spatiul si timpul.

Dupa cum am mai spus perioada pasoptista a fost momentul cand a inceput aceasta identificare culturala a roamanilor.In primul rand in acea perioada elitele vremii au inceput sa calatoreasca si in acest fel a inceput identificarea lor cu alte popoare.informatiile putand fii transmise si oamenilor de rand.

In perioada interbelica,Dragos Protopopescu a fost printer primii popularizatori ai culturii engleze in Romania. El era seful catedrei de limba si literature engleza la universiatatea din Bucuresti in anul 1936.Tinerii de familie buna isi manifesta interesul pentru Anglia si de asemenea traducerile se inmultesc;Dickens si altii.

Pe la 1900,Statele Unite a devenit un punct de atractie pentru taranii romani din Transilvania.Agricultorii au devenit muncitori necalificati in marile intreprinderi din Cleveland,Detroit.Intentia lor a fost sa castige bani iar mai apoi sa se intoarca in tara dar majoritatea au ramas acolo.

Limba este in continuare conditia sine-qua-non pentru ca o persoana sa isi afirme apartenenta la natiune si sa fie recunoscuta ca fiu al ei. Absolutizarea importantei limbii nationale unice pentru statul-natiune a condus si la conflicte si violente din partea grupurilor lingvistice minoritate care s-au simtit defavorizate. Este cazul, de exemplu, al miscarilor din Tara Galilor pentru recunoasterea limbii galeze, soldate cu violente si cel mai adesea cu distrugerea inscriptiilor in limba engleza, sau al Cataloniei si Tarii Bascilor, in care in anii '70 lupta pentru recunoasterea limbilor catalana, respectiv basca, au capatat un caracter violent. În acest gen de miscari exista si o trasatura separatista, in sensul ca afirmarea unei apartenente stricte presupune si excludere.

În ceea ce priveste identitatea europeana, sunt numeroase constatarile ca aceasta se afla intr-o criza, provenita din relativizarea celor patru criterii principale prin care europenii obisnuiau sa se identifice: albi, crestini, civilizati si iluministi. Aceste criterii constituiau o "etnicitate pan-europeana", un mit etnic al carui criza contemporana determina criza identitatii Europei.

Intervalul 1867-1918 a reprezentat pentru romanii din dinastia habsburgica o perioada destul de grea, deoarece romanii transilvaneni au trebuit sa reziste unei politici agresive de maghiarizare, iar cei din Bucovina unei politici de germanizare si rutenizare incurajata de autoritatile austriece. Însa romanii de sub coroana austriaca au avut in mai mare masura decat ceilalti experienta interculturalitatii promovate indirect de catre Viena prin impunerea unei politici de coexistenta multinationala, cu incurajarea elementului dominant. De asemenea tot in aceasta perioada pasoptista ,dupa cum am mai precizat pe parcursul referatului limba slava a fost inlocuita cu cea latina,greaca a fost de asemenea data la o parte in detrimental francezei iar limba romana a fost la randul ei modernizata prin introducerea neologismelor franceze.

Toti agentii de atunci au realizat scrieri, si un alt aspect foarte important este acela ca in perioada pasoptista s-au falsificat scrieri care sa acopere golul din istoria romanilor. Acest aspect a fost aspru criticat in perioada interbelica si nu s-a mai facut. Un alt aspect important este acela ca agentii de atunci erau amatori, ei nefiind de formatiune filozofica cum au fost cei dintre razboaie. De ce au ales romanii sa se identifice in raport cu occidentul si in special cu Franta? Deoarece la acea vreme Parisul era capitala culturala a Europei. "Starea in care se afla astazi Romania, intarzierea ei istorica, s-ar datora mai cu seama strainilor." Dinicu Golescu, Ion Gihca Bratianu au fost unii dintre agentii din perioada pasoptista. Un alt aspect foarte important este acela ca acest proces de autoidentificare al romanilor s-a desfasurat "top down", adica de la agenti catre populatia simpla, metoda top down fiind folosita si in perioada interbelica, singura diferenta fiind aceea ca insul simplu dintre razboaie era mai cultivat decat cel de la 1848.

In perioada interbelica fata de cea pasoptista agentii care au participat la acest proces de identificare culturala erau mult mai pregatiti decat cei din perioada pasoptista.Acestia aveau majoritatea orientari filozofice si ii putem numi pe Mircea Eliade,Emil Cioran,Mircea Vulcanescu,Blaga.In perioada pasoptista mijloacele de transmitere a informatiilor de la agentii care au participat la identificarea culturala nu erau prea diversificate,acestia avand niste jurnale de calatorie .Manualele scolare erau alt mod de transmitere a informatiilor,presa care spre deosebire de perioada interbelica nu era atat de dezvoltata.

In perioada interbelica totul a evoluat,presa s-a dezvoltat ,radioul era alta modalitate de transmitere a informatiei catre populatie iar toata aceasta identificare culturala a devenit mult mai accesibila oamenilor.

Mircea Vulcanescu in perioada interbelica ,in scrierile sale face referiri la stereotipurile create.Ne vorbeste despre romani care desi au mai tot timpul tendinta d a se plange de ceva ,acestia sunt muncitori si superiori occidentalilor.In perioada pasoptista,se discuta despre ciobanul din Miorita lui Alecsandri care este identificat cu romanul care este resemnat iar spaima mortii nu-l sperie.

In perioada interbelica, Mircea Vulcanescu, in jurnalul sau de calatorie in Olanda, specifica vis-a-vis de cum este vazut procesul muncii, faptul ca occidentalii sunt nebuni dupa munca pe cand pentru roman munca nu este asa de importanta, el fiind mai aproape de cosmos "Romanul care este un atat de teribil opponent, pe taramul ideilor si al posibilitatilor, este nespus de concesiv cu faptele." . Prin acest lucru se intelege faptul ca romanul este superior occidentalilor nu ca nu ar fi lenes. Un alt agent care vorbeste despre retorica muncii este Sadoveanu in nuvelele sale. In perioada interbelica agentii au fost mult mai preocupati de crearea stereotipurilor.

In concluzie in perioada pasoptista, romanii s-au autoidentificat in functie de 3 repere majore: timpul, spatiul si reperele ideologico simbolice care de fapt au constat in crearea unor stereotipuri, aceste trei aspecte au fost detaliate acest eseu.

Bibliografie:

1. Lucian Boia, Istorie si mit in constiinta romaneasca, Editura Humanitas, 1998;
2. Mircea Vulcanescu, Dimensiunea romaneasca a existentei, Editura Fundatiei culturale romane, Bucuresti