Conceptele geopoliticii

Conceptele geopoliticii

Coordonate de situare

Aparatul metodologic al geopoliticii implica o situare diferentiata in timp si spatiu. O analiza geopolitica poate fi locala, regionala, continentala sau intercontinentala. Geopolitica lucreaza in acelasi timp cu ajutorul unui microscop si al unui telescop si doar inaintand neincetat de la general la particular da nastere unui sens. La fel se produce si perceptia in timp: evenimential, conjunctural, pe termen scurt, mediu si lung.

Logicile geopolitice trebuie astfel sa fie analizate intr-un sistem de referinta spatiu-timp, si aceasta, in masura in care dispozitivele sunt descifrabile in timp, fie scurt, fie lung si in spatiu, fie local, fie global.

Evenimentul - criza, razboi, tensiune sau faza de acalmie, conferinta, tratat de pace - este perceput printr-o descifrare spatoi-temporala. Decodificarea sa implica ientificarea filierelor cauzale in ritmuri si scanari diferite. Cugetarea geopolitica trebuie sa conduca la lamurirea evenimentului, se poate spune ca geopolitica relativizeaza importanta evenimentului si-l insereaza intr-o conceptie durabila. In analiza sau istoria relatiilor internationale, evenimentul este, dimpotriva, supradimensionat si adesea considerat ca o explicatie.

Criminalitatea organizata

Criminalitatea organizata se sprijina in principal pe comertul cu droguri. Traficul cu narcotice este un fenomen economic in puternica expansiune. Traficul cu narcotice genereaza o economie mondiala si o acumulare aferenta de capital. Strategiile de spalare a banilor rezultati din droguri sunt din ce in ce mai complexe. Explozia traficului cu narcotice se manifesta nu numai din punct de vedere economic, ci si geografic.

Traficul cu narcotice, fara indoiala, un fenomen geoeconomic, este in acelasi timp si un fenomen geopolitic major. Puterea mijloacelor militare si a bandelor armate angajate in crima internationala conduce la existenta unor zone - numite uneori zone gri - in care puterea statala nu se mai poate exercita, in care drepturile sunt abolite.

Prezenta formei de criminalitate organizata nu explica conflictele; ea le alimenteza. Drogul poate fi un carburant al starii de conflic; el este rareori un motor al unei asemenea stari.

Dispozitiv

Conceptul de dispozitiv este un concept central al metodei geopolitice. Obiectivul sau este de a da seama de modul de organizare si de ierarhizare al prioritatilor si obiectivelor fixate de catre o tara in comportamentul sau si situarile sale geopolitice. In acest sens, un dispozitiv este o retea organizata si ierarhizata de obiective care pot fi diferentiate, urmand sa raspunda unei ratiuni de ambitii sau unei ratiuni de contraamenintari - al caror tel este de a se impotrivi ambitiilor altora.

Dispozitivele geopolitice sunt susceptibile de a se reface intern; o refacere poate fi definita prin schimbari de aliante diplomatice in scopul urmarii unui scop constant. Un dispozitiv geopolitic este ilustrat in principal de un dispozitiv diplomatic, completat de un dispozitiv militar si un dispozitiv ce reuneste mijloacele secrete de actiune si de constrangre. Intr.un dispozitiv, neutralitatea ocupa intodeauna o functie bine precizata.

Ultimul dispozitiv priveste mijloacele secrete de care fiecare tara dispune. Este vorba de serviciile secrete. Misiunea lor consta in colectarea de informatii de orice fel ce ar permite identificarea intentiilor tarilor inamice, rivale sau aliate, mijloacele de constrangerem influentele oculte, actiunile clandestine - sabotaj, terorism. Pentru geopoliticieni, ele sunt si de o mare importanta, caci sunt detinatoarele adevaratelor intentii ale guvernelor si ale adevaratelor lor optiuni.

Drum

Rutele terestre, maritime si intr-o mai mica masura, cele aeriene formeaza sistemul nervos al geopoliticii. Drumul, loc de circulatie al bogatiilor si al armatelor, marcheaza istoria societatilor. Nascut din asocierea unor determinari geografice - pas, vale, stramtori - si al activitatii umane - comert, razboi, agricultura etc., drumul este un factor deopotriva "antrenat si de antrenare" al istoriei geopolitice. Din totdeauna, el a suscitat pofte lacome si tentative de captare si a fost la originea formarii de state si imperii.

Caile maritime de transport au contribuit si la sporirea importantei geopolitice a insulelor si a retelelor de insule, fie prin capacitatea lor de a sprijini traficul, fie prin aceea de a-l ameninta.

Enclavare

Situatia geografica de enclavare a unui stat este definita prin absenta unei fatade maritime. Aceasta situatie constituie un handicap geopolitic aflat la originea unei ambitii de dezenclavare a teritoriului. Continuarea dezenclavarii cunoaste o dinamica geopolitica actuala, pe care regruparile regionale nu ajung obligatoriu sa o atenueze. Notiunea de enclavare joaca un rol de prima importanta in geopolitica, asa incat conduce la istalarea unor constante geopolitice. Maritimitatea si enclavarea constituie in mod permanent, pentru numeroase state, factorul geopolitic numarul unu.

Epistemologie

Yves lacoste a contibuit la progresul geopoliticii, dezvoltand conceptul de reprezentare. Acesta se situeaza in centrul statutului epistemologic al geopoliticii. Geopolitica este explicata prin reprezentari, fara insa a se rezuma doar la acestea. Reprezentarea este un concept de lucru, dar ea nu ar putea fi conceptul central al gandirii  geopolitice, deoarece in acest fel s-ar deduce ca geopolitica se conduce dupa idei.

Geopolitica nu trebuie sa fie realista, ci si independenta. Geopolitica nu este totusi un conglomerat multidisciplinar, alimentat in mod simplist de date geografice, politice, istorice care servesc tuturor referirilor posibile in termeni de puteri politice, sau in termeni de structuri geografice in care ideologia si reprezentarea ideologica detine un rol predominant. Accentuarea fenomenului de mondializare a contribuit la scaderea, in ochii a numerosi cercetatori, a autoritatii si fortei statului ca obiect politic.

Fluvialitate

Fluviile au fost intodeauna obiective pentru structurile politice, indiferent ca acestea au fost imperiu, regat, stat-natiune. Fluvialitatea ocupa mai multe functiuni geopolitice.

Prima ei functiune geopolitica este aceea de frontiera, de delimitare intre tari.

A doua functie geopolitica a fluviului priveste controlul izvoarelor, exercitat ca factor de putere. Un alt element important din punct de vedere geopolitic al fluviilor este gura de varsare, centru de bogatie, centru de joctiune cu marea. Lupta pentru controlul fluviului este frecventa si poate chiar da nastere unei tari. Fluviul este si un vector de penetratie si totodata este un atu geopolitic important pentru tarile enclavate, care nu au nici o alta posibilitate de a dobandi acced la mare. Sursa de conflict, fluviul poate fi si sursa de cooperare in cazul unor mari baraje. Fluviul privit ca o cale navigabila poate da nastere la statute de drept international.

In perioada contenporana, conceptul de fluvialitate nu si-a pierdut relevanta geopolitica. El este repus in valoare in noile reprezentari geopolitice ale constructiei europene.

Frontiera

Frontiera joaca un rol central in geopolitica in masura in care participa la definirea statelor. Frontiera terestra este o zona de contact cu un alt stat. In aparitia frontierelor sunt de amintit dupa procese. Un stat isi poate baza limitele spijinindu-se pe argumente topologice, obstacul fizic, atunci cand corespunde unei limite etnoculturale - etnica, lingvistica - defineste o frontiera ideala. Se vorbeste in acest caz de o frontiera naturala. Un al treilea tip de frontiera este cel al frontierelor lasate "mostenire" de un colonizator. Acest tip de frontiera nu intruneste in mod necesar consensul populatiilor pe care le delimiteaza.

Harta

Harta este instrumentul inevitabil al geopoliticii, constituind in acelasi timp, adeseori, pacatul originar. Hartile geopolitice se doresc a fi demonstrative, dar atunci cand geopolitica iese din neutralitatea sa explicativa, hartile evin subiective, chiar imperative.

Harta inscrie in continutul ei atat obsesiile, cat si temerile unei grupari politice, adeseori exagerand realitatea faptica.

Ideologie si geopolitica

Prin ideologie se intelege ansamblul sistemelor de idei si de reprezentari umane, cuprinzand si reprezentarile religioase. Istoria pare sa ne invete ca ideologia joaca un rol primordial in antrenarea popoarelor si in crearea reprezentarilor acestora privind starea conflictuala. Torusi, ideologia ramane, in mod esential, sub imperiul geopoliticii; aceasta explica de ce nici o alianta ideologica nu a putut rezista unor conflicte geopolitice majore.

Ideologia in sine reprezinta o reflectie a schimbarilor geopolitice interne. Cand o ideologie se prabuseste, ea provoaca diminuarea puterii unei etnii, in avantajul alteia.

Analiza geopolitica nu trebuie neaparat sa opuna factorul ideologic si factorul geopolitic, pentru ca acestia nu sunt de sine statatori, ci se afla intr-o stansa legatura.

Imperialism

Imperialismul se refera la o constructie teritoriala dominanta care supune numai logicii expansiunii teritoriale, netinand seama de popoarele ce locuiesc in teritoriile respective. El se manifesta prin agregarea si anexarea teritoriilor pornind din Statul-centru al imperiului.

Imperialismele pot genera stari conflictuale. Iar istoria ne arata ca distrugerea imperiilor nu s-a produs niciodata fara existenta unor conflicte majore.

Conceptul imperial ramane utilizabil pentru a descrie numeroase situatii geopolitice in istorie.

Insularitate

Insula este in primul rand un refegiu. Populatiile insulare nutresc un sentiment traditional de izolare si unicitate. Insularitatea cultiva vointa de independenta, la fel cum dimensiunea maritima a popoarelor insulare s-a dezvoltat adesea. Insula reprezinta un post intermediar, o baza pentru cuceriri. Insula, apropiata de continent devine, prin urmare, baza navala ideala. Valoarea strategica a insulei tine in mod esential de situatia sa geografica si foarte putin de intinderea acesteia.

Insulariatatea este adesea locul unor tensiuni geopolitice atunci cand insula este impartita teritorial. Insularitatea este o situatie geopolitica care poate determina in numeroase cazuri fenomenul de inmultire a statelor. Astazi exista mai mult de 45 state insulare, dintre care marea majoritate o reprezinta microstatele.

Inmultirea statelor

Secolul al XX-lea va ramane cunoscut ca secolul inmultirii statelor. In 1900 se puteau numara abia 40 de state, dintre care putin mai mult de o treime erau rezultatul decolonizarii Americii Latine. In 1997 se puteau numara mai mult de 180. Aceasta inmultire a statelor s-a realizat in valuri si in cea mai mare parte a cazurilor este rezultatul destramarii imperiilor.

Dupa Primul Razboi Mondial, 10 state s-au nascut in Europa Orientala in urma disparitiei Imperiului otoman, austo-ungar si rus. Cel de-al doilea Razboi Mondial va face posibila aparitia unui anumit numar de state.

Limba - Geopolitica limbilor

Limbile sunt un auxiliar pretios pentru studierea geopolitica. In primul rand, o limba este un fel de cod genetic al unui popor. Prin intermediul fenologiei si lexicologiei, putem retrasa istoria geografica a unui popor si ramificatiile acestuia. Limba traduce adesea istoria unui popor, a unei etnii. Din acest punct de vedere, ea apartine in totalitate factorului identitar.

O limba poate fi, de asemenea, instrumentalizata pentru a justifica cuceriri sau imperialisme. Pangermanismul, panslavismul s-au sprijinit pe comunitatea lingvistica pentru a viza regrupari de tip imperial. Panarabismul se bazeaza pe limba araba pentru a justifica unitatea poporului arab. Limba serveste in zilele noastre la mentinerea unor influente culturale sau politice. Limba nu este numai un factor identitar, ci reprezinta insasi inima identitatii. Fenomenele lingvistice circula in mod constant in dialectica geopolitica, modelate de politicile de teritorializare a identitatilor si de identitarizare a teritoriilor.

Maritimitate

Marea ocupa mai mult de doua treimi din suprafata Pamantului. D.p.d.v. geopolitic, importanta dimensiunii maritime nu se rezuma numai la importanta sa geografica. Importanta sa geopolitica prin locul esential ce-l detine in comertul mondial. Importanta geopolitica a marii se bazeaza in primul rand pe factorul geoeconomic.

Geopolitica marilor a determinat ceea ce Julien Freud a numit talasopolitica puterilor. Talasalopoliticile impise la extrem au condus la talasocratii, sisteme care, pentru a supravietui depindeau in totalitate de mare. Numeroase state ce dispun de o fatada maritima sunt utilizate de vecinii lor pentru a de dezenclava. Statele continentale care dispun de o fatada maritima incearca adeseori sa-si deschida o a doua spre un alt ocean sau spre o alta mare - o dubla maritimitate. Dubla deschidere la ocean sau mare si largirea fatadelor litorale sunt avantaje geopolitice certe, la care numeroase state mai incearca inca si in prezent sa acceada.

Stramtoarea

Stramtorile sunt locuri inguste de trecere intre doua tarmuri. Numeroase sunt tarile care controland stramtori valorifica importanta geopolitica a acestui rol al lor.

Functia geoeconomica a stramtorilor situate pe rutele maritime tinde sa se afirme la modul general. Astfel, stramtorile Lombok si Makassar permit traficului maritim provenind din Zona Golfului Arabic-Persic sa circule din Oceanul Indian spre Japonia prin Marea Filipinelor, in timp ce stramtoarea Malaca permite comunicarea intre Oceanul Indian si Marea Chinei de Sud spre Oceanul Pacific.

Canalul

Canalul a fost sapat de om pentru a deszavori marile si oceanele. Deschiderea Canalului Suez a provocat o revolutie geopolitica in Mediterana, dubland singura deschidere de pana atunci, prin Gibraltar; astfel, saparea Canalului Panama a ingaduit legarea celor doua oceane, Pacific de Atlantic, la mii de kilometri la nord de stramtoarea Magellan.

Minoritati

Termenul de minoritati desemneaza ansambluri stabile de populatie care se caracterizeaza prin eterogenitate in raport cu ansamblul in cadrul caruia isi desfasoara exustenta. Marimea lor poate varia, iar eterogenitatea poate fi de factura nationala, etnica sau religioasa, ori mai degraba nationala si religioasa. Minoritatile au fost dintodeauna factori geopolitici importanti, fie ca au fost folosite drept pretext al confruntarilor, fie ca au fost folosite de catre marile puteri pt. Realizarea obiectivelor lor geopolitice. Stabilitatea unei minoritati rezida, in general, in teritorializarea sa.

Invecinata sau enclavata, o minoritate reprezinta adesea o sursa de probleme pentru tara care o adaposteste si o cauza a tensiunii dintre aceasta si tara sa de origine.

Mondializare

Mondializarea este un fenomen economic. Se poate defini mondializarea ca fiind schimbul generalizat intre diferite zone ale planetei, spatiul mondial fiind prin urmare vazut drept spatiu liber de tranzactie si de circulatie a oamenilor, capitalurilor si marfurilor.

Ea a capatat totusi niste caracteristici economice proprii si conduce la noi consecinte d.p.d.v. geopolitic.

Mondializarea contempotana poate fi descrisa asfel:

• Cresterea in forta a investitiilor straine incrucisate intre tari industriale, multumita noilor reglementari legislative si revolutiei mijloacelor informationale.
• Explozia cantitativa a schimburilor internationale, proportional cu cresterea productiei mondiale.
• Participarea activa a tarilor in curs de dezvoltare si a noilor tari industriale alaturi de Triada economica - SUA, Europa, Japonia.
• Globalizarea financiara construita pe fundamentul disparitiei intermediarilor, a frontierelor economice si a legislatiilor restrictive.

Mondialitatea

Un stat care are acces la mondialitate este o putere mondiala ce se caracterizeaza prin capacitatea sa de a fi prezenta an toate regiunile planetei si mai ales in toate locurile strategice.

Mondialitatea este un statut reversibil, diferit prin urmare de puterea mondiala. Putem vorbi de mondialitate in cazul unor locuri de inalt interes strategic, precum Suez, Panama. O putere care are acces la mondialitate este o putere capabila sa controleze cea mai mare parte a locurilor cu caracter de mondialitate si a situatiilor geopolitice mondiale.

Panism

Panismul este o reprezentare geopolitica bazata pe comunitatea etnica si religioasa, ori pe comunitatea regionala sau continentala. Panismul de tip religios poate fi panislamism, numit mai des, islamism, care doreste refacerea unitatii lumii musulmane.

Al doilea tip de panism este de ordin continental, el asculta de regulile unei reprezentari geografice unitare a unui continent si postuleaza ca acesta este destinat sa-si schimbe progresiv harta statelor catre unitatea politica si economica.

Un panism masheaza intodeauna o ratiune de competitie intre mai multe state lidere posibile, intre mai multe centre in jurul carora ar putea avea loc realizarea mitului unitar.

Polarizare

Polarizarea spatiului geopolitic mondial se realizeaza in jurul unor serii de antagonisme primordiale si secundare, dupa cum acestea genereaza aliante fundamentale si aliante secundare. In general, termenii polarizarii fiecaruia dintre blocuri nu acopera ansamblul statelor componente. Exista intodeauna zone neutre, insa acestea fac de asemenea parte din campul de forte si participa la fenomenele de echilibru al fortelor.

Polarizarea permite sesizarea unor ierarhii in contradictii si in convergente, totul ducand la o mare claritate geopolitica.

Regionare

Fenomenul regionarii desemneaza teninta de a vedea statele apartinand aceleasi regiuni geografice apropiindu-se, d.p.d.v. economic si/sau politic. Aparuta o data cu sfarsitul celul de Al Doilea Razboi Mondial, in contextul liberarizarii schimburilor economice, regionarea este o dinamica contemporana puternica, fondata in esenta pe motivatii geoeconomice.

D.p.d.v. economic, in ordine crescanda a integrarii, pot fi distinse patru grade de cooperare: - zona de liber schimb

- uniunea vamala

- piata comuna

- uniunea economica.

Spatiu

Accesul la spatiu a permis o vizualizare mai buna a geografiei terestre. Spatiul, prin observatiile din sateliti, militare sau civile, tinde sa accentueze si sa diminueze posibilitatea utilizarii geografiei de catre strategi. Dimensiunea aeriana bazandu-se pe informatiile asigurate de dimensiunea spatiala poate actiona atunci in mod focalizat si astfel sa patrunda in profunzimea teritoriilor pentru a lovi amplasamente strategice.

Spatiu aerian

Dimensiunea aeriana se integreaza in cugetarea geopolitica in masura in care ea tinde sa deteritorializeze puterea. Puterea aeriana ste intr-adevar variabila in raport de tipul de teren ce-l vizeaza. Vom opune astfel Razboiul din Golf ce oferea avioanelor tinte in teren deschis Razboiului din Vietnam, in care aviatia, confruntata cu teren acoperit, si-a aratat limitele.

Pe suprafata terestra, puterea aeriana a contribuit la deschiderea starii conflictuale asupra unui teritoriu si la globalizarea acesteia. Dimensiunea aeriana a introdus si un nou raport intre dimensiunea maritima si cea terestra. In trecut, fortele aeronavale, interiorul tarilor devine vulnerabil in fata puterii maritime.

Stare conflictuala

Starea conflictuala este esenta geopoliticii si orizontul sau de nedepasit. Oricare ar fi forma sau intensitatea conflictului, acolo unde acesta se produce exista substanta pentru o analiza geopolitica. Conflictele pot fi latente, pot lua formele unei tensiuni diplomatice, ale unei crize internationale, crize regionale sau locale. Ele pot lua si forma unei confruntari armate generale sau punctuale.

Starea de conflictualitate este "carburantul" geopoliticii. Prima misiune a geopoliticii consta in a pune in evidenta originile uneori indepartate ale conflictelor si motivatiile protagonistilor. Al doilea lant cauzal al starii conflictuale priveste dobandirea de date geostrategice. Un stat va cauta astfel sa controleze un spatiu geografic. A treia sursa a starii conflictuale, tine de conflictele in numele unei identitati colective. Aceasta identitate poate fi etnica, nasionala sau relogioasa. In secolul al XX-lea a aparut o a patra sursa potentiala de conflict, accea ideologica.

Teritorialitatea

Conceptul de teritorialitate grupeaza tot ceea ce tine de spatiu ca factor de comportare geopolitica. Teritorialitatea unei tari nu reiese numai din ceea ce a fost, dar si din ceea ce ar fi putut sa fie.

Analiza teritorialitatii trebuie sa se concentreze pe reprezentarea ce si-o fac popoarele asupra teritoriului.

Topologie

Termenul de topologie utilizat in matematica pentru a desemna studiul proprietatilor spatiului d.p.d.v. calitativ, referindu-se mai ales la notiunile de deformare si de continuitate, conduce la o definire a ceea ce ar putea fi topologia in geopolitica: studiul rationamentelor geopolitice in functie de caracteristica spatiilor, mai ales a celor ce se refera la deformare si discontinuitate.

Desertul

Functia geopolitica a desertului tine mai intai de caracterul sau de vid spatial. Spatiu nelocuit, desertul este adeseori reprezentat ca o zona de separare intre doua arii geopolitice distincte. Situatiile geopolitice arata in numeroase cazuri, ca desertul este o zona de joctiune intre doua arii si din aceasta cauza este o zona conflictuala.

Desertul genereaza un mir unitar ce tinde adesea sa puna in discutie frontierele stabilite. Desertul se poate afla si la originea unei alte problematici geopolitice: tensiunea spasiu nelocuit/densitatea spatiului nelocuit.

Padurea

Importanta geopolitica a padurilor, care a constituit frontiere naturale, a decazut intr-o masira insemnata.

Istmul

Aceasta banda ingusta de uscat situata intre doua mari sau doua golfuri si care uneste doua uscaturi, ocupa o functie geopolitica importanta.

Istmurile sunt zone importante de conflic, caci permit, in urma strapungerii lor, fie de a zavori, fie de a deschide trecerea intre cese doua arii geopolitice distincte.

Lacul

Aceasta mare intindere enclavata in interiorul uscatului poate tine loc de frontiera naturala intre state. Lacurile sunt astefl construite urmand o logica de acces la un lac si impartindu-l cu alte state.

Mlastina

Aceasta intindere de apa statatoare invadata de vegetatie ilustreaza pericolul unei impotmoliri geopolitice. O mlastina, pe plan geopolitic, este un spatiu in care fortele cuceritoare nu s-au prea simtit la largul lor, de teama sa nu se piarda. Mlastina poate deasemenea sa produca dificultati unui stat in exercitarea suveranitatii sale.

Muntele

Muntele are in primul rand o functie de refugiu. Ca loc de refugiu, muntele este si un sanctuar pentru rebeliune. Refugiu si sanctuar, muntele este si o falsa bariera. Muntele este adesea condiserat ca o frontiera naturala.