Consiliul de Ministri

Consiliul de Ministri

Are o pozitie interguvernamentala, fiind principalul organ cu atributii in materiedecizionala ce apartine comunitatilor europene. Consiliul reprezinta toate statele membre , el exprimand totodata, legitimitatea comunitatilor Consiliului Comunitatilor Europene. Consiliul de Ministri nu trebuie confundat cu Consiliul European format din sefii de state si de guverne , acesta din urma fiind un organ politic, si cu atat mai mult nu trebuie confundat cu Consiliul Europei .

Consiliul isi desfasoara activitatea pe suportul legislativ dat de mai multe tratate, aici trebuie sa retinem mai ales Regulamentul interior elaborat in baza articolului 5 al Tratatului de la Bruxelles. Consecintele de natura juridica ce decurg din prevederile conform carora : "Consiliul se constituie din reprezentantii statelor membre si fiecare guvern deleaga in Consiliu pe unul din membrii sai'' sunt urmatoarele :

v           numai persoanele avand calitatea de membri ai guvernelor statelor membre pot face parte din Consiliu ;

v           nici un alt functionar, indiferent de nivel, nu poate face parte din Consiliu ;

v           fiecare stat poate sa desemneze numai un membru in Consiliu.

Functionarea Consiliului ridica trei probleme ce ar trebui sa ne retina atentia. Acestea sunt : problema presedintiei, a modului de deliberare si a existentei organelor auxiliare. Astfel, presedintia Consiliului este asigurata, prin rotatie, de fiecare stat membru, pentru o perioada de sase luni in ordinea fixata prin ultimul act de adeziune.

Mai multe decat tratatele, care nu-i confera decat responsabilitati secundare si procedurale, gasim dezvoltarile practice care au dat un statut veritabil presedintiei.

Rolul presedintiei s-a intarit treptat pe masura inmultirii "Consiliilor specializate" si, de asemenea, prin relatiile din cadrul comisiei ca "ajutor de compromis". Rolul extern se dezvolta in raporturile cu Adunarea, ca si in domeniul relatiilor externe.

In jurul Consiliului graviteaza mai multe organe auxiliare, care completeaza activitatea consiliului, punand accentul pe diferite domenii de activitate. Mentionam aici Secretarul General al Consiliului, care asigura suportul logistic al acestuia si Comitetul Reprezentantilor Permanenti.[1]

Pe langa acestea exista si alte organe auxiliare cum ar fi: grupurile de experti - Comitetul special pentru agricultura ; Comitetul pentru vize ; Comitetul regiunilor ; Comitetul monetar si Comitetul economic si social .

Consiliul se reuneste la convocarea Presedintelui sau la solicitarea facuta de unul dintre membri.

Reuniunile Consiliului au loc cu usile inchise, numai membrii comisiei avand acces si drept la cuvant. Deciziile Consiliului nu pot fi luate decat de ministri.

Curtea de Conturi este inclusa in randul institutiilor Comunitatilor europene prin Tratatul de la Maastricht din 1992, alaturi de celelalte 4 organisme principale. Pana atunci o regasim intre organele complementare comunitare cu caracter tehnic. Este o institutie care, prin activitatea pe care o desfasoara, urmareste scopuri financiare, realizeaza controlul financiar.

Ca organ , acesta este format din 15 membri, numiti pe o perioada de 6 ani, de catre Consiliu cu unanimitate de voturi dupa consultarea Parlamentului. Membrii Curtii trebuie sa fi apartinut sau sa fi exercitat atributii in cadrul institutiilor financiare de control financiar avand pregatirea in domeniu. Fiecarui membru ii este repartizat un sector specific de activitate, diviziunea riguroasa a muncii raspunzand intrutotul caracterului colegiului institutiei. Pentru o mai buna functionare, Curtea de Conturi isi alege dintre membrii sai un presedinte pe un mandat de trei ani, mandat ce poate fi reinnoit.Competentele Curtii sunt foarte largi, ea ocupandu-se cu examinarea aspectelor de legalitate si regularitate a totalitatii veniturilor si a tuturor cheltuielilor. Totodata , Curtea isi exercita controlul pe domenii si asupra institutiilor si statelor membre in masura in care acestea au beneficiat si au folosit fondurile comunitare. De asemenea, Curtea are responsabilitatea exercitarii controlului permanent al conturilor. Pentru a-si realiza cu succes deplin atributiile ce ii revin si pentru a-si onora obligatiile fata de Comunitati, Curtea de Conturi nu neglijeaza colaborarea cu alte institutii internationale similare si cu organismele de control.