Consiliul de Parteneriat Euro-Atlantic

Consiliul de Parteneriat Euro-Atlantic

EAPC este structura care supervizeaza dezvoltatea dialogului si consultarii dintre NATO si partenerii sai de cooperare si ofera bazele practice pentru cooperarea si consultarea dintre membrii individuali si Alianta.

Ministrii de externe ai NACC, profitand de succesul NACC si a PpP, au decis in cadrul intalnirii lor de la 30 mai 1997, de la Sintra, Portugalia, sa creeze un Consiliu de Parteneriat Euro-Atlantic (EAPC). In aceeasi zi, ministrii de externe au adoptat Documentul Fundamental EAPC si au tinut intalnirea inaugurala EAPC. Procedand astfel, ei si-au reafirmat angajamentul comun de a intari si extinde pacea si stabilitatea in zona Euro-Atlantica, pe baza principiilor si valorilor impartasite de membrii, care subliniaza cooperarea lor. EAPC a devenit o componenta importanta in arhitectura securitatii europene. Se urmareste atent evolutia ei. EAPC completeaza diferite actiuni ale altor institutii internationale.

EAPC se reuneste de 2 ori pe an atat la nivel de ministrii de externe, cat si la nivel de ministrii ai apararii si - ca regula generala - la nivel ambasadorial, o data pe luna la Bruxelles. Se poate reuni la nivel de sefi de stat si de guvern, atunci cand acest lucru se considera necesar.

In temeiul Documentului Fundamental EAPC si cu ajutorul experientei castigate din martie 1992 cu Planurile de lucru NACC pentru Dialog, Parteneriat si Cooperare, EAPC a creat un Plan de Actiune EAPC. Planul de Actiune consta in patru sectiuni[1]:

Un plan pentru termen scurt pentru consultatii EAPC si cooperare practica si un program corespunzator de lucru.

Programe si domenii de consultare si cooperare pe termen lung.

Planificarea prioritatilor civile si pregatirea pentru situatii de dezastru incluzand infiintarea unui Centru Euro-Atlantic de Coordonare a Reactiei in situatiile de dezastru (EADRCC) si dezvoltarea unei organizatii euro-atlantice de reactie in situatii de dezastru (EADRU). (EADCC si EADRU - s-au infiintat la 29 mai 1998 prin aprobarea ministrilor de externe EAPC).

Domenii de cooperare in sectoarele militar si in cele inrudite cu apararea in cadrul programului PpP.

Planul de Actiune EAPC include domenii speciale de consultari politice precum, probleme legate de politica si securitate managamentul crizelor, probleme regionale, probleme de control al armelor, probleme de controlul si de proliferare a armelor biologice, nucleare si chimice (NBC), terorism international, planificarea apararii si a bugetelor, politica si strategia de aparare, impactul asupra securitatii al evolutiilor economice. Pot avea loc consultari si in domenii precum, prioritati civile si pregatirea pentru situatia de dezastru, cooperarea in domeniul armamentului sub egida Conferintei Directorilor Nationale asupra Armamentului (CNAD), siguranta nucleara, probleme de aparare legate de mediu, coordonarea civil-militara a cotrolului si managementului traficului aerian, cooperare stiintifica, probleme legate de sprijinirea operatiunilor de sustinere a pacii. EAPC transmite idei si sugestii pentru cooperarea practica dezvoltata in cadrul acesta, comitetelor corespunzatoare care lucreaza cu anumiti parteneri intr-un domeniu.

Dupa fiecare intalnire obisnuita a ministrilor de externe, ambasadorii EAPC stabilesc un program de lucru pentru problemele legate de politica si securitate dar si pentru activitatile de cooperare practica prevazute de Planul de Actiune EAPC pentru perioada urmatoare pana la intalnirea ministeriala urmatoare. Problemele discutate sunt dictate de dezvoltarile politice si legate de securitate si sunt luate in considerare rezultatele intalnirilor ministeriale care au avut loc, incluzand si concluziile intalnirii ministrilor apararii EAPC.

O realizare importanta in primul an de existenta al EAPC si un rezultat tangibil al cooperarii politice imbunatatite in domeniul atenuarii dezastrelor internationale, a fost realizat de EADRCC-ul prevazut in Planul de Actiune, ca rezultat al propunerii Federatiei Ruse.

In plus fata de intalnirile EAPC, au loc si intalniri cu tarile partenere la cooperare sub auspiciile Consiliului Atlanticlui de Nord in Sesiune Permanenta sau sub auspiciile altor institutii ale NATO.

Consiliul Atlanticului de Nord este inzestrat cu autoritate prin relatia contractuala dintre tarile membre NATO stabilite in baza Tratatului Atlanticului de Nord[2], iar Statutul Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic este acela al unui forum consultativ comun care faciliteaza cooperarea in probleme de securitate si politice intre NATO si partenerii sai. Cadrul EAPC ofera o implicare mai mare a tarilor partenere in luarea deciziilor legate de activitatile la care participa si ele. Documentul de baza EAPC si Planul de Actiune EAPC 1998-2000 au fost aprobate prin consensul tuturor celor 44 tari membre. Valoarea EAPC ca forum consultativ rezida in dorinta membrilor sai de a se ridica cooperarea lor politica si militara la un nou nivel calitativ ca si angajamentul lor comun de a intari si extinde pacea si stabilitatea in zona euro-atlantica. Acest fapt se bazeaza pe niste valori comune si pe niste principii care subliniaza cooperarea dintre ele, mai ales acele principii continute in Documentul Cadru al Parteneriatului pentru Pace.

Exista 44 membri EAPC, incluzand aici toate cele 16 membre NATO plus, Albania, Armenia, Austria, Azerbaijan, Belarus, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Finlanda, Georgia , Ungaria, Kazakhstan, Republica Kirghastan, Letonia, Lituania, Moldova, Polonia, Romania, Rusia, Slovacia, Slovenia, Suedia, Elvetia, Tadjikistan, Fosta Republica Iugoslavia a Macedoniei, Turkmenistan, Ucraina, Uzbekistan.