Constitutia Mexicului

Universitatea Bucuresti, Facultatea de Drept

Referat:

Constitutia Mexicului

Antecedente si context istorico-social al Constitutiei Statelor Unite Mexicane

Mexic este o tara situata in America de Nord, marginita de Statele Unite la nord si Belize si Guatemala la sud. Fiind o republica federala, numele oficial complet este Statele Unite Mexicane, fiecare stat avand constitutia si legislativul propriu. Republica federala Mexic este impartita in 31 de state si un district federal. Statele sunt:.Aguascalientes, Baja California, Baja California Sur, Campeche, Chiapas, Chihuahua, Coahuila, Colima, Durango, Guanajuato, Guerrero, Hidalgo, Jalisco, Mexico, Michoacan, Morelos, Nayarit, Nuevo Leon, Oaxaca, Puebla ,Queretaro, Quintana Roo, San Luis Potosi, Sinaloa, Sonora, Tabasco, Tamaulipas, Tlaxcala, Veracruz, Yucatan, Zacatecas si Districtul Federal.

Ideile liberale din Europa s-au transformat intr-un instrument de lupta pentru revolutionarii secolului 19 care au luptat impotriva guvernarii aboslutiste a regilor sau impotriva dominatiei straine. În acest context al doctrinei liberale, inspiratie pentrru independenta mexicului si a altor tari din America Latina, José María Morelos y Pavón a promulgat in 1814 Constitutia de la Apatzingan in care a reunit pricipiile egalitatii, suveranitatii poporului si separarii puterilor in stat.

Ca si tara libera, in Mexic intalnim ca si Constitutii care au precedat-o pe cea din 1917 pe cea din 1824 si cea din 1857.

Razboiul de independenta terminandu-se in 1821, trei ani mai tarziu, in 1824, reprezentanti ai poporului de orientare conservatoare s-au reunit intr-un Congres Constituant proclamand prima Lege Suprema a tarii: Constitutia Statelor Unite Mexicane care a fost in vigoare putin mai mult de 30 de ani.

În 1854, liberalii i-au "atacat " pe conservatori si au promovat elaborarea unor noi legi si astfel, in 1857, a fost facuta cunoscuta noua Constitutie. Chiar in acel an a intrat in vigoare, in ciuda dezacordului conservatorilor care au ignorat-o si au protestat.

Principalele dispozitii legale ale Constitutiei promulgate la 4 octombrie 1824.

• Stabilirea Republicii Federale ca forma de guvernamant, cu caracter reprezentativ si popular.
• O guvernare republicana, constituita din puterile legislativa, executiva si judecatoreasca.
• Puterea executiva este exercitata de un presedinte si un vicepresedinte, alesi o data la patru ani.

Principalele dispozitii ale Constitutiei liberale promulgate la 5 februarie 1857

• Mexicul se constituie ca o republica reprezentativa, populara si federala.
• Se adopta principiul separarii puterilor in stat.
• Se recunosc dreptul la educatie, la libertate, la proprietate, la securitate si suveranitatea poporului.

Evenimente dupa promulgarea Constitutiei din 1857

Benito Juarez a guvernat din 1858 pana in 1872, anul mortii sale, dupa care Porfirio Diaz a preluat puterea. Astfel, epoca cunoscuta drept Porfiriat a acoperit perioada cuprinsa intre 1876 si 1911. Aceasta etapa s-a caracterizat printr-o suprimare a libertatilor si o guvernare care nu respecta legea. Taranii, grupuri indigene si alte sectoare populare erau in mizerie, in timp ce cativa mexicani si straini erau stapani ai bogatiilor tarii. În aceste conditii ia nastere Revolutia mexicana in 1910 in care Madero a cerut: respectul legilor constitutionale din 1857 si respectul dreptului la vot al cetatenilor.

Dupa revolutia din 1910 Mexicul solicita ca sistemul sau politic sa se consolideze, intrucat institutiile sale erau deteriorate din cauza acestui conflict si se mai solicita garantarea securitatii bunurilor si persoanelor. Drept pentru care presedintele constitutionalist, Venustiano Carranza, promulga Constitutia din 5 februarie 1917.

Este important de retinut ca unii deputati doreau sa introduca mari schimbari in dispozitiile legale pentru a transforma societatea mexicana. Dar alti deputati care ii reprezentau pa cetatenii detinatori de pamant, mari comercianti sau proprietari se opuneau schimbarilor.

În sedintele Congresului s-au dezbatut propunerile grupurilor distincte, iar deputatii care promovau includerea cererilor sectoarelor populare in textul Constitutiei au reusit sa ii convinga pe majoritatea reprezentantilor. De aici rezulta caracterul social si democratic pe care il pastreaza Constitutia Mexicului.

Date generale despre Constitutia Mexicului din 1917

Nume: Constitutia politica a Statelor Unite Mexicane

Data aprobarii: 31 ianuarie 1917

Data promulgarii: 5 februarie 1917

Locul promulgarii: Orasul Queretaro

Autor: Congresul Constituant

Publicare oficiala: Monitorul Oficial al Federatiei

Numar de articole: 136

Numar de modificari: 376

Constitutia politica a Statelor Unite Mexicane din 1917 este actuala lege suprema a Federatiei mexicane. A fost promulgata de Congresul Constituant la data de 5 februarie 1917, reunit in orasul Queretaro, si a intrat in vigoare la data de 1 mai a aceluiasi an. Congresul Constituant a fost convocat de Primul Sef al armatei constitutionale, insarcinat de puterea executiva, Venustiano Carranza, in implinirea mandatului stabilit in Planul Guadalupe. Textul sau este consacrarea a multor postulate sociale ale Revolutiei mexicane.

Constitutia din 1917 este un aport al traditiei juridice mexicane adus constitutionalismului universal, din moment ce a fost prima constitutie din istorie care include drepturile sociale reclamate, cu doi ani inaintea Constitutiei de la Weimar in 1919. Printre schimbarile legate de Constitutia din 1857, se regasesc eliminarea realegerii presedintelui republicii si functia de vicepresedinte. Promulgarea Constitutiei din 1917 este rezultatul direct al politicii mexicane; aceasta Constitutie a avut ca baza fundamentala Constitutia din 1857, dar au fost luate ca puncte de referinta si alte proiecte constitutionale aprobate anterior. Se considera ca antecedente constitutionale, fie pentru valoarea lor doctrinara, fie pentru aplicatia lor reala, urmatoarele:

• Constitutia Mexicana din 1811, elaborate de Ignacio Lopez Rayon.
• Constitutia Politica a Monarhiei spaniole, cunoscuta si sub numele de Constitutia de la Cadiz sau Constitutia spaniola din 1812.
• Documentul "Sentimentele natiunii" al lui Jose Maria Morelos y Pavon(14 octombrie 1813)
• Decretul constitutional pentru libertatea Americii Mexicane(18 decembrie 1822)
• Regulamentul politic provizoriu al Imperiului Mexican(18 decembrie 1822)
• Actul constitutiv al Federatiei mexicane(31 ianuarie 1824)
• Constitutia Federala a Statelor Unite Mexicane din 1824
• Bazele pentru noua Constitutie si Legile constitutionale, cunoscute si sub numele de Sapte legi sau Constitutia din 1836
• Bazele organice ale Republicii mexicane din 1843 sau Constitutia din 1843
• Actul de reforme din 1847 si Actul constitutiv si de reforme din 1847
• Constitutia Federala a Statelor Unite Mexicane(5 februarie 1857)
• Statutul provizoriu al Imperiului Mexican sau Constitutia din 1865
• Programul Partidului Liberal Mexican din 1906

În 1910 se initiaza lupta armata cunoscuta ca Revolutia mexicana ca raspuns la inegalitatile sociale,economice si politice generate de permanenta presedintelui Porfirio Diaz la putere pentru mai mult de 30 de ani. Venustiano Carranza, in calitate de prim comandant al armatei, a convocat in decembrie 1916 Congresul Constituant pentru a prezenta un proiect de reforme la Constitutia din 1857. Documentul a suferit numeroase modificari si amendamente pentru a se ajusta la noua realitate sociala a tarii. Congresul Constituant a contat pe deputati din toate statele si teritoriile tarii, cu exceptia statelor Campeche si Quintana Roo. Aici au fost reprezentate diverse forte politice: "innoitorii", cum ar fi como Luis Manuel Rojas, José Natividad Macías, Alfonso Cravioto si Félix F, Palavicini, "radicalii", cum ar fi Heriberto Jara, Francisco J. Múgica, Luis G. Monzón, precum si independentii.

Noua Constitutie include o mare parte din reglementarile celei din 1857, in special cele referitoare la drepturile omului, desi de data asta sunt categorisite ca si "garantii individuale". Forma de guvernamant a continuat sa fie republicana, reprezentativa, democrata si federala; s-a sustinut separatia puterilor in executiva, legislativa si judecatoreasca, insa s-a renuntat la Parlamentul unicameral si s-a adoptat diviziunea in Camerele deputatilor si senatorilor.

S-a ratificat sistemul de alegeri directe si s-a decretat impotriva realegerii, s-a suprimat vicepresedintia si s-a dat mai multa autonomie puterii judecatoresti si mai multa suveranitate entitatilor federale. În acest cadru s-a creat municipiul liber, s-a stabiilit o reforma agrara privitoare la dreptul de proprietate asupra pamantului. Printe celelalte garantii, constitutia in vigoare promoveaza libertatea cultului, invatamantul laic si gratuit, programul de lucru de maxim 8 ore pe zi si recunoaste ca libertati pe cea de exprimare si pe cea de asociere a muncitorilor.

În ciuda acestor schimbari, noua Constitutie a lasat intacte unele reglementari consacrate in Constitutia anterioara, unele dintre ele referitoare la puterea judecatoreasca. Astfel efectuate modificarile, documentul constitutional a fost promulgat la 5 februarue 1917 in Teatrul Republicii din orasul Queretaro.

Printre autorii textului constitutional se regasesc:

. Félix F. Palavicini

. Francisco José Múgica Velazquez

. Pastor Rouaix Méndez

. Heriberto Jara Corona

. Candido Aguilar Vargas

. Rafael Martínez de Escobar

. José Rodríguez Gonzalez

. José Natividad Macías

. Alfonso Cravioto

Continutul

Continutul textului constitutional este impartit in noua titluri, la randul lor impartite in capitole sau sectiuni.

Titlul intai:

• Capitolul I: Garantii individuale
• Capitolul II: Despre mexicani
• Capitolul III: Despre straini
• Capitolul IV: Despre cetatenii mexicani

Titlul doi: Suveranitatea nationala si forma de guvernamant

Titul trei:

• Capitolul I: Despre separarea puterilor
• Capitolul II: Despre puterea legislativa
• Capitolul III: Despre puterea executiva
• Capitolul IV: Despre puterea judecatoreasca

Titlul patru: Responsabilitatea functionarilor publici

Titlul cinci: Despre statele Federatiei

Titlul sase: Despre munca si bunastarea sociala

Titlul sapte: Dispozitii generale

Titlul opt: Modificarea Constitutiei

Titlul noua: Inviolabilitatea Constitutiei

În acest text raman plasmuite multe din ideile care au motivat Revolutia mexicana, subliniind un pronuntat continut social si de intarire a Statului. Constitutia in vigoare este alcatuita din trei parti cunoscute sub numele de partea organica, partea dogmatica si suprastructura. În prima sunt consemnate garantiile individuale si se recunosc drepturi si libertati sociale:

• Dreptul la libertate, abolindu-se sclavia si oferindu-se libertate fiecarui individ de pe teritoriul tarii.
• Dreptul la libera exprimare, asociere si tranzit, libertati esentiale pentru natiunea mexicana.
• Dreptul la educatie, fiind oferita de stat in mod laic si gratuit.
• Dreaptul la posesie de arma pentru securitate si legitima aparare.
• Dreptul la greva si organizare a muncitorilor in sindicate.
• Dreptul la libera profesare a cultelor.
• Programul de lucru este de maxim 8 ore pe zi.
• Dreptul la munca demna si utila din punct de vedere social.

Partea organica corespunde separarii puterilor in statele Uniunii si functionarea fundamentala a institutiilor statului, stabilind:

• Forma de guvernamant mexicana este republica federala, reprezentativa si populara.
• Puterile Uniunii sunt divizate in executiva (detinuta de Presedintele Republicii), legislativa (Congresul Uniunii-structura bicamerala alcatuita din Camerele Deputatilor si Senatorilor) si judecatoreasca ( Curtea Suprema de Justitie ).
• Realegerea presedintelui ramane interzisa.
• Crearea Municipiului liber.
• Reforma agrara.

Constitutia Mexicana a suferit 376 de modificari in cei 92 d ani de existentaa. Un total de 98 de articole din cele 136 pe care le contine au fost modificate.

Articolul 73 referitor la atributiile Congresului a suferit schimbari in 41 de ocazii, cam una la doi ani. Libertatea de exprimare, democratia, respectul legilor constitutionale si al votului au fost principalele cauze pentru care poporul mexican a combatut dictatura lui Porfirio Diaz si guvernarea ilegitima a lui Victoriano Huerta.

Spiritul Constitutiei din 1917 il intalnim in trei articole care reunesc principalele cereri sociale ale mexicanilor:

Articolul 3, referitor la educatie

Articolul 27, referitor la repartitia terenului

Articolul 123, referitor la protectia muncii

Articolul 3

Mul timp, doar clasele bogate au primit educatie. Majoritatea populatiei, tarani si muncitori duceau lipsa de o educatie elementara: nu stiau sa citeasca nici sa scrie. Acest fapt ii punea intr-o situatie neavantajoasa din punct de vedere social fataa de grupurile de elita, fata de angajatii guvernului si fata de marii proprietari.

Din aceste motive, dreptul la educatie s-a transformat intr-una din principalele cereri ale sectoarelor populare. Congresul Constituant din 1916-1917 a discutat despre incorporarea acestui drept in Constitutie si a aprobat articolul 3 care se refera la:

• Educatia oferita in scoli publice sau particulare va fi laica:aceasta este in afara oricarei doctrine religioase.
• Învatamantul primar oferit in scoli publice va fi gratuit.

Articolul 3 a fost reformat in 1934; s-a stabilit ca educatia oferita de stat va avea un caracter socialist, iar unul din scopurile ei consta in combaterea fanatismului si a prejudiciilor.

În 1940 acest articol se modifica pentru a restitui principiile fixate de Constitutia din 1917 si pentru a adauga caracteristicile de educatie integrala, nationala, laica, democratica si stiintifica. În 1933, alta reforma a stabilit ca invatamantul primar si secundar sunt obligatorii.

Articolul 27

Articolul 27, privind distribuirea terenului. Independenta tarii nu a introdus mari schimbari in legatura cu proprietatea pamantului. Deposedarea taranilor de terenuri a continuat, acum din partea stapanilor de ferme. Petitiile pe care taranii le-au facut autoritatilor publice care recunosteau dreptul lor de proprietate asupra pamanturilor nu au avut rezultat; dimpotriva, fermierii au contat pe sprijinul guvernului pentru a deposeda satele si comunitatile. Constitutia din 1917 a inclus articolul 27 cu scopul de a rezolva problema proprietatii pamantului si a reclamatiilor comunitatilor de tarani si ale grupurilor etnice. Dintre dispozitiile celui de-al 27-lea articol constitutional redactat si aprobat in 1917, se desprind urmatoarele:

• Dreptul de proprietate asupra terenurilor si apelor apartine in primul rand poporului, Guvernul adopta masurile pertinente pentru a le distribui sau pastra.
• Natiunea este responsabila pentru stapanirea si exploatarea resurselor naturale.
• Se declara nule toate alocarile si exproprierile de teren efectuate in mod illegal.
• În Mexic sunt interzise latifundiile, printe altele.

Articolul 123

Articolul 123, referitor la protectia muncii. La sfarsitul secolului 19 si inceputul secolului 20, conditiile de munca erau extrem de defavorabile pentru muncitorii de la oras si de la tara: salarii mici, program epuizant, absenta drepturilor. Articolul 123 s-a introdus in Constiturte cu scopul de a reglementa relatiile intre muncitori si proprietarii firmelor. Realizarile principale ale articolului sunt:

• Durata maxima a programului de lucru este de opt ore.
• Le este interzis sa lucreze copiilor care au mai putin de doisprezece ani.
• Plata salariilor se face in moneda de circulatie legala.

Constitutia din 1917, in general, si articolele 27 si 123, in special, reprezinta culminarea procesului istoric de lupta pentru cucerirea drepturilor pentru poporul mexican. Astfel noua Constitutie a oferit statului puterea de a interveni direct pentru a apara interesele muncitorului ca si clasa patronala. De asemenea, l-a eliberat pe taran din robia fermierilor si latifundiarilor, oferindu-i proprietatea pamantului ca si drept.

Ziua Constitutiei este una dintre sarbatorile publice anuale ale Mexicului, comemorand promulgarea Constitutiei. Desi aniversarea oficiala este pe data de 5 februarie, sarbatoarea are loc in prima zi de luni a lui februarie, indiferent de data.

Modificari ale Constitutiei

De-a lungul timpului Constitutia Mexicului a suferit numeroase modificari (376) dintre care le amintim pe cele din timpul presedintilor:

• Alvaro Obregon: articolul 73 (1921) si articolele 67, 69, 72, 79, 84, 89 (1923)
• Plutarco Elias Calles : articolele 83 si 83 (1927) si articolele 52, 73, 74, 76, 79, 83, 89, 94, 96, 97, 98, 99, 100, 111, 115 (1928)
• Emilio Portes Gil : articolele 73 si 123 (1929)
• Pascual Ortiz Rubio: articolele 43 si 45 (1931)
• Abelardo L. Rodriguez: articolele 51, 55, 56, 58, 59, 73, 79, 83, 84, 85, 115 si 123 (1933) si articolele 27, 30, 37, 42, 45, 73, 104 si 133 (1934)
• Lazaro Cardenas del Rio: articolele 3, 32, 73, 94 si 95 (1934), articolele 43, 45 si 73 (1935), articolul 27 (1937), articolele 49 si 123 (1938), articolele 27, 49 si 102 (1940)
• Manuel Avila Camacho: articolul 73 (1940 ), articolele 5, 52, 73, 117 si 123 (1942), articolele 82 si 115 (1943), articolele 32, 73, 76, 89, 94 si 111 (1944), articolul 27 (1945)
• Miguel Aleman Valdes: articolele 3, 73, 104 si 117 (1946) , articolul 27, 73 si 115 (1947), articolele 20 si 27 (1948), articolul 73 (1949), articolele 49, 52, 73, 94, 97, 98, 107 si 131 (1951), articolele 43 si 45 (1952)
• Adolfo Ruiz Cortines: articolele 34 si 115 (1953)
• Adolfo Lopez Mateos: articolele 27, 42, 48, 52 si 123 (1960), articolul 123 (1961), articolul 107 si 123 (1962), articolele 54 si 63 (1963)
• Gustavo Diaz Ordaz: articolul 18 (1965), articolele 73, 79, 88, 89, 117 si 135 (1966), articolele 73, 94, 98, 100, 102, 104, 105 si 107 (1967), articolele 30 si 34 (1969)
• Luis Echeverria Alvarez:articolele 10, 73, 74, 79 (1971), articolele 52, 54, 55, 58 si 123 (1972), articolele 4, 5, 27, 30, 43, 45, 52, 55, 73, 74, 76, 79, 82, 89, 93, 104, 107, 111, 123 si 131, articolele 27, 73, 107 si 123 (1975), articolul 27, 73 si 115 (1976)
• Jose Lopez Portillo y Pacheco: articolele 6, 18, 41, 51, 52, 53, 54, 55, 60, 61, 65, 70, 73, 74, 76, 93, 97 si 115 (1977), articolul 123 (1978), articolul 107 (1979), articolele 3, 4 si 78 (1980), articolele 29, 60, 90, 92 si 117 (1981), articolele 26, 28, 73, 74 si 123 (1982)
• Miguel de la Madrid Hurtado :articolele 22, 73, 74, 76, 94, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 127 si 134 (1982), articolele 4, 16, 21, 25, 27, 28, 73 si 115 (1983), articolele 20 si 79 (1985) articolele 52, 53, 54, 56, 60, 65, 66, 69, 77, 106, 107 si 123 (1985), articolele 17, 27, 46, 73, 74, 78, 79, 89, 94, 97, 101, 104, 107,110, 111, 115, 116 si 127 (1987), articolul 89 (1988)
• Carlos Salinas de Gortari: articolele 5, 28, 35, 36, 41, 54, 60, 73, 123 (1990), articolele 3, 4, 5, 24, 27 102 si 130 (1992), articolele 3, 16, 19, 20, 28, 31, 41, 44, 54, 56, 60, 63, 65, 66, 73, 74, 76, 79, 82, 89, 100, 104, 105, 107, 119, 122 si 123 (1993), articolele 41 si 82 (1994)
• Ernesto Zedillo Ponce de Leon : articolele 21, 55, 73, 76 79, 89, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 110, 111, 116, 122 si 123 (1994), articolul 28 (1995), articolele 16, 20, 21, 22, 35, 36, 41, 54, 56, 60, 73, 74, 94, 98, 99, 101, 105, 108, 110, 111, 116, 122 (1996), articolele 30, 32, 37 (1997), articolele 4, 16, 19, 22, 25, 58, 73, 74,78, 79, 94, 97, 100, 102, 107, 115, 123 (1998), articolele 4, 20, 73 (2000)
• Vicente Fox Quesada: articolele 1, 2, 4, 18, 115 (2001), articolele 3, 31, 113 (2002), articolele 63, 73, 77 (2003), articolele 30, 32, 37, 65, 73, 74 (2004), articolele14, 18, 21, 22, 73, 76, 105 (2005) si articolele 26, 73, 105 (2006)
• Felipe Calderon Hinojosa: articolul 73 (2006), articolele 6, 29, 41, 55, 73, 76, 82, 85, 89, 90, 92, 93, 95, 97, 99, 108, 110, 111, 116, 122, 134 (2007), articolele 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 69, 73, 74, 79, 88, 93, 115, 116, 122, 123, 134 (2008), articolele 4, 16, 18, 73, 75, 115, 116, 122, 123, 127 (2009)

Puterea constituanta

Este una din temele pe care doctrina le-a elaborat cu foarte mare accentuare mitologica. În special ,aprecierile facute de Carl Schmitt se fac prezente in fiecare tratat alaturi de oricare alte variante. Autorul mentionat explica naturaletea si permanenta puterii constituante, subiectele susceptibile de titulatura sa, actul si activitatile care o constituie.

Naturaletea puterii constituante

Schmitt afirma ca Puterea Constituanta reprezinta vointa politica a carei forta sau autoritate este capabila sa adopte decizia concreta despre modul si forma de existenta politica a unui stat. Aceasta idee este exprimata in afirmatia urmatoare:" puterea constituanta este unitara si indivizibila, si nu se traduce ca fiind o putere coordonata altor puteri distincte (legislativa, executivaa si judecatoreasca). Este baza care acopera celelalte puteri si diviziuni de puteri"

Autorul afirma, de asemenea, ca puterea constituanta ramane permanenta si dupa emiterea Constitutiei pentru ca decizia politica implicata in ea nu poate sa reopereze contra sbuiectului titular al puterii constituante, nici sa-i distruga existenta politica.

Dreptul de detinere a puterii constituante

Pe aceeasi linie, Schmitt spune ca orice putere constituanta are un titular. Astfel, ca si in conceptia medievala conform careia numai Dumnezeu are o"potestas constituens", dupa revolutia franceza, Sieyes a elaborat teoria natiunii ca subiect al puterii constituante, iar in cazul monarhiei regelui ii revine detinerea puterii constituante. El nu descalifica nici posibilitatea ca o minoritate sa o poata detine si, in acest caz, recunoaste ca statul va aparea ca o forma aristocratica sau oligarhica.

Activitatea puterii constituante

De asemenea, se asigura ca Legea Fundamentala apare printr-un act al puterii constituante care nu contine un tip oarecare de norme, pentru un singur moment de decizie se refera la unitatea politica, considerata in forma sa specifica de existenta. sau la determinarea constienta a formei concrete de guvernamant pentru care se pronunta sau decide unitatea politica. Asta inseamna ca aceasta Constitutie este o decizie constienta pe care unitatea politica, prin titularul puterii constituante, o adopta pentru sine. Din acest motiv, Constitutia are valoare in masura in care este expresia vointei politice a aceluia care o emite, poporul in democratie si regele in monarhia autentica.

În consecinta, activitatea puterii constituante nu se gaseste legata de o procedura; si in cazul poporului-spune Schmitt-puterea constituanta se manifesta prin orice expresie de recunoscut a vointei sale imediate, prin fapte sau prin acele probe sociale care implica un da sau un nu fundamental ca manifestare a poporului. Recunoaste, de asemenea, ca in democratiile moderne exista instrumente susceptibile de a exprima aceasta vointa:o adunare care aproba si trimite norme legale-constitutionale, o adunare care elaboreaza proiectul acelorasi norme, dar care au nevoie de aprobarea cetatenilor prin referendum sau prin alta forma de confirmare, participarea statelor in aprobarea Constitutiei federale si plebiscitul general cu privire la propunere.

Plecand de la ideile lui Carl Schmitt s-au elaborat concepte asemanatoare despre puterea constituanta, atribuindu-i alte caracteristici:

Felipe Tena Ramirez afirma urmatoarele:"asa cum am vazut, organele puterii primesc investitura si facultatile de la o fantana superioara lor, cum ar fi Constitutia, asta inseamna ca autorul Constitutiei trebuie sa fie distinct si sa fie superior vointei politice a organelor. Doctrina il desemneaza pe primul cu numele de putere constituanta si pe ultimele le numeste puteri constituite.

Ignacio Burgoa Orihuela afirma ca:'puterea constituanta este o potenta menita sa stabileasca un ordin constitutional sau o structura juridica fundamentala cu continut divers in care sa se organizeze un popor sau o natiune, in care sa se canalizeze insasi viata poporului si sa se reglementeze multiplele si diferitele relatii colective si individuale care rezulta din propria lor dezvoltare.

Jorge Carpizo-pe o line asemanatoare cu cea a lui Schmitt sustine ca in democratie puterea constituanta este si poate sa fie doar poporul; ca congresul constituant este o adunare aleasa de popor pentru a redacta si promulga Constitutia, in timp ce adunarea proiectanta redacteaza un proiect de Constitutie pentru ca poporul sa il aprobe sau sa il respinga; mai mult, atribuie puterii constituante urmatoarele caracteristici: este originara, este creatoare a intregii ordini juridice, in principiu este nelimitata, functia sa este sa emita Constitutia si nu guverneaza.

Concluzii

Constitutia Mexicului este una scrisa si rigida care pentru a fi modificata necesita un proces special, realizat de organe determinate ale statului, si desi faptul ca este o lege scrisa nu poate fi considerata ca o hartie in care se scriu multe vorbe care nu se indeplinesc, ci este insasi necesitatea sociala care cere ca aceste norme sa fie create si reformate pentru buna sa functionare. Astfel, principalele articole sunt cele care garanteaza drepturi si libertati sociale si printre ele regasim articolele 3 (referitor la educatie), 27 (referitor la dreptul de proprietate) si 123 (referitor la protectia muncii).

Constitutia Mexicului semnaleaza in articolul 135 un procedeu mai complex decat procedeul obisnuit de creare sau de reformare a legilor ordinare. Pentru analiza propriu-zisa ar trebui sa respecte dispozitiile articolelor 71 si 72 din Constitutie, referitor la legile ordinare si sa se compare mecanismul disponibil cu cel referitor la normele constitutionale pentru care trebuie sa se adopte articolul 135. Controlul constitutionalitatii legilor se face dupa modelul american de catre tribunalele obisnuite, fiind un control posterior, efectuat pe cale de exceptie.

Puterea constituanta trebuie sa revina insasi poporului care trebuie sa isi exprime vointa prin intermediul unui congres bine organizat si insarcinat sa colecteze aceste necesitati pentru a putea reforma si crea legile in baza unui studiu al acestora, realizand o mai buna convietuire a membrilor unei societati.

Pentru ca societatile se afla in plina evolutie, exista necesitatea de a studia proiectele de lege, pentru a crea reformele adecvate si necesare pentru ca Legea Suprema sa fie actualizata cu ce se intampla in societate, o constitutie trebuind sa se transforme cu adevarat in favoarea poporului, sa nu se contrazica cu realitatea lucrurilor si sa se mentina in cadrul unui proces specializat care sa studieze pas cu pas conformarea cu functia pentru care a fost creata.

Bibliografie