Controlul exercitat asupra Serviciului Roman de Informatii si asupra Serviciului de Informatii Externe

Controlul exercitat asupra Serviciului Roman de Informatii si asupra Serviciului de Informatii Externe

Aceasta forma de control este expres mentionata in textele constitutionale. Potrivit art. 65 alin. (2) lit. h) din Constitutie, Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc in sedinta comuna pentru numirea, la propunerea Presedintelui Romaniei, a directorului Serviciului Roman de Informatii.

Instituirea unei forme de control parlamentar asupra Serviciului Roman de Informatii isi afla explicatiile necesare in conditiile concrete din Romania anilor postrevolutionari, cand nu fusese inca definit rolul fostei Securitati si al armatei in evolutia evenimentelor din Decembrie 1989.

In aceste conditii, pe fondul unor puternice controverse politice privind mostenirea fostei Securitati, a fost preferat controlul parlamentar asupra principalului serviciu secret al tarii, in locul celui guvernamental, care este reglementat, de obicei, in democratiile occidentale.

Serviciul Roman de Informatii, in temeiul Legii nr. 14/1992 [1], este organul de stat specializat in domeniul informatiilor privitoare la siguranta nationala a Romaniei. El isi desfasoara activitatea sub controlul nemijlocit al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.

Totodata, activitatea Serviciului Roman de Informatii este controlata de Parlament. Anual sau cand Parlamentul hotaraste, directorul Serviciului Roman de Informatii prezinta acestuia rapoarte referitoare la indeplinirea atributiilor ce revin Serviciului Roman de Informatii.

In vederea exercitarii controlului concret si permanent,asa cum prevad  aliniatele (3) si (4) ale art. 1 al Legii nr. 14/1992, se constituie o comisie comuna a celor doua Camere, a carei organizare si functionare se stabilesc prin hotarare adoptata de Parlament, in care se precizeaza si modalitatile concrete de exercitare a controlului parlamentar.

Conform legii, Serviciul Roman de Informatii organizeaza si executa activitati pentru culegerea, verificarea si valorificarea informatiilor necesare cunoasterii, prevenirii si contracararii oricaror actiuni care constituie amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei.

Asa cum rezulta din aceasta definitie legala, activitatea Serviciului Roman de Informatii este legata de actiunile care constituie amenintari la adresa sigurantei nationale, determinate ca atare prin lege. Insa, determinarea ex ante a actiunilor ce pot constitui amenintari la adresa sigurantei nationale nu poate fi facuta decat cu titlu enuntiativ, cele mai multe actiuni de acest gen fiind imprevizibile si impredictibile.

In sarcina Serviciul Roman de Informatii intra si asigurarea apararii secretului si prevenirea scurgerii de date sau informatii care nu pot fi divulgate. Nici in acest caz lucrurile nu sunt clarificate, deoarece nu a aparut in acesti ani o lege care sa stabileasca ce se intelege prin secrete de stat, prin date sau informatii care nu pot fi divulgate.

Serviciul Roman de Informatii este abilitat prin lege sa verifice si sa ofere date, la cererea conducatorului institutiei publice, regiei autonome sau a societatii comerciale, cu privire la persoanele care urmeaza sa ocupe functii la respectivele unitati, functii ce presupun accesul la informatii si activitati cu caracter de secret de stat sau care, in raport cu legea, nu pot fi divulgate. Singurele exceptii admise de lege ii au in vedere pe judecatori, procurori, functionarii publici din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul de Informatii Externe si Serviciul de Protectie si Paza, care isi stabilesc norme proprii de aparare a secretului de stat.

In categoria atributiilor Serviciului Roman de Informatii intra si acordarea de asistenta de specialitate, la cererea persoanelor fizice si juridice din sfera sectorului privat, pentru apararea secretelor aflate in posesia acestora si prevenirea scurgerii de date si informatii ce nu pot fi aduse la cunostinta publicului.

In sarcinile Serviciului Roman de Informatii intra si actiunile antiteroriste, cele privitoare la descoperirea si contracararea initierii, organizarii sau constituirii pe teritoriul Romaniei a unor structuri informative care pot aduce atingere sigurantei nationale, a activitatilor de aderare a acestora sau de sprijinire a lor in orice mod de confectionare, detinere sau folosire ilegala de mijloace de interceptare a comunicatiilor, precum si de culegere si de transmitere de informatii cu caracter secret sau confidential.

Aceasta prezentare a competentelor Serviciului Roman de Informatii are rolul de a stabili cadrul general al activitatii acestei autoritati publice si, implicit, sa determine sfera controlului caruia ii este supusa.

Instituirea controlului parlamentar asupra Serviciului Roman de Informatii a facut obiectul unei activitati parlamentare specifice, care a avut ca obiect adoptarea unei hotarari privind organizarea si functionarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputatilor si Senatului, pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii.

Potrivit art. 8 al Legii privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, activitatea de informatii pentru realizarea sigurantei nationale se executa de catre Serviciul Roman de Informatii, organul de stat specializat in materia informatiilor din interiorul tarii de Serviciul de Informatii Externe, organul de stat specializat in obtinerea din strainatate a datelor privitoare la siguranta nationala, si Serviciul de Protectie si Paza, organul de stat specializat in asigurarea protectiei demnitarilor romani si straini, precum si in asigurarea pazei sediilor si a resedintelor acestora.

Asadar, din prevederile legale reiese ca in sistemul serviciilor secrete de informatii, pot functiona doar aceste trei organe de stat, activitatea lor fiind finantata de la bugetul administratiei centrale de stat si controlata de catre de Parlament.

Exercitarea controlului parlamentar asupra acestor autoritati publice se face fie in mod direct, fie in mod indirect. A fost supus controlului parlamentar direct, cu precadere, Serviciul Roman de Informatii prin intermediul Comisiei comune a celor doua Camere. Controlul parlamentar exercitat asupra Serviciul de Informatii Externe si a Serviciul de Protectie si Paza se realizeaza prin comisiile permanente de specialitate, care procedeaza la audierea conducatorilor acestor institutii publice ori de cate ori s-a ivit ocazia.

Continutul activitatii de control parlamentar asupra Serviciul Roman de Informatii[2] se materializeaza in rapoartele anuale pe care directorul acestui serviciu le prezinta Parlamentului. Rapoartele au ca obiect modul de indeplinire a atributiilor ce revin Serviciului Roman de Informatii, potrivit exigentelor legii.

In vederea asigurarii exercitarii controlului, Parlamentul isi constituie o comisie a celor doua Camere. In temeiul hotararii de constituire, comisia are in componenta membrii alesi in sedinta comuna a celor doua Camere, la propunerea birourilor permanente ale acestora, prin consultarea grupurilor parlamentare, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. Parlamentul, reunit in sedinta comuna, desemnata, la propunerea birourilor permanente, pe baza concluziilor desprinse din consultarea grupurilor parlamentare, presedintele, vicepresedintele si secretarul comisiei, cu votul majoritatii parlamentarilor.

Aceasta comisie, desi este asimilata comisiilor parlamentare permanente, nu poate avea membrii in alte comisii parlamentare si nici in Guvern, ceea ce prezinta un anumit grad de incredere in privinta corectitudinii lor in indeplinirea atributiilor de control.

De asemenea, un element important al credibilitatii comisiei il constituie juramantul depus de membrii acesteia, juramant care ii obliga la pastrarea secretului asupra documentelor datelor si informatiilor de care iau cunostinta, atat pe timpul mandatului parlamentar, cat si dupa incetarea acestuia.

Comisia comuna permanenta a Camerei Deputatilor si Senatului, in exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii, este abilitata sa exercite o serie de investigatii asupra activitatii acestui serviciu. Astfel, se realizeaza respectarea de catre Serviciul Roman de Informatii a prevederilor constitutionale si ale altor acte normative in exercitarea atributiilor stabilite de lege.

De asemenea, Comisia este abilitata sa examineze cazurile in care s-au semnalat incalcari ale prevederilor constitutionale si ale altor dispozitii legale in activitatea Serviciului Roman de Informatii, urmand a se pronunta asupra masurilor care se impun pentru restabilirea legalitatii[3].

In cadrul controlului parlamentar asupra Serviciului Roman de Informatii, Parlamentul prin Camera sau Comisia special nu poate dispune cu privire la masurile ce se impun pentru restabilirea legalitatii. O asemenea masura poate fi pronuntata numai de catre o autoritate judecatoreasca, fiind exclusa orice competenta de acest gen a unei comisii parlamentare.

Comisia poate sesiza organele abilitate de lege sa decida potrivit competentei legale asupra angajarii raspunderii juridice a persoanelor implicate, fara a se putea substitui acestora.

Comisia poate fi abilitata sa analizeze si sa cerceteze sesizarile cetatenilor care se considera lezati in drepturile si libertatile lor, prin mijloace de obtinere a informatiilor privind siguranta nationala, precum si sa examineze si sa solutioneze celelalte plangeri si sesizari ce sunt adresate in legatura cu incalcarea legii de catre Serviciul Roman de Informatii.

O alta atributie, care contribuie la definirea statutului Serviciului Roman de Informatii, o constituie audierea viitorului candidat la functia de director al Serviciului Roman de Informatii. Dupa cum s-a spus, aceasta este una dintre cele mai complicate misiuni ale Comisiei, in conditiile in care ea nu este constituita din oameni de specialitate, dar este obligata sa stabileasca persoana care intruneste calitatile necesare pentru a exercita functia de director al Serviciul Roman de Informatii.

Prevederile art. 5 lit. f), Comisia examineaza proiectele de buget pentru Serviciul Roman de Informatii si prezinta comisiilor parlamentare de specialitate observatiile si propunerile sale cu privire la alocatiile bugetare, reprezinta o aplicare la cazul concret al practicilor constitutionale, conform carora examinarea proiectului de buget este in sarcina comisiilor parlamentare de profil, care isi trimit observatiile comisiilor sesizate in fond.

O alta atributie a Comisiei este cea, in virtutea careia, controleaza modul de utilizare a fondurilor banesti destinate prin bugetul de stat, precum si constituirea si folosirea mijloacelor extrabugetare pentru Serviciul Roman de Informatii. In cazul in care aceasta atributie a Comisiei este realizata, nu poate avea decat conotatii politice, in contextul in care controlul utilizarii banilor publici intra in competenta unui organism statal, constituit special in acest scop - Curtea de Conturi.

Comisia are si prerogative de verificare a modului de respectare a dispozitiilor legale privind functionarea regiei autonome, a societatilor comerciale de productie, a institutiilor sanitare si asociatiilor cu caracter cultural-sportiv din cadrul Serviciului Roman de Informatii.

Mecanismul dialogului dintre Parlament si Serviciul Roman de Informatii este instrumentat de Comisia comuna permanenta a Camerei Deputatilor si Senatului, pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii. Aceasta Comisie detine monopolul controlului parlamentar asupra Serviciului Roman de Informatii.

Aceasta poate solicita serviciului rapoarte, informari si explicatii scrise, documente, date si informatii si poate audia diferite persoane in legatura cu activitatea serviciului. Totodata, Serviciul Roman de Informatii este obligat sa puna la dispozitia Comisiei, in timp util, rapoartele, informarile, explicatiile, documentele, datele si informatiile solicitate si sa permita audierea persoanelor indicate de Comisie.

Sunt exceptate de la obligatia de a fi prezentate Comisiei actiunile informative aflate in curs de executare, alte activitati operative privind siguranta nationala , apreciate ca atare de Comisie, la recomandarea Biroului executiv al Consiliului director al Serviciului Roman de Informatii, precum si mijloacele si metodele folosite in munca de informatii, in masura in care nu contravin Constitutiei si legilor in vigoare.

Comisia poate interveni in toate cazurile in care constata ca actiunile de informare ale agentilor Serviciului Roman de Informatii au depasit cadrul constitutional si legal.

In desfasurarea activitatii sale, Comisia poate invita la sedintele sale presedintii birourilor permanente ale celor doua Camere, presedintii comisiilor pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala, precum si membrii Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.

Din practica de pana acum, exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului Roman de Informatii s-a redus la prezentarea rapoartelor Serviciului Roman de Informatii in comisie si in sedinta comuna a celor doua Camere, de catre directorul Serviciului Roman de Informatii, prezentarea fiind acompaniata de serii intregi de interventii parlamentare de ordin politic.