Declaratia Summit-ului de la Bucuresti

Declaratia Summit-ului de la Bucuresti

Noi, sefii de stat si de guvern ai tarilor membre ale Aliantei Nord-Atlantice, ne-am intalnit astazi pentru a extinde Alianta si pentru a intari in continuare capacitatea noastra de a raspunde actualelor si noilor amenintari de securitate specifice secolului XXI. Am evaluat progresele semnificative pe care le-am facut in ultimii ani pentru transformarea NATO, convenind ca acesta este un proces care trebuie sa continue. Recunoscand valoarea durabila a legaturii transatlantice si a NATO ca for esential de consultari pe tema securitatii intre Europa si America de Nord, ne-am reafirmat solidaritatea si coeziunea, precum si angajamentul asupra viziunii comune si valorilor democratice pe care le impartasim, cuprinse in Tratatul de la Washington. Principiul indivizibilitatii securitatii aliate este fundamental. O aparare colectiva solida a populatiilor, teritoriului si fortelor noastre este scopul central al Aliantei si ramane sarcina de securitate cea mai importanta pe care o avem. Ne reiteram increderea in obiectivele si principiile Cartei Natiunilor Unite.

Astazi am decis sa invitam Albania si Croatia sa inceapa discutiile de aderare pentru a se alatura Aliantei. Felicitam aceste tari pentru istorica lor realizare, obtinuta prin ani de munca asidua si prin angajamentul demonstrat fata de securitatea noastra comuna si valorile NATO. Aderarea acestor noi membri va intari securitatea tuturor din spatiul euro-atlantic si ne va aduce mai aproape de telul nostru comun al unei Europe intregite, libere si pasnice.

Asteptam cu interes a 60-a aniversare a Aliantei, cu prilejul Summit-ului din 2009, care va sublinia importanta perena a legaturii transatlantice. Procesul de transformare a Aliantei continua prin: integrarea a noi membri; raspunsuri mai adecvate la provocarile de securitate, luand in considerare lectiile invatate; capabilitati care se pot desfasura mai eficient in teatru, precum si prin noi relatii cu partenerii nostri. Summit-ul va oferi o oportunitate de a articula si consolida in continuare viziunea Aliantei privind rolul sau, de a raspunde provocarilor in schimbare ale secolului 21 si de a-si mentine capacitatea de a executa intreaga sa gama de misiuni, aparand colectiv securitatea noastra interna si contribuind la stabilitatea internationala. Pentru a pregati terenul pentru indeplinirea acestei sarcini importante, solicitam Consiliului in Sesiune Permanenta sa pregateasca o Declaratie privind Securitatea Aliantei pentru a fi adoptata la Summit.

Am salutat prezenta la Bucuresti a unui numar de natiuni partenere; dl. Ban Ki-Moon, secretarul general al Natiunilor Unite, precum si reprezentanti de nivel inalt ai altor organizatii internationale. Multora dintre provocarile actuale la adresa securitatii nu pot fi combatute cu succes doar de catre Alianta. Rezolvarea lor poate fi obtinuta cel mai bine printr-un parteneriat vast cu comunitatea internationala in sens larg, ca parte a unei adevarate abordari cuprinzatoare, bazate pe deschidere si cooperare, precum si pe vointa tuturor partilor. Suntem hotarati sa lucram impreuna pentru promovarea pacii si stabilitatii, precum si pentru a raspunde provocarilor globale care afecteaza din ce in ce mai mult securitatea noastra, a tuturor.

Succesul acestui efort comun depinde in mare masura de angajamentele individuale. Onoram profesionalismul si curajul a peste saizeci de mii de barbati si femei din statele aliate si din alte natiuni implicate in misiunile si operatiile NATO. Transmitem profunda noastra compasiune familiilor si apropiatilor celor care au murit sau care au fost raniti la datorie. Sacrificiul lor nu va fi zadarnic.

Securitatea euro-atlantica si internationala este strans legata de viitorul Afganistanului ca stat pasnic, democratic, care respecta drepturile omului si este lipsit de amenintarea terorismului. Din acest motiv, Forta Internationala de Asistenta pentru Securitate (ISAF), mandatata de Natiunile Unite, incluzand actualmente 40 de natiuni, reprezinta principala noastra prioritate. Conlucrand cu afganii, am realizat progrese semnificative, insa recunoastem ca provocarile ramase necesita eforturi suplimentare. Nici noi si nici partenerii nostri afgani nu vom permite extremistilor si teroristilor sa recastige controlul asupra Afganistanului sau sa-l utilizeze ca baza a terorismului care ne ameninta pe toti. impreuna cu partenerii nostri din ISAF si cu implicarea directa a presedintelui Karzai, vom emite o declaratie privind Afganistanul. Aceasta declaratie stabileste o viziune clara bazata pe patru principii: angajamentul comun si ferm, pe termen lung; sprijinul pentru intarirea conducerii si responsabilitatii afgane; abordarea cuprinzatoare din partea comunitatii internationale, care sa uneasca eforturile civile si militare, precum si participarea si cooperarea sporita cu vecinii Afganistanului, in special cu Pakistanul. Ne exprimam satisfactia fata de anunturile facute de aliati si parteneri privind contributiile cu noi forte si alte forme de sprijin, care demonstreaza o data in plus hotararea noastra; orice alte contributii suplimentare vor fi binevenite. Salutam, totodata, numirea ambasadorului Kai Eide ca reprezentant special al secretarului general al Natiunilor Unite pentru Afganistan si sef al Misiunii de Asistenta a Natiunilor Unite in Afganistan (UNAMA), care va aduce un plus de dinamism si coerenta eforturilor comunitatii internationale. Salutam apropiata Conferinta de la Paris care va evalua progresele inregistrate si va intari eforturile internationale in vederea continuarii implementarii Strategiei - cadru pentru Afganistan ('Afganistan Compact').

Ne mentinem ferm angajamentul nostru pentru securitatea si stabilitatea regionala din Balcani. Apreciem prestatia eficienta, promptitudinea si impartialitatea KFOR in combaterea violentelor si deplangem toate atacurile indreptate impotriva misiunii KFOR, sub mandat ONU, precum si a altor prezente internationale in Kosovo. Reiteram ca misiunea KFOR va ramane in Kosovo in baza Rezolutiei 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, pentru a asigura un climat de siguranta si securitate, inclusiv libertatea de miscare, pentru toti locuitorii din Kosovo, pana la momentul la care Consiliul de Securitate va lua o alta decizie.

8. In Kosovo, NATO si KFOR vor continua sa colaboreze cu autoritatile si, avand in vedere mandatul sau operational, KFOR va coopera cu si va asista, in mod adecvat, ONU, Uniunea Europeana si alti actori internationali pentru a sprijini dezvoltarea unui Kosovo stabil, democratic, multietnic si pasnic. Sustinem actiunile ONU de asigurare a domniei legii si chemam toate partile sa faca pasi reali pentru prevenirea si condamnarea violentei in Kosovo. NATO si KFOR saluta retinerea demonstrata pana acum de autoritatile din Kosovo. Solicitam implementarea continua si integrala a angajamentelor lor fata de standarde, in special a celor legate de domnia legii, protectia minoritatilor etnice si a comunitatilor, protejarea locurilor istorice si religioase, combaterea criminalitatii si a coruptiei.

9. NATO este gata sa-si aduca propria contributie la implementarea viitoarelor aranjamente de securitate. Avand in vedere Rezolutia 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, luam nota de necesitatea mentinerii prezentelor internationale in intreg Kosovo, ale caror eforturi contribuie la asigurarea libertatii de miscare si a circulatiei persoanelor si bunurilor, inclusiv supravegherea frontierelor. Facem apel la toti actorii din regiune sa se angajeze constructiv si sa evite orice actiuni sau declaratii care ar putea periclita situatia de securitate in Kosovo sau in orice alta parte a regiunii. KFOR va continua un dialog strans pe tema securitatii cu toate partile.

10. Mediul informatic de astazi, in particular cel asociat operatiilor noastre din Afganistan si Kosovo, evidentiaza necesitatea unei comunicari adecvate, corecte si in timp util, cu audiente locale si internationale, despre politicile si angajarea NATO in operatii internationale. Salutam progresul inregistrat in intarirea capacitatii de comunicatii strategice a NATO, demonstrata prin raspunsul rapid al Centrului de Operatii Media. De asemenea, salutam lansarea, la Summitul nostru, a unui nou canal TV NATO pe internet, care va cuprinde stiri actualizate periodic precum si reportaje video, in mod special din diverse regiuni ale Afganistanului. Evidentiem angajamentul nostru pentru a sprijini emeliorarea in continuare a comunicatiilor strategice pana la Summit-ul nostru din 2009.

11. Asa cum ne demonstreaza experientele din Afganistan si Balcani, comunitatea internationala are nevoie sa conlucreze mai strans si sa aiba o abordare cuprinzatoare pentru a raspunde cu succes provocarilor de azi si de maine la adresa securitatii. O implementare eficienta a abordarii cuprinzatoare necesita cooperarea si contributia tuturor actorilor importanti, inclusiv a organizatiilor neguvernamentale si organismelor locale relevante. in acest sens, este important ca toti actorii internationali majori sa actioneze intr-un mod coordonat, aplicand un larg spectru de instrumente civile si militare printr-un efort concertat, care tine cont de mandatele si atuurile fiecaruia. Am aprobat un Plan de actiune care cuprinde un set de propuneri pragmatice de dezvoltare si implementare a contributiei NATO la abordarea cuprinzatoare. Aceste propuneri au scopul de a imbunatati aplicarea coerenta a instrumentelor NATO de gestionare a crizelor si de a intari cooperarea practica la toate nivelurile, cu alti actori, dupa caz, inclusiv propuneri privind sprijinul pentru stabilizare si reconstructie. Acestea se refera la domenii precum planificarea si conducerea operatiilor; instruire si educatie; amplificarea cooperarii cu actori externi. insarcinam Consiliul in Sesiune Permanenta sa implementeze acest Plan de Actiune cu prioritate si sa il mentina permanent in atentie, tinand seama de toate evolutiile relevante si de lectiile invatate.

12. Salutam cooperarea de peste un deceniu dintre Natiunile Unite si NATO, in sprijinul activitatii ONU de mentinere a pacii si securitatii internationale. Am dezvoltat o colaborare operationala in domeniul mentinerii pacii, prin operatiunile din Balcani si Afganistan mandatate de ONU si conduse de NATO. Aceste experiente comune au demonstrat valoarea coordonarii eficiente intre cele doua organizatii. Cooperarea ulterioara va contribui semnificativ la contracararea amenintarilor si provocarilor carora comunitatea internationala trebuie sa le raspunda. NATO isi reafirma increderea in scopurile si principiile Cartei Natiunilor Unite, inclusiv exercitarea dreptului inerent la auto-aparare individuala sau colectiva recunoscut prin articolul 51 al Cartei Natiunilor Unite, dupa cum este prevazut in Tratatul de la Washington. Responsabilitatea principala pentru mentinerea pacii si securitatii internationale revine Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite.

13. NATO contribuie, de asemenea, la implementarea de catre natiuni a rezolutiei Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite (R CS ONU) 1373 si a altor rezolutii relevante pentru lupta contra terorismului, si acorda sprijin in domeniul neproliferarii armelor de distrugere in masa prin asumarea rolului ce ii revine in implementarea de catre natiuni a R CS ONU 1540.

14. Relatiile NATO-UE acopera o gama larga de probleme de interes comun privind securitatea, apararea si managementul crizelor, inclusiv lupta impotriva terorismului, dezvoltarea de capabilitati militare coerente si care se sustin reciproc, precum si planificarea urgentelor civile. Cooperarea noastra de succes in Balcanii de Vest, inclusiv in operatiunea UE Althea prin aranjamentele Berlin plus, contribuie la pacea si securitatea din regiune. in spiritul acelorasi valori comune si interese strategice, NATO si UE coopereaza si vor continua sa conlucreze in operatiuni-cheie de gestionare a crizelor. Recunoastem valoarea pe care o aduce o aparare europeana mai puternica si mai capabila, in masura sa furnizeze capabilitati cu care sa raspunda provocarilor cu care atat NATO, cat si UE se confrunta. De aceea, sprijinim eforturi care sa se sustina reciproc pentru atingerea acestui scop. Succesul unor astfel de eforturi prezente si viitoare, necesita un angajament sporit pentru a asigura metode eficiente de conlucrare. Prin urmare, suntem hotarati sa imbunatatim parteneriatul strategic NATO-UE, conform celor agreate de ambele noastre organizatii, pentru o cooperare mai stransa si o eficienta sporita, precum si pentru a evita duplicari inutile, intr-un spirit de transparenta si cu respectarea autonomiei celor doua organizatii. O Uniune Europeana mai puternica va contribui in continuare la securitatea noastra comuna.

15. Condamnam in cei mai puternici termeni toate actele de terorism, oricare ar fi motivatia lor sau modul de manifestare. Natiunile noastre raman hotarate sa lupte impotriva acestui flagel, individual si colectiv, atat timp cat este necesar si in conformitate cu dreptul international si principiile Natiunilor Unite. Teroristii utilizeaza o varietate de arme conventionale si tactici, inclusiv tactici asimetrice si pot incerca sa foloseasca arme de distrugere in masa pentru a ameninta pacea si securitatea internationale. Acordam o importanta deosebita protectiei populatiilor, teritoriilor, infrastructurii si fortelor noastre impotriva consecintelor unor atacuri teroriste. Vom continua sa dezvoltam si sa contribuim la politicile de prevenire si combatere a proliferarii armelor de distrugere in masa, in scopul prevenirii accesului si utilizarii lor de catre teroristi. Vom continua, de asemenea, sa sprijinim programul de lucru pentru dezvoltarea unor capabilitati avansate care sa ajute la apararea impotriva atacurilor teroriste, inclusiv prin continuarea dezvoltarii de noi tehnologii. Ne pastram angajamentul de a intari capacitatea Aliantei de a schimba informatii in domeniul terorismului, in mod special in sprijinul operatiilor NATO. Alianta noastra asigura o dimensiune transatlantica esentiala de raspuns in fata terorismului, iar natiunile noastre vor continua sa contribuie la implementarea deplina a Rezolutiei CSONU 1373 si a altor rezolutii relevante, in special a Rezolutiei CSONU 1540, precum si la eforturile mai largi ale comunitatii internationale in aceasta privinta. Dialogul si cooperarea, dupa caz, cu alte organizatii internationale si cu partenerii nostrii sunt esentiale, si salutam eforturile menite sa revitalizeze implementarea Planului de Actiune a PfP impotriva terorismului. Ne reiteram angajamentul fata de Operatiunea "Active Endeavour', operatiunea noastra maritima din Mediterana, care continua sa aduca o contributie semnificativa la lupta impotriva terorismului.

16. Ramanem profund preocupati de violenta continua si atrocitatile din Darfur si chemam toate partile sa inceteze ostilitatile. NATO isi mentine disponibilitatea, in baza consultarilor si cu acordul Natiunilor Unite si al Uniunii Africane (UA), de a sprijini eforturile acestora de mentinere a pacii in regiune. La cererea Uniunii Africane, NATO a fost de acord sa ofere sprijin Misiunii UA in Somalia si suntem pregatiti sa analizam si alte cereri de sprijin pentru aceasta misiune. Ca exemplu de abordare cuprinzatoare, salutam cooperarea directa intre NATO si UA, demonstrata prin asistenta acordata Misiunii UA in Sudan, incheiata recent, precum si prin continuarea sprijinului acordat Fortei Africane. NATO saluta operatia Uniunii Europene EUFOR Ciad/Republica Central Africana si contributia UE la stabilitatea si securitatea in regiune.

17. Reiteram angajamentul Aliantei de a sprijini Guvernul si poporul irakian, precum si de a sprijini dezvoltarea Fortelor de Securitate Irakiene. Am raspuns pozitiv solicitarii Prim Ministrului Al-Maliki de a extinde, pana in 2009, mandatul Misiunii NATO de Instruire in Irak (NTM-I). De asemenea, analizam favorabil solicitarea Guvernului Irakului de a extinde misiunea NTM-I in domenii precum instruirea comandantilor din fortele maritime si aeriene, instruirea fortelor de politie, securitatea frontierelor, lupta impotriva terorismului, reforma apararii, construirea institutiilor de aparare, controlul armelor usoare si de calibru mic. NTM-I continua sa-si aduca o contributie importanta la eforturile internationale de instruire si echipare a Fortelor de Securitate Irakiene, iar pana acum a instruit peste 10.000 de membri ai acestor forte. Complementar acestor eforturi, NATO a mai aprobat propuneri privind un cadru structurat de cooperare, cu scopul de a dezvolta o relatie pe termen lung cu Irakul si pentru a continua sa intareasca capacitatile Irakului de a raspunde provocarilor si amenintarilor comune.

18. Procesul continuu de largire a NATO a fost un succes istoric pentru promovarea stabilitatii si cooperarii, precum si pentru a ne aduce mai aproape de obiectivul nostru comun, cel al unei Europe intregite si libere, unite in pace, democratie si valori comune. Portile NATO vor ramane deschise pentru democratiile europene care doresc si sunt capabile sa-si asume responsabilitatile si obligatiile de membru, in conformitate cu Articolul 10 al Tratatului de la Washington. Reiteram faptul ca deciziile privind extinderea pot fi luate numai de catre NATO.

19. Invitarea Albaniei si Croatiei sa inceapa negocierile de aderare pentru a se alatura Aliantei noastre marcheaza inceputul unui capitol nou pentru Balcanii de Vest si indica drumul de urmat catre un viitor in care aceasta regiune stabila este pe deplin integrata in institutiile euro-atlantice si capabila sa aduca o contributie majora la securitatea internationala.

20. Recunoastem munca intensa si angajamentul demonstrat de fosta Republica Iugoslava a Macedoniei fata de valorile si operatiunile Aliantei. Apreciem eforturile sale de edificare a unei societati multietnice. In cadrul oferit de ONU, multi actori au lucrat din greu pentru a rezolva problema numelui, insa Alianta a luat nota cu regret ca aceste convorbiri nu au avut succes. Prin urmare, am decis ca invitatia pentru fosta Republica Iugoslava a Macedoniei va fi transmisa de indata ce va fi obtinuta o solutie acceptata de ambele parti in privinta chestiunii numelui. incurajam reluarea fara intarziere a negocierilor si asteptam ca acestea sa fie finalizate cat mai curand posibil.

21. Admiterea Albaniei si Croatiei va creste capacitatea Aliantei de a face fata provocarilor de astazi si de maine. Aceste tari si-au demonstrat angajamentul solid fata de principiile de baza ale Tratatului de la Washington, precum si capacitatea si disponibilitatea lor de a proteja libertatea si valorile noastre comune, contribuind la apararea colectiva a Aliantei si la intreaga gama de misiuni ale acesteia.

22. Vom incepe imediat convorbirile de aderare cu scopul de a semna Protocoalele de Aderare pana la finele lunii iulie 2008 si de a finaliza procesul de ratificare fara intarziere. in perioada dinaintea aderarii, NATO va implica statele invitate in cea mai mare masura posibila in activitatile Aliantei si va continua sa le acorde sprijin si asistenta, inclusiv prin Planul de Actiune pentru Aderare (MAP). Asteptam cu interes calendarele de reforma ale statelor invitate, pe baza carora acestea sunt asteptate sa-si continue progresele, inainte si dupa aderare, pentru a-si spori contributia la Alianta.

23. Salutam aspiratiile euro - atlantice ale Ucrainei si Georgiei de apartenenta la NATO. Am hotarat astazi ca aceste state vor deveni membre ale NATO. Ambele natiuni au adus contributii valoroase la operatiunile Aliantei. Salutam reformele democratice din Ucraina si Georgia si asteptam cu nerabdare ca alegerile parlamentare din Georgia, din luna mai, sa fie libere si corecte. MAP este urmatorul pas pentru Ucraina si Georgia pe calea lor directa spre aderare. Astazi am stabilit cu claritate ca sprijinim candidaturile acestor tari pentru MAP. Prin urmare, vom incepe o perioada de angajare intensa cu ambele tari, la nivel politic inalt, pentru a solutiona chestiunile inca nerezolvate in privinta candidaturilor lor la MAP. Le-am solicitat ministrilor de externe sa faca o prima evaluare a progreselor la intalnirea lor ministeriala din decembrie 2008. Ministrii de externe au autoritatea de a decide in privinta candidaturilor Ucrainei si Georgiei pentru MAP.

24. Ramanem angajati fata de regiunea de importanta strategica a Balcanilor, unde integrarea euro-atlantica, fundamentata pe valori democratice si cooperare regionala, ramane necesara pentru o pace si stabilitate durabila. Salutam progresul realizat dupa Summit-ul de la Riga in ceea ce priveste dezvoltarea cooperarii noastre cu Bosnia-Hertegovina, Muntenegru si Serbia. Incurajam fiecare dintre aceste trei tari sa utilizeze in cea mai mare masura posibila oportunitatile de dialog, reforma si cooperare, oferite de Parteneriatul Euro-Atlantic, si am dat instructiuni Consiliului Nord Atlantic in sesiune permanenta sa mentina in atentie dezvoltarea relatiilor cu fiecare dintre acesti parteneri.

25. Salutam deciziile Bosniei-Hertegovina si ale Muntenegrului de a dezvolta un Plan de Actiune Individual pentru Parteneriat cu NATO (IPAP). Asteptam cu interes planuri de actiune ambitioase si de substanta, care sa promoveze aspiratiile euro-atlantice ale acestor tari, iar in acest scop ne oferim sprijinul pentru eforturile lor de reforma. Pentru a stimula si ghida aceste eforturi, am decis sa invitam Bosnia-Hertegovina si Muntenegru sa inceapa un Dialog Intensificat cu privire la intreaga gama de teme politice, militare, financiare si de securitate, legate de aspiratiile lor de a deveni membri, fara a anticipa decizia finala a Aliantei in aceasta privinta.

26. Suntem pregatiti sa dezvoltam pe mai departe o relatie ambitioasa si substantiala cu Serbia, care sa valorifice pe deplin calitatea sa de membru al PfP si sa o ajute sa progreseze in directia integrarii in comunitatea euro-atlantica. Ne reiteram disponibilitatea de a adanci cooperarea cu Serbia, in special prin dezvoltarea unui Plan de Actiune Individual pentru Parteneriat. Vom analiza de asemenea invitarea Serbiei la un Dialog Intensificat, in urma unei solicitari a Serbiei in acest sens.

27. Asteptam ca Serbia si Bosnia si Hertegovina sa coopereze pe deplin cu Tribunalul Penal International pentru Fosta Iugoslavie si vom monitoriza indeaproape eforturile fiecareia in aceasta privinta.

28. Reamintim ca parteneriatul NATO-Rusia a fost conceput ca un element strategic pentru intarirea securitatii in spatiul euro-atlantic, intemeiat pe principii, valori si angajamente fundamentale, inclusiv democratia, libertatile civile si pluralismul politic. Privind in urma, la istoria de peste un deceniu, am dezvoltat un dialog politic si proiecte concrete pe o gama larga de subiecte de securitate internationala, unde avem obiective si interese comune. Desi suntem preocupati de recentele declaratii si actiuni rusesti, pe subiecte cheie de securitate si de interes comun, precum Tratatul privind Fortele Conventionale din Europa (CFE), suntem pregatiti sa continuam sa lucram cu Rusia, ca parteneri egali in domenii de interes comun, asa cum este prevazut in Declaratia de la Roma si in Actul Fondator. Trebuie sa ne continuam eforturile comune in lupta impotriva terorismului si in domeniul neproliferarii armelor de distrugere in masa si a mijloacelor de transport al acestora. indemnam Rusia sa se angajeze activ in ofertele importante de cooperare care i-au fost prezentate. Consideram ca discutiile bilaterale Statele Unite - Rusia cu privire la apararea antiracheta si CFE, printre alte teme, pot aduce o contributie importanta in acest domeniu. Consideram ca potentialul Consiliului NATO-Rusia (NRC) nu este pe deplin realizat si ramanem pregatiti sa identificam si sa urmarim oportunitati pentru actiuni comune in format 27, reamintind principiul independentei deciziilor si actiunilor NATO sau ale Rusiei. Reafirmam Rusiei ca politica usilor deschise a NATO si eforturile prezente, precum si cele viitoare privind apararea antiracheta a NATO sunt menite sa ofere un raspuns mai bun fata de provocarile de securitate cu care toti ne confruntam si reiteram faptul ca, departe de a reprezenta o amenintare pentru relatia noastra, acestea ofera oportunitati de a aprofunda cooperarea si stabilitatea.

29. Luam nota de ratificarea de catre Rusia a Acordului privind Statutul Fortelor, din cadrul Parteneriatului pentru Pace, si ne exprimam speranta ca aceasta va facilita continuarea cooperarii practice. Apreciem faptul ca Rusia este pregatita sa sprijine misiunea ISAF a NATO in Afganistan prin facilitarea tranzitului pe teritoriul sau. Am saluta aprofundarea cooperarii NATO-Rusia, in sprijinul si cu acordul Guvernului afgan si dorim sa o dezvoltam in continuare, pe baza activitatii serioase deja realizate in pregatirea ofiterilor afgani si din Asia Centrala, specialisti in problema luptei impotriva traficului de narcotice. Continua noastra cooperare, pe baza Initiativei aliate de Cooperare in Spatiu, si sprijinul Rusiei fata de Operatiunea "Active Endeavour' din Marea Mediterana contribuie la lupta noatra comuna impotriva terorismului. Salutam, de asemenea, cooperarea cu privire la interoperabilitatea militara, apararea antiracheta in teatru de operatiuni, cautarea si salvarea pe mare, ca si planificarea urgentelor civile.

30. Reafirmam ca politica NATO de parteneriate, dialog si cooperare constituie o componenta esentiala a obiectivelor si sarcinilor Aliantei. Parteneriatele Aliantei in intreaga lume au o valoare durabila, contribuind la stabilitatea si securitatea in zona euro-atlantica si dincolo de ea. Tinand cont de aceasta, salutam progresul realizat de la ultimul nostru Summit la Riga, cu privire la intarirea politicii NATO de parteneriate si cooperare si ne reafirmam angajamentul de a continua eforturile in aceasta privinta.

31. Acordam o inalta valoare contributiilor pe care partenerii nostri le aduc la misiunile si operatiile NATO. Saptesprezece natiuni din afara Aliantei contribuie cu forte la operatiile si misiunile noastre, iar multe altele furnizeaza diferite forme de sprijin. Vom continua eforturile de a promova o mai mare interoperabilitate intre fortele noastre si cele ale natiunilor partenere; de a intensifica schimbul de informatii si consultarile cu natiunile contributoare la operatiunile conduse de NATO; si de a oferi tarilor partenere expertiza si asistenta NATO in promovarea reformelor din domeniul securitatii si apararii.

 32. Salutam prezenta partenerilor nostri euro-atlantici la Summit-ul de la Bucuresti si reiteram valoarea perena a Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic (EAPC) si a programului Parteneriatului pentru Pace (PfP). Ramanem angajati in continuarea discutiilor politice de substanta si a unei cooperari eficiente in aceste formate. Salutam revenirea Maltei in PfP si dorim angajarea sa activa in EAPC. Salutam intarirea dialogului politic prin Forumul de Securitate al EAPC. Vom acorda prioritate unor noi initiative, practice, intre care sporirea integritatii in institutiile de aparare si rolul important al femeilor in rezolvarea conflictelor, asa cum este prevazut in Rezolutia numarul 1325 a Consiliului de Securitate al ONU. Apreciem succesele din ultimii zece ani, obtinute de Centrul Euro-Atlantic de Coordonare a Raspunsului la Dezastre, in coordonarea contributiilor NATO si ale statelor partenere la raspunsul in caz de dezastre. Vom continua sa utilizam pe deplin fondurile de asistenta voluntara NATO/PfP si sa promovam deschiderea lor catre alte tari partenere. Salutam si vom continua sa sprijinim angajarea tuturor partenerilor interesati din zona euro-atlantica in programe de sprijinire a reformelor apararii si din alte domenii, inclusiv in cadrul Planului de Actiune Individual pentru Parteneriat (IPAP). Reamintind decizia Summit-ului de la Istanbul, suntem decisi sa angajam partenerii din Caucaz si Asia Centrala, zone de importanta strategica, inclusiv prin intarirea aranjamentelor de legatura in aceste regiuni, si ne vom continua dialogul cu partenerii din Asia Centrala cu privire la Afganistan. Apreciem contributiile semnificative furnizate de partenerii nostri EAPC in operatiile Aliantei si dorim sa conlucram cu acestia pentru a raspunde provocarilor de securitate ale secolului 21.

33. Am luat nota cu satisfactie de progresul semnificativ realizat in cadrul Dialogului nostru Mediteranean dupa summit-urile de la Istanbul si Riga. Consultarile politice cu partenerii nostri din cadrul Dialogului Mediteranean au crescut in frecventa si substanta, iar intalnirea desfasurata, in decembrie 2007, intre ministrii nostri de externe si cei sapte parteneri din cadrul Dialogului Mediteranean a contribuit la adancirea in continuare a parteneriatului nostru. Ca atare, intentionam sa continuam dinamismul actual al relatiei prin aprofundarea aranjamentelor noastre de legatura cu regiunea, pe baza voluntara. Cooperarea noastra practica s-a amplificat in mai multe domenii si au fost create oportunitati noi, in special in instruire si educatie. Salutam progresul realizat impreuna cu partenerii in implementarea Initiativei NATO de Cooperare in domeniul instruirii, in scopul lansarii Cursului NATO de Cooperare Regionala la Colegiul de Aparare al NATO, unde doua cursuri pilot au fost organizate cu succes. Ii incurajam pe partenerii nostri din Dialogul Mediteranean sa coopereze cu noi pentru a dezvolta mai departe aceasta initiativa. Convenirea de Programe Individuale de Cooperare (ICP) cu Egiptul si Israelul vor ajuta la stabilirea unei cooperari pe termen lung, structurate si eficiente cu aceste tari. ii incurajam si pe ceilalti parteneri ai nostri din Dialogul Mediteranean sa-si dezvolte propriile lor programe in viitorul apropiat. Salutam implementarea primului Fond de asistenta din cadrul Dialogului Mediteranean, pentru a sprijini Iordania in eliminarea bombelor si munitiei neexplodate, precum si lansarea studiului de fezabilitate pentru un fond de asistenta destinat sprijinirii Mauritaniei in distrugerea de munitie. Multumim partenerilor din Dialogul Mediteranean pentru diversele lor contributii la operatiunile si misiunile noastre.

34. Salutam raspunsul a patru dintre tarile din regiunea Golfului la oferta noastra de cooperare in cadrul oferit de Initiativa de Cooperare de la Istanbul (ICI) si incurajam si alte tari din regiune sa accepte aceasta oferta. In acest scop, avem in vedere sa ne dezvoltam aranjamentele de legatura, pe baze voluntare, cu aceasta regiune. Observam cu satisfactie cresterea interesului si a participarii lor in activitatile NATO de instruire si educatie si suntem pregatiti sa intensificam cooperarea in acest domeniu, precum si in altele similare. Salutam progresul realizat impreuna cu partenerii in implementarea Initiativei NATO de Cooperare in domeniul Instruirii, in scopul lansarii cursului NATO de cooperare regionala la Colegiul de Aparare al NATO, unde s-au desfasurat cu succes doua cursuri-pilot. ii incurajam si pe partenerii nostri din ICI sa coopereze cu noi pentru a dezvolta mai departe aceasta initiativa, precum si sa dezvolte programe individuale pentru a ne structura mai bine cooperarea. Apreciem foarte mult sprijinul acordat de partenerii nostri din ICI operatiilor si misiunilor Aliantei.

35. Alianta acorda o valoare deosebita relatiilor sale extinse si variate cu alti parteneri de pe glob. Obiectivele noastre in aceste relatii includ sprijinul pentru operatii, cooperarea in domeniul securitatii si aprofundarea unor abordari comune in promovarea intereselor de securitate si a valorilor democratice pe care le impartasim. Am facut progrese substantiale in construirea dialogului politic si dezvoltarea Pachetelor individuale de Cooperare cu o parte dintre aceste tari. Salutam in mod special contributiile substantiale ale Australiei, Japoniei, Noii Zeelande si Singapore la eforturile din Afganistan, derulate sub conducerea NATO. Salutam, in mod special, contributia semnificativa a Australiei, Japoniei, Noii Zeelande si Singapore la misiunea NATO in Afganistan. De asemenea, salutam contributiile valoroase ale Republicii Coreea la sprijinirea misiunii NATO in Afganistan. Recunoscand ca fiecare dintre aceste tari doresc sa dezvolte propriul nivel al relatiilor lor cu NATO, si ca alte tari ar putea dori de asemenea sa promoveze dialogul si cooperarea cu NATO, ne reiteram disponibilitatea de a continua dezvoltarea relatiilor existente, precum si de a stabili altele noi, individuale, pe baza aprobarii Consiliului Nord-Atlantic si intr-un ritm adecvat intereselor noastre reciproce.

36. Reafirmam importanta continua a regiunii Marii Negre pentru securitatea euro-atlantica. In aceasta privinta, salutam progresul in consolidarea responsabilitatii regionale, prin utilizarea eficienta a initiativelor si mecanismelor existente. Alianta va continua sa sprijine aceste eforturi in mod adecvat, ghidata de prioritatile regionale si pe baza transparentei, complementaritatii si inclusivitatii, in scopul dezvoltarii dialogului si cooperarii intre statele Marii Negre si dintre acestea si Alianta.

37. Proliferarea rachetelor balistice reprezinta o amenintare crescanda pentru populatia, teritoriul si fortele Aliantei. Apararea antiracheta este parte a unui raspuns mai amplu de contracarare a acestei amenintari. De aceea, recunoastem contributia substantiala pe care planificata dislocare in Europa a capabilitatilor de aparare antiracheta ale SUA o aduce protectiei Aliatilor impotriva rachetelor balistice cu raza lunga de actiune. Exploram modalitati de conectare a acestor capabilitati cu eforturile curente ale NATO in domeniul apararii antiracheta, ca o cale de a ne asigura ca ele vor constitui parte integranta a oricarei arhitecturi viitoare a sistemului NATO de aparare antiracheta. Avand in vedere principiul indivizibilitatii securitatii Aliatilor, precum si pe cel al solidaritatii NATO, insarcinam Consiliul Nord-Atlantic in Sesiune Permanenta sa dezvolte optiuni pentru o arhitectura cuprinzatoare a sistemului de aparare antiracheta care sa asigure acoperirea tuturor teritoriilor si populatiilor aliate care nu sunt acoperite altfel de sistemul american, in scopul reevaluarii lor la summit-ul NATO din 2009, in vederea fundamentarii oricarei decizii politice viitoare.

38. Apreciem, de asemenea, eforturile care se desfasoara in prezent pentru intarirea cooperarii NATO-Rusia in domeniul apararii antiracheta. Ne angajam sa demonstram transparenta maxima si sa adoptam masuri reciproce de crestere a increderii, pentru a reduce orice ingrijorare. incurajam Federatia Rusa sa valorifice propunerile SUA in domeniul apararii antiracheta si suntem pregatiti sa exploram potentialul de a conecta, la momentul potrivit, sistemele de aparare antiracheta ale Statelor Unite, NATO si Federatiei Ruse.

39. Reafirmam faptul ca dezarmarea, controlul armamentelor si neproliferarea vor continua sa aiba o contributie importanta pentru pace, securitate si stabilitate si, in acest sens, pentru prevenirea raspandirii si utilizarii armelor de distrugere in masa si a mijloacelor de transport a acestora la tinta. Am luat nota de raportul care ne-a fost pregatit privind cresterea profilului NATO in acest domeniu. Ca parte a unui raspuns mai larg la problemele de securitate, NATO ar trebui sa continue sa contribuie la eforturile internationale in acest domeniu al controlului armamentelor, dezarmarii si neproliferarii si insarcinam Consiliul Nord-Atlantic in sesiune permanenta sa mentina aceste subiecte sub o monitorizare activa.

40. Alianta si-a redus semnificativ fortele conventionale, comparativ cu nivelul din perioada Razboiului Rece, si a redus armele nucleare atribuite NATO cu peste 90%. Aliatii si-au redus, de asemenea, arsenalele nucleare. Franta a redus tipurile sistemelor sale nucleare la doua, numarul mijloacelor de transport nucleare cu peste jumatate si a anuntat ca isi va reduce numarul de focoase nucleare la mai putin de 300, fara a mai detine alte arme in afara de acestea in stocurile sale operationale. Marea Britanie se limiteaza la un sistem nuclear, a diminuat cu 75% puterea exploziva a stocurilor nucleare, iar numarul focoaselor nucleare disponibile din punct de vedere operational a ajuns la mai putin de 160. Statele Unite si-au redus stocul de arme nucleare la mai putin de 25% din dimensiunea avuta la momentul de varf al Razboiului Rece si au redus armele nucleare tactice atribuite NATO cu aproape 90%.

41. Ramanem adanc preocupati de riscurile de proliferare ale programelor nucleare si in domeniul rachetelor balistice ale Iranului. Chemam Iranul sa se conformeze pe deplin Rezolutiilor numarul 1696, 1737, 1747 si 1803 ale Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite (CSONU). De asemenea, suntem adanc preocupati de activitatile de proliferare ale Republicii Populare Democrate Coreea si o chemam sa se conformeze pe deplin Rezolutiei CSONU 1718. Aliatii isi reafirma sprijinul pentru acordurile multilaterale de neproliferare existente, cum ar fi Tratatul de Neproliferare Nucleara, si fac apel pentru conformarea universala cu Tratatul de Neproliferare Nucleara si aderarea universala la Protocolul Aditional la Acordul de Salvgardare al Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA), si respectarea deplina a Rezolutiei CSONU 1540. Aliatii sunt de acord sa isi dubleze eforturile pentru implementarea integrala a acordurilor de neproliferare si a rezolutiilor relevante ale CSONU, fata de care Aliatii isi reafirma sprijinul si pe care sunt obligati sa le respecte.

Andosam in totalitate declaratia Consiliului Nord-Atlantic din 28 martie 2008 si reafirmam angajamentul Aliantei fata de regimul Tratatului CFE, asa cum a fost exprimat in pozitia Aliantei continuta in paragraful 42 al Declaratiei summit-ului de la Riga din 2006, declaratia finala a aliatilor la Conferinta exteraordinara CFE de la Viena si declaratiile Aliantei care reflecta dezvoltarile ulterioare. Punem cel mai mare pret pe regimul Tratatului CFE cu toate elementele sale si subliniem importanta strategica a Tratatului CFE, inclusiv a regimului sau de flanc, ca o piatra unghiulara a securitatii euro-atlantice. Suntem profund ingrijorati ca Federatia Rusa a continuat "suspendarea' unilaterala a obligatiilor sale juridice decurgand din Tratatul CFE. Aceasta actiune nu contribuie la obiectivul nostru comun de mentinere a viabilitatii pe termen lung a regimului CFE si solicitam ferm Federatiei Ruse sa reia implementarea sa. Situatia actuala, in care aliatii NATO din CFE implementeaza Tratatul in timp ce Rusia nu o face, nu poate dura la infinit. Am oferit un set de propuneri constructive si inovatoare de actiuni paralele pe subiecte-cheie, incluzand pasi din partea aliatilor privind ratificarea Tratatului CFE Adaptat si din partea Federatiei Ruse privind angajamentele restante referitoare la Georgia si Republica Moldova. Consideram ca aceste propuneri raspund tuturor preocuparilor exprimate de Rusia. incurajam autoritatile ruse sa lucreze in spirit constructiv cu noi si cu alte state parti interesate pentru a ajunge la un acord pe baza pachetului de actiuni paralele, astfel incat sa salvgardam impreuna beneficiile acestui important regim.

43. Suntem preocupati de persistenta conflictelor regionale in Caucazul de Sud si in Republica Moldova. Natiunile noastre sprijina integritatea teritoriala, independenta si suveranitatea Armeniei, Azerbaidjanului, Georgiei si Republicii Moldova. Vom continua sa sprijinim eforturile pentru o rezolvare pasnica a acestor conflicte regionale, avand in vedere aceste principii.

44. Am facut deja eforturi serioase pentru transformarea fortelor si capabilitatilor noastre in conformitate cu obiectivele noastre politice, in special cu prioritatile stabilite de Directiva Politica Generala si experienta din teatrele de operatii. Vom continua acest proces pentru a ne asigura ca Alianta ramane capabila sa isi indeplineasca angajamentele sale operationale si sa indeplineasca intreaga sa gama de misiuni. Operatiunile Aliantei subliniaza necesitatea de dezvoltare si dislocare in operatiuni a unor forte moderne, interoperabile, flexibile si sustenabile. Aceste forte trebuie sa fie capabile sa desfasoare, in urma deciziei Consiliului (NAC), operatiuni de aparare colectiva si de raspuns la crize, in interiorul si in afara teritoriului Aliantei, la periferia acestuia, precum si la distanta strategica, cu sprijin redus sau fara sprijinul natiunii gazda. Ne vom asigura, de asemenea, ca avem capabilitatile necesare pentru a raspunde provocarilor de securitate si in evolutie ale secolului 21 si, pentru a face aceasta, ne vom transforma, adapta si reforma in consecinta.

45. Transformarea reprezinta un proces continuu si necesita o atentie constanta si sustinuta. De aceea, sprijinim eforturile ministrilor apararii de supervizare a gestionarii aspectelor de aparare ale transformarii Aliantei, pentru a asigura ca NATO ramane eficient si eficace, in special prin continuarea eforturilor in urmatoarele domenii:

- Trebuie sa ne asiguram ca oferim fortele necesare pentru operatiunile Aliantei sau pentru alte angajamente. in acest scop, ne vom continua eforturile pentru a fi in masura sa dislocam si sa sustinem mai multe forte in teatrele de operatiuni. Ne angajam sa sprijinim Forta de Raspuns a NATO prin asigurarea contributiilor necesare si sa imbunatatim disponibilitatea fortelor destinate operatiunilor Aliantei aflate in rezerva operationala si strategica a NATO. Vom incerca sa obtinem sprijin intern pentru participarea la operatiuni, inclusiv prin eforturi sporite de diplomatie publica.

- Vom dezvolta, in continuare, acele capabilitati necesare atat pentru sustinerea intregii game de misiuni ale Aliantei, cat si pentru remedierea neajunsurilor specifice. Vom depune eforturi in special pentru imbunatatirea transportului strategic si a transportului aerian intra-teatru, in special in ceea ce priveste imbunatatirea disponibilitatii elicopterelor care sa satisfaca cerintele misiunilor Aliantei si, in acest sens, salutam initiativele nationale in sprijinul acestor eforturi, precum si pe acelea referitoare la sprijinul logistic multinational. Vom intari, in continuare, superioritatea informationala prin capabilitati de retea, inclusiv prin: un sistem integrat de comanda si control aerian, o monitorizare intensificata a situatiei generale maritime si prin asigurarea la timp a capabilitatii Aliantei de Supraveghere Terestra (AGS). Vom continua, de asemenea, sa imbunatatim capabilitatea si interoperabilitatea fortelor noastre pentru operatiuni speciale. Pe baza sprijinului oferit de procesele de planificare a apararii, ne vom spori eforturile pentru dezvoltarea si dislocarea in operatiuni a fortelor si capabilitatilor solicitate, cu cel mai ridicat grad de interoperabilitate si standardizare. Dezvoltarea de forte si capabilitati va fi completata prin imbunatatirea cooperarii industriale trans-atlantice in domeniul apararii.

- Ne angajam sa dezvoltam politici si capabilitati care sa raspunda noilor provocari si amenintari. Aceasta include dezvoltarea unei politici cuprinzatoare pentru prevenirea proliferarii armelor de distrugere in masa (WMD) si apararea impotriva amenintarilor chimice, biologice, radiologice si nucleare.

- Vom urmari adaptarea si reforma structurilor si proceselor din cadrul Aliantei. in acest context, suntem in proces de revizuire a structurii de comanda pe timp de pace a NATO, pentru a o face mai flexibila, eficienta si eficace, precum si de revizuire a proceselor de planificare a apararii pentru a promova asigurarea la timp a capabilitatilor in conformitate cu Directiva Politica Generala.

46. Transformarea nu este posibila fara asigurarea de resurse suficiente si in ordine prioritara corespunzatoare. Ne angajam sa continuam, in mod individual si colectiv, asigurarea resurselor necesare Aliantei pentru indeplinirea sarcinilor solicitate. in acest sens, incurajam natiunile ale caror cheltuieli pentru aparare sunt in scadere sa impiedice acest fenomen si sa isi stabileasca, ca obiectiv, cresterea in termeni reali a cheltuielilor pentru aparare.

47. NATO ramane angajat in eforturile de intarire a apararii sistemelor informatice "cheie' ale Aliantei impotriva atacurilor cibernetice. Recent am adoptat o politica NATO in domeniul apararii impotriva atacurilor cibernetice si dezvoltam structurile si autoritatile necesare implementarii acesteia. Politica noastra in domeniul apararii impotriva atacurilor cibernetice evidentiaza necesitatea pentru NATO si natiunile membre de a proteja sistemele informatice "cheie', in acord cu responsabilitatile lor specifice; schimbul de experienta; si asigurarea unei capabilitati de sprijin pentru natiunile aliate, la cerere, de respingere a unui atac cibernetic. Asteptam cu interes continuarea dezvoltarii capabilitatilor NATO de aparare impotriva atacurilor cibernetice si intarirea legaturilor dintre NATO si autoritatile nationale.

48. Am luat nota de raportul "Rolul NATO in domeniul securitatii energetice', pregatit in urma insarcinarii primite la Summit-ul de la Riga. Aliatii au identificat principii care vor guverna abordarea NATO in acest domeniu si au evidentiat optiuni si recomandari pentru activitatile viitoare. Pe baza acestor principii, NATO se va angaja in urmatoarele domenii: punerea in comun si schimbul de informatii; proiectarea stabilitatii; promovarea cooperarii internationale si regionale; sprijinul pentru gestionarea efectelor si sprijinirea protectiei infrastructurii energetice critice. Alianta va continua consultarile cu privire la riscurile iminente in domeniul securitatii energetice. Ne vom asigura ca eforturile NATO aduc valoare adaugata si sunt pe deplin coordonate si integrate cu cele ale comunitatii internationale, care include un numar de organizatii specializate in securitatea energetica. Am insarcinat Consiliul aflat in sesiune permanenta sa pregateasca pentru summit-ul din 2009 un raport consolidat privind progresele inregistrate in domeniul securitatii energetice.

49. Solicitarile la adresa Aliantei noastre au sporit in complexitate in ultimii 20 de ani, pe masura ce climatul de securitate s-a schimbat, iar atat amploarea misiunilor si operatiilor noastre, cat si apartenenta la Alianta s-au extins. Acest fapt necesita adaptarea si reforma continua a structurilor si proceselor Cartierului General al NATO. Am luat nota de progresul realizat in acest domeniu, ca parte a transformarii generale a NATO; raman, insa, multe de facut in continuare, inclusiv folosirea, in modul cel mai eficient, a mutarii noastre in cladirea noului sediu. In evaluarea celor care trebuie schimbate, trebuie sa utilizam mai mult lectiile desprinse din experienta noastra legata de indeplinirea functiunilor de baza, inclusiv indeplinirea cerintelor operationale, de dezvoltare a capabilitatilor, de parteneriat si de comunicatii strategice. Valorificand activitatea ministrilor nostri ai apararii vizand progresul in aspectele de aparare ale transformarii, va trebui de asemenea ca Aliatii sa evalueze cum sa realizeze cel mai rapid si coerent flux al consilierii politice substantiale, pe probleme militare si pe tema resurselor, pentru a sprijini procesul decizional, consensual si a creste capacitatea noastra de raspuns in timp real la necesitatile operationale, inclusiv la cele ale Comandantilor NATO. Am solicitat Secretarului General sa traseze o foaie de parcurs de urmat, pana la summit-ul din 2009, cu privire la modalitatea de realizare a acestor obiective.

50. Ne exprimam aprecierea sincera pentru ospitalitatea calduroasa cu care ne-a primit Guvernul Romaniei. Orasul Bucuresti a fost locatia celui mai mare summit NATO desfasurat vreodata, punand in valoare hotararea Aliantei de a coopera indeaproape cu membrii comunitatii internationale, precum si contributia sa unica la promovarea securitatii si stabilitatii intr-un context strategic aflat in schimbare rapida. La intalnirea noastra am luat decizii si am oferit noi linii directoare pentru adaptarea continua a NATO la acest context, prin misiunile si operatiile sale, modernizarea structurilor si capacitatilor sale, angajarea mai stransa a altor natiuni si organizatii, precum si deschiderea continua catre includerea unor noi state membre. Am intarit dialogul si cooperarea cu state si organizatii vitale pentru securitatea noastra. Ne vom intalni din nou anul viitor la Strasbourg si Kehl pentru a sarbatori cea de a 60-a aniversare a NATO, a trece in revista procesul de adaptare si a stabili noi orientari pentru modernizarea Aliantei noastre, pentru ca aceasta sa poata raspunde provocarilor de securitate ale secolului 21.

CONCLUZII

Unul dintre principalele motive ale dorintei de aderare a Romaniei la NATO a fost faptul ca apartenenta la alianta era vazuta ca o garantie a intaririi securitatii nationale, contribuind la dezvoltarea pe termen lung, deoarece NATO era singura organizatie de securitate care oferea garantii de aparare colectiva.Alianta isi pastreaza si in prezent acest rol, insa procesul de integrare a Romaniei in NATO este un proces complex, de durata care nu poate fi separat de procesul integrarii in Uniunea Europeana, atingerea celor doua obiective implicand o serie de probleme pe care tara noastra va trebui sa le depaseasca.

Daca in domeniul economic cerintele celor doua organizatii sunt similare, in ceeea ce priveste indeplinirea cerintelor de ordin militar ale NATO, Romania se confrunta cu problema alocarii eficiente a resurselor destinate pentru aparare in vederea indeplinirii standardelor cerute de NATO, in conditiile unei economii inca fragile si a necesitatii indeplinirii criteriilor de convergenta pentru adoptarea monedei unice europene. Apare astfel necesitatea stabilirii unui echilibru intre indeplinirea cerintelor de ordin militar ale NATO si indeplinirea obligatiilor generate de apartenenta la Uniunea Europeana.

Schimbarile petrecute in mediul international in ultimul deceniu al secolului 20 au determinat transformarea NATO dintr-o organizatie de aparare colectiva intr-o organizatie de securitate colectiva, presupunand un consum mai mare de resurse din partea tarilor membre ale aliantei si o sfera mult mai larga de actiune.Comparativ cu organizatia de aparare colectiva existenta inainte de anul 1989, aderarea si integrarea Romaniei in NATO implica o serie de costuri suplimentare, datorita schimbarii rolului organizatiei, atat prin necesitatea standardizarii mai stricte a procedurilor si echipamentelor utilizate in actiuni comune, dar si prin participarea la diverse operatiuni NATO de mentinere si gestionare a pacii, actiuni antiteroriste etc.

In acest sens, desi cheltuielile pentru aparare ale Romaniei sunt mai reduse decat cele ale altor membri NATO,in cazul tarii noastre nu se poate aplica teoria exploatarii, deoarece Romania contribuie la securitatea colectiva a aliantei prin participarea la diverse operatiuni sub egida Aliantei.

In urma analizei privind costurile si beneficiile aderarii la NATO, am ajuns la concluzia ca principalele beneficii ce decurg din apartenenta la NATO sunt in special de natura politico-militara, dar ca statutul de membru NATO poate genera si o serie de beneficii de natura economica.

Conform teoriei produselor mixte, aderarea Romaniei la NATO ca organizatie de securitate colectiva presupune diversificarea posibilelor tipuri de beneficii pe care tara noastra le-ar putea deriva din apartenenta la NATO. Pe langa beneficiul public al garantiilor de aparare colectiva, Romania ar putea deriva si beneficii private sau de club, acestea din urma fiind insa conditionate de implicarea in anumite operatiuni sau de admiterea in ,,cluburile" formate in interiorul aliantei (cum ar fi cel format din tarile protejate de controversatul scut anti-racheta ce urmeaza a fi amplasat in Cehia si Polonia).

Potentialele beneficii private de care s-ar putea bucura Romania ca urmare a statutului de membru NATO pot fi atat de natura politica si militara, cat si de natura economica.

In ceea ce priveste beneficiile de natura economica, pe termen scurt si mediu acestea vor fi localizate, avand o amploare limitata, fara a avea influente puternice la nivelul economiei nationale.Pe termen lung,Romania s-ar putea bucura de un potential beneficiu economic la NATO, sub forma dividendului pacii.Daca initial aderarea si integrarea in NATO va presupune cheltuieli pentru aducerea fortelor armate la nivelul standardelor aliantei, pe termen lung aceste cheltuieli vor fi mai reduse, putand crea premisele manifestarii dividendului pacii. Acesta se va putea manifesta doar in conditiile finalizarii reformei sistemului militar, a continuarii existentei NATO si a mentinerii mediului international de securitate in limita previziunilor actuale, fara modificari dramatice.

Daca la nivelul intregii tari principalul beneficiu al apartenentei la NATO il reprezinta cresterea securitatii nationale, sectorul de aparare este cel care deriva beneficiile cele mai mari din aderarea la NATO. Necesitatea de a face fata cerintelor aliantei in ceea ce priveste gradul de operationalizare si capabilitatile fortelor statelor membre va avea ca rezultat accelerarea inlocuirii unei forte armate intensive in munca cu o forta armata mai eficienta, cu o calificare inalta si echipamente performante, cu un grad ridicat de modernitate in conceptie, proceduri dar si tehnologie, care sa devina un furnizor credibil de servicii de securitate.

Un prim efect pozitiv al aderarii la NATO l-a constituit implementarea Sistemului de Planificare, Programare, Elaborare a Bugetului si Evaluare-SPPBE, al carui scop principal este de a asigura o integrare a activitatilor structurilor din cadrul Ministerului Apararii, cu utilizarea cat mai eficienta a resurselor disponibile pentru atingerea obiectivelor planificate, asigurand necesitatile de management al resurselor de aparare la nivel national si elaborarea documentelor de planificare solicitate de NATO

Aderarea la NATO are efecte pozitive asupra sectorului de aparare si prin implicatiile pozitive asupra bugetului apararii, prin accentul pus pe utilizarea mai eficienta a resurselor existente, schimbarea structurii cheltuielilor si cresterea sumelor alocate pentru operationalizare, cresterea transparentei alocarii resurselor pentru aparare, dar si prin cresterea in termeni reali a sumelor alocate pentru aparare.

Un alt efect benefic al aderarii la alianta an ceea ce priveste fortele armate il constituie trecerea de la cantitate la calitate. Cu toate ca aderarea la NATO nu a constituit cauza declansatoare a procesului de reforma si restructurare a fortelor armate ale Romaniei, decizia a conturat insa directiile de actiune si ritmul procesului. Unul dintre principalele obiective ale procesului de restructurare si modernizare a fortelor armate ale Romaniei, in vederea obtinerii unei armate mai compacte, performante, eficiente, flexibile si compatibile cu standardele NATO, l-a constituit reforma sistemului de management al resurselor umane din armata, insotita de redimensionarea structurii de forte. Renuntarea la militarii in termen in favoarea unor forte armate formate din profesionisti va duce pe termen mediu la reducerea cheltuielilor de personal si la cresterea eficientei fortelor armate.

Cu toate ca fortele armate sunt principalul beneficiar al aderarii la NATO, apartenenta la alianta pate genera insa beneficii si pentru alte sectoare. Astfel, aderarea la NATO poate crea o serie de oportunitati pentru unele dintre firmele din industria de aparare romaneasca, in cazul in care acestea vor reusi sa se adapteze cerintelor de calitate ale pietei internationale.

Aderarea la NATO poate aduce beneficii si in alte domenii, cum ar fi cel al tehnologiei informatiei sau sectorul constructiilor, datorita necesitatii de dezvoltare a infrastructurii si a posibilei prezente a unor baze militare straine pe teritoriul tarii.Implicarea in misiuni internationale si in programele ulterioare de reconstructie ar putea de asemenea sa ofere oportunitati de dezvoltare unor firme din domeniul civil, in special pentru cele din industria petroliera, din domeniul reabilitarii unor centrale energetice, constructiilor de obiective civile, inclusiv industriale.

Viitoarea amplasare de baze militare americane pe teritoriul romanesc ar putea genera si beneficii, decurgand din potentiale contracte cu producatori locali sau cresterea cererii pentru o serie de servicii (restaurante etc). O alta potentiala sursa de beneficii ar fi investitiile in infrastructura (rutiera), dar si pentru modernizare si extindere a bazelor existente.

In ceea ce priveste controversatul ,,efect NATO (constand in potentiale influente pozitive ale aderarii la NATO asupra investitiilor straine), acesta nu este evident in cazul Romaniei. Desigur, aderarea Romaniei la NATO a constituit un prim pas in schimbarea perceptiei investitorilor straini privind in special riscurile geo-politice si militare, insa evolutia mai favorabila a influxurilor de investitii straine incepand cu anul 2004 poate fi explicata cu preponderenta de influenta altor factori, dintre care cel mai puternic a fost perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, cat si aderarea la Uniunea Europeana incepand cu ianuarie 2007. Factori ca liberalizarea miscarilor de capital, finalizarea unor privatizari importante, perfectionarea cadrului normativ pentru investitorii institutionali, mentinerea cresterii economice si reducerea inflatiei au avut la randul lor o influenta pozitiva asupra investitiilor straine.

Aderarea Romaniei la NATO presupune insa si costuri, care vor trebui sa fie suportate de catre intreaga societate. O prima categorie de costuri este reprezentata de costurile financiare directe, generate de sustinerea structurii decizionale si functionale a NATO. Aceste contributii, stabilite in momentul aderarii la alianta, vor trebui sa fie platite anual, insa valoarea lor nu este mare comparativ cu alte categorii de costuri.

Romania are de indeplinit o serie de obligatii legate de atingerea si mentinerea interoperabilitatii cu fortele NATO - ceea ce va genera costuri semnificative legate de necesitatea adaptarii infrastructurii si tehnicii militare la standardele NATO. Faptul ca majoritatea achizitiilor de tehnica de lupta si echipamente vor fi realizate din import , urmand a fi finantate din credite externe, va avea potentiale implicatii negative asupra balantei de plati a Romaniei.

Angajamentele asumate de Romania fata de NATO se refera si la participarea la operatiuni de mentinere a pacii si la diverse exercitii militare cu partenerii din alianta. Cu toate ca aceasta participare se afla la latitudinea fiecarei tari in parte, costurile legate de participarea la operatiuni NATO pot fi destul de importante, tinand cont de faptul ca doar o foarte mica parte din capabilitatile militare ale aliantei sunt finantate din fondurile comune, cea mai mare parte a fortelor si infrastructurii ramanand sub comanda, controlul si finantarea statelor unde sunt localizate.

Indeplinirea obligatiilor asumate fata de NATO, cat si procesul de reforma a fortelor armate pentru atingerea standardelor aliantei vor genera si efecte negative asupra bugetului apararii.

O alta categorie de potentiale costuri decurgand din apartenenta la NATO se refera la costurile decurgand din pierderea relativa a autonomiei in luarea deciziilor, concretizate in special prin presiuni privind implicarea in diverse operatiuni, dar si privind achizitionarea de echipamente si tehnica de lupta dintr-o anumita sursa .

Apartenenta la NATO poate genera si o serie de costuri rezultand din cresterea riscurilor, decurgand din actiuni teroriste sau din alte surse. In ceea ce priveste actiunile teroriste, statutul de membru NATO al Romaniei ar putea duce la cresterea interesului unor grupari teroriste de a organiza atacuri impotriva Romaniei, sau pentru a utiliza tara noastra ca baza pentru atacuri impotriva altor state NATO.

Impactul economic al unor asemenea atacuri teroriste pe termen scurt ar putea rezulta din costurile directe decurgand din pierderile materiale si umane, impactul negativ asupra industriei asigurarilor, fluxurilor de investitii directe pe termen scurt, fluctuatiilor cotatiilor bursiere, turismului, din cresterea somajului si incetinirea cresterii economice. Pe termen mediu si lung, cresterea riscului de atacuri teroriste ar putea determina orientarea investitorilor spre plasamente pe termen scurt, efecte negative asupra monedei nationale, asupra comertului exterior si chiar reorientarea investitiilor spre alte zone mai sigure.

Aderarea la NATO implica si posibilitatea cresterii interesului unor grupari teroriste de a forma retele pe teritoriul tarii, atat pentru organizarea de atentate, cat si pentru obtinerea de fonduri, ducand la amplificarea problemelor privind crima organizata si traficul de droguri, persoane, armament etc.

Un alt potential risc decurgand din apartenenta la NATO il reprezinta o posibila criza a resurselor energetice, provocata de reactia Federatiei Ruse fata de decizia Romaniei de aderare la alianta sau fata de anumite decizii politice ale tarilor din alianta sau ale SUA

Cresterea riscului privind atacurile teroriste ar putea fi generata si de viitoarea amplasare pe teritoriul Romaniei a unor baze militare americane. Aceasta ar genera si efecte negative, legate atat de cresterea riscului dar si de perceptia privind pierderea , intr-o oarecare masura, a autonomiei decizionale pe plan politic.

Statutul de membru NATO a determinat necesitatea aducerii fortelor armate romane la nivelul unor forte moderne, interoperabile cu cele din alte state ale aliantei. Reforma fortelor armate a fost insotita atat de costuri directe cat si indirecte.

In acest context apar si o serie de costuri generate de desfiintarea unor baze militare.Aceasta desfiintare presupune costuri destul de insemnate, atat de natura financiara, cat si de natura sociala. Costurile financiare deriva atat din disponibilizarea personalului, dar si din costurile legate de distrugerea/conservarea sau transferul armamentului si tehnicii de lupta stationate pe suprafata unitatii militare, cat si de aducerea terenurilor si infrastructurii intr-o stare corespunzatoare pentru alte utilizari. Aceste costuri sunt suportate din surse bugetare, existand insa posibilitatea compensarii intr-o oarecare masura a acestora prin vanzarea sau utilizarea in alte scopuri a acestor terenuri. Costurile de natura sociala implicate de desfiintarea unor baze militare decurg din efectele asupra angajatilor disponibilizati si asupra activitatii economice in regiunea unde unitatea militara functiona.

In ceea ce priveste industria de aparare romaneasca, aderarea la NATO poate genera o serie de costuri care pot uneori depasi potentialele beneficii.Pe termen scurt, efectele asupra industriei de aparare din Romania vor fi cu preponderenta negative, in primul rand datorita procesului de restructurare si a sirtuatiei economice precare a unora dintre intreprinderile din sectorul de aparare.

Unul dintre efectele aderarii Romaniei la NATO il constituie expunerea la concurenta externa, nu doar la export,ci si pe piata interna, cu efecte negative asupra industriei de aparare romanesti, avand in vedere faptul ca multe dintre firmele romanesti de profil nu vor putea face fata concurentei straine fara sprijin din partea statului.

Un alt efect pe termen scurt al aderarii la NATO pentru industria de aparare autohtona il reprezinta reducerea comenzilor din partea Ministerului Apararii catre intreprinderile din industria de aparare romaneasca.

Diminuarea comenzilor statului pentru industria de aparare autohtona, ca urmare a necesitatii inzestrarii cu echipamente si tehnica de lupta la standarde NATO a avut si efectul indirect al accelerarii reducerii numarului de angajati din industria de aparare.

Un potential efect negativ al aderarii la NATO il poate constitui transformarea Romaniei intr-o piata de desfacere pentru produsele firmelor din industria de armament din alte state NATO, in cazul in care industria de aparare autohtona nu va deveni competitiva, impunandu-se in acest context gasirea unor solutii de redresare si dezvoltare a firmelor cu potential din industria romaneasca de aparare, pentru exploatarea la maximum a oportunitatilor si minimizarea costurilor generate de aderarea la NATO.

In concluzie, statutul de membru NATO presupune atat costuri, cat si beneficii, care nu pot face intotdeauna obiectul unor cuantificari si comparatii exacte. Determinarea unui beneficiu si/sau a unui cost net al aderarii la NATO este dificil de realizat, in contextul in care principalele beneficii ale apartenentei Romaniei la NATO sunt de natura politica si militara,in timp ce costurile sunt atat de natura politica, cat si economico-financiara si sociala. Cu toate acestea, in contextul de securitate actual ramanerea Romaniei in afara aliantei ar fi generat costuri mult mai mari decat cele generate de aderarea si integrarea in alianta. In acest context, accentul trebuie pus in prezent pe adoptarea celor mai potrivite masuri pentru minimizarea costurilor si maximizarea beneficiilor derivand din statutul de membru NATO.

BIBLIOGRAFIE

Dumitru Mazilu, "Dreptul International public", Editura "Lumina Lex", Vol. II Bucuresti, 2002.

Carmen Grigore, Ion Suceava, Ionel Closca, "Drept International Public", Vol. II, Bucuresti, 2001.

Dumitra Popescu, Adrian Nastase, "Drept International Public", Casa de editura si presa "SANSA" - SRL, Bucuresti 1997.

Dumitru Antohi, Statul Major Militar International al NATO in revista "Gandirea militara romaneasca", nr. 1/1997.

Tiberiu Costache, "Organizarea, functionarea si mecanismul adoptarii deciziilor politico-militare in cadrul NATO", in revista "Gandirea militara romaneasca", nr. 1/1997.

Teodor Palade, "Rolul si functiile NATO in cadrul sistemului de securitate europeana", "Noul concept strategic al Aliantei Nord-Atlantice, in Revista "Gandirea militara romaneasca", nr. 1/1997.

Al. Bolintineanu, A. Nastase, B. Aurescu, "Drept International Contemporan", Editura All-Beck, Bucuresti, 2000.

Gh. Moca, "Drept International public, Editura "ERA", Bucuresti, 1999.

N. Ecobescu, V. Duculescu, "Drept International Public", Editura "Hyperion", Bucuresti, 1993.

Adrian Nastase, "Acordurile internationale incheiate de Romania sau la care Romania a devenit parte" (1990 - 1994), Bucuresti, 1995.

Ionel Closca, "Regionalismul si securitatea internationala" in Revista romana de drept umanitar, nr. 4(22)/1998.

Constantin Poenaru, "NATO la 50 de ani", in RRDU, nr. 2/1999.